121 matches
-
1728-1732 și care erau menite să asigure apa necesară în șanțul cetății ca ravelinul/bastionul să poată funcționa corect. El apare prima dată pe planurile din anii 1732-1733. Inițial a fost conceput ca ravelin, înconjurat de apă, situat în fața zidului (curtină) care urma să unească viitoarele bastioane Francisc și Iosef și s-a numit "Ravelinul de Proviant" (Ravelinul Depozitului de Alimente). Construcția lui a fost definitivată în 1733-1734. Ulterior a fost înglobat în zidul fortificațiilor, iar în 1744 a fost redenumit
Bastionul Theresia () [Corola-website/Science/303695_a_305024]
-
alimente. Turnul Prunelor se remarcă încă de departe, dintre dealuri, prin acoperișul său în formă de coif cu o siluetă elegantă. În secolul al XVI-lea, pornind de pe turnul de sud și până pe turnul de nord, ocolind pe la vest vechea curtină, se mai construiește un zid ce închide o a doua incintă. Biserica a fost înconjurată de o incintă poligonală, bine adaptată terenului și sprijinită în unele segmente de contraforți. Turnul de poartă amplasat în partea de miazănoapte încă mai păstrează
Biserica fortificată din Movile () [Corola-website/Science/326590_a_327919]
-
Țara Românească prin pasurile sud-estice. , ridicată pe Dealul Cohalmului, dominând de sus orașul, a fost construită și extinsă în secolele al XIV-lea- al XVII-lea, ca cetate și refugiu pentru satele din împrejurimi. În prezent este în stadiu de ruină. Curtinele formează 4 incinte, fiind întărite din loc în loc cu turnuri poligonale, circulația fiind controlată de mai multe porți interioare care compartimentează ansamblul fortificat. Incinta centrală este prevăzută cu un reduit și cu o capelă. Cercetările arheologice au scos la iveală
Cetatea Rupea () [Corola-website/Science/317327_a_318656]
-
înglobate ulterior centurilor de apărare a orașului. El este situat în capătul sud-estic al fortificațiilor, pe bd. Spitalelor și str. Pompei Onofreiu nr. 8. Fortificațiile târzii ale orașului medieval Sibiu, din care fac parte , Bastionul Soldisch, fragmente de rondelă și curtine edificate în secolele XII-XVII, au fost incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2004, având codul de clasificare SB-II-m-A-12010.05. Pe la mijlocul secolului al XVI-lea, pe măsura creșterii amenințării otomane, fortificațiile orașului Sibiu au fost întărite cu
Bastionul Haller () [Corola-website/Science/323916_a_325245]
-
aruncarea de smoală, pietre și apă clocotită asupra dușmanilor ce o atacau. Deasupra acestor deschideri au fost făcute niste orificii circulare prevăzute pentru armamentul de foc, flinte sau tunuri, capabile să atingă ținte mai îndepărtate.. Astăzi se mai păstrază din curtina primei incinte doar "Curtea Fântânii" și un mic fragment în partea sud-vestică, astfel încât turnul din nord este complet izolat. Curtina celei de a doua incinte este întreruptă, în vest, de clădirea școlii. Turnul de poartă și incinta au fost construite
Biserica fortificată din Șeica Mică () [Corola-website/Science/326888_a_328217]
-
circulare prevăzute pentru armamentul de foc, flinte sau tunuri, capabile să atingă ținte mai îndepărtate.. Astăzi se mai păstrază din curtina primei incinte doar "Curtea Fântânii" și un mic fragment în partea sud-vestică, astfel încât turnul din nord este complet izolat. Curtina celei de a doua incinte este întreruptă, în vest, de clădirea școlii. Turnul de poartă și incinta au fost construite în secolul al XIV-lea, incinta fiind delimitată de un val de pământ, turnul având doar trei nivele, ultimele două
Biserica fortificată din Șeica Mică () [Corola-website/Science/326888_a_328217]
-
fost construit, deasupra, încă un cat defensiv scos în consolă. După anul 1500 corul a fost fortificat și întărit cu trei niveluri din piatra ce erau susținute de către contraforturi în retragere. Deasupra sacristiei au fost adăugate două etaje de apărare. Curtina a fost ridicată în apropierea anului 1500, ea are o formă ovală cu o înățime de circa 8 metri. Are drum de strajă care se sprijină pe arcade și este acoperită de un pupitru. În partea nordică a sa, curtina
Biserica fortificată din Șeica Mică () [Corola-website/Science/326888_a_328217]
-
Curtina a fost ridicată în apropierea anului 1500, ea are o formă ovală cu o înățime de circa 8 metri. Are drum de strajă care se sprijină pe arcade și este acoperită de un pupitru. În partea nordică a sa, curtina are prevăzut un turn cu trei laturi, modificat în secolul al XVII-lea, deschis spre interior. El este acoperit cu un pupitru și avea trei caturi. De asemenea și bastionul din partea de nord-est are un acoperiș în pupitru. Cea de
Biserica fortificată din Șeica Mică () [Corola-website/Science/326888_a_328217]
-
nordic al clopotniței exista un drum de acces prevăzut cu o scară ce urca spre drumul de strajă. În 1788 s-a construit tribuna orgii, an în care portalul vestic a fost redeschis. Astăzi mai există doar Curtea Fântânii, din curtina primei incinte plus un mic fragment în parte de sud - vest. Turnul din nord este izolat. Curtina incintei a doua este întrerupta în partea de vest de clădirea școlii.
Biserica fortificată din Șeica Mică () [Corola-website/Science/326888_a_328217]
-
strajă. În 1788 s-a construit tribuna orgii, an în care portalul vestic a fost redeschis. Astăzi mai există doar Curtea Fântânii, din curtina primei incinte plus un mic fragment în parte de sud - vest. Turnul din nord este izolat. Curtina incintei a doua este întrerupta în partea de vest de clădirea școlii.
Biserica fortificată din Șeica Mică () [Corola-website/Science/326888_a_328217]
-
a teutonilor se mai păstrează astăzi numai un rest dintr-un zid de piatră în partea de nord-vest. La ruinele cetății care se pot vedea astăzi pe colină abia se mai păstrează urme vizibile ale prezenței Cavalerilor Teutoni. Turnurile și curtinele de la început au fost construite probabil de comunitatea săsească rămasă după plecarea lor, dar nu se poate preciza cu exactitate perioada. În anul 1529 a avut loc aici Bătălia de la Feldioara, încheiată cu victoria armatei moldovene asupra partizanilor lui Ferdinand
Feldioara, Brașov () [Corola-website/Science/300942_a_302271]
-
secolul XIX modificări, fiind ridicat un nou turn la 1856, din fortificația veche a bisericii păstrându-se un reduit situat deasupra corului gotic și descărcat pe exterioare construite din zidărie de piatră și cărămidă. Biserica a fost prevăzută cu două curtine de ziduri dispuse concentric, astfel în prima fază (a doua jumătate a secolului XV) o primă curtină de ziduri de formă ovoidală era prevăzută cu un turn de poartă, respectiv în cea de a doua fază (începutul secolului XVI) fiind
Biserica fortificată din Bălcaciu () [Corola-website/Science/323795_a_325124]
-
un reduit situat deasupra corului gotic și descărcat pe exterioare construite din zidărie de piatră și cărămidă. Biserica a fost prevăzută cu două curtine de ziduri dispuse concentric, astfel în prima fază (a doua jumătate a secolului XV) o primă curtină de ziduri de formă ovoidală era prevăzută cu un turn de poartă, respectiv în cea de a doua fază (începutul secolului XVI) fiind realizată o a doua curtină exterioară înzestrată cu șase turnuri de apărare de tip „coajă”, adică cu
Biserica fortificată din Bălcaciu () [Corola-website/Science/323795_a_325124]
-
astfel în prima fază (a doua jumătate a secolului XV) o primă curtină de ziduri de formă ovoidală era prevăzută cu un turn de poartă, respectiv în cea de a doua fază (începutul secolului XVI) fiind realizată o a doua curtină exterioară înzestrată cu șase turnuri de apărare de tip „coajă”, adică cu zidărie doar pe cele trei laturi exterioare, latura interioară fiind lăsată liberă. Curtina exterioară a fost prevăzută cu cămări pentru familiile din Bălcaciu, iar turnurile erau prevăzute cu
Biserica fortificată din Bălcaciu () [Corola-website/Science/323795_a_325124]
-
respectiv în cea de a doua fază (începutul secolului XVI) fiind realizată o a doua curtină exterioară înzestrată cu șase turnuri de apărare de tip „coajă”, adică cu zidărie doar pe cele trei laturi exterioare, latura interioară fiind lăsată liberă. Curtina exterioară a fost prevăzută cu cămări pentru familiile din Bălcaciu, iar turnurile erau prevăzute cu metereze pentru arme de foc. Fortificația era prevăzută cu fântână adâncă de 25 m, cuptor de pâine, râșnițe, ateliere de reparații sau anexe pentru depozite
Biserica fortificată din Bălcaciu () [Corola-website/Science/323795_a_325124]
-
unui turn mai scund. În anul 1873, zidul de incintă a fost dărâmat până la jumătatea înălțimii initițale. Un al doilea zid de incintă, pentru apărarea celui vechi, se construiește în 1911. La sfârșitul secolului al XIX-lea, înălțimea inițială a curtinei, de aproximativ 7-8 metri, a fost redusă la 2-3 metri.
Biserica fortificată din Bazna () [Corola-website/Science/326695_a_328024]
-
teutoni, probabil, este încorporată în corul gotic și ruinele "Casei Cavalerului" care fac parte din temeliile corpului bazilical.. La ruinele cetății care se pot vedea astăzi pe colină, abia se mai păstrează urme vizibile ale prezenței Cavalerilor Teutoni. Turnurile și curtinele de la început au fost construite probabil de comunitatea săsească rămasă după plecarea lor, dar nu se poate preciza cu exactitate perioada. După marea invazie tătară care a adus mari pagube în Transilvania, a avut loc o adevărată efervescență în construirea
Cetatea Feldioarei () [Corola-website/Science/326754_a_328083]
-
prevăzute cu niveluri separate prin platforme, ele comunicând prin intermediul scărilor din lemn. Turnul din est se presupune că era prevăzut și el cu platforme dar avea o boltă semicilindrică. Din turnul din sud se mai păstrează doar elementele de la bază. Curtina are o înălțime de 6 până la 7 metri, la jumătatea sa putându-se observa găurile în care se fixau bârnele consolelor care susțineau drumul de strajă. În partea de sud se mai observă mașiculiuri, iar în vestul curtinei exista o
Cetatea Feldioarei () [Corola-website/Science/326754_a_328083]
-
de la bază. Curtina are o înălțime de 6 până la 7 metri, la jumătatea sa putându-se observa găurile în care se fixau bârnele consolelor care susțineau drumul de strajă. În partea de sud se mai observă mașiculiuri, iar în vestul curtinei exista o fântână cu adâncime de circa 70 de metri. O refacere a fortificației este posibil să fi fost făcută după anul 1420, fapt determinat de existența unui document din 1439 care menționează că locuitorii Feldioarei au fortificat un ""castrum
Cetatea Feldioarei () [Corola-website/Science/326754_a_328083]
-
din 2004 aici se află Sala Thalia a Filarmonicii de Stat din Sibiu. Incinta a III-a a ansamblului fortificațiilor orașului medieval Sibiu, din care fac parte Turnuri de apărare, Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor, Turnul Archebuzierilor, Turn de Poartă și curtine edificate în perioada 1357-1366, a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2004, având codul de clasificare SB-II-m-A-12010.03. Printre elementele componente ale acestei incinte este inclus și Bastionul Gros, azi teatru, situat între str. Cetății
Turnul Gros din Sibiu () [Corola-website/Science/323937_a_325266]
-
Capistrano" și "Sfânta Elisabeta". Atât bastioanele (cu o înălțime de 12 metri și o lungime variind între 106 și 142 metri) cu fețe lungi dispuse în unghiuri diferite (75° - 120°) și flancuri scurte și concave (42 - 48 metri), cât și curtinele de care le leagă (la distanțe de 116-135 metri) perpendicular, nu sunt egale deoarece au fost ușor adaptate terenului. Bastioanele principale nu au cazemate interioare, defensiva implicând baterii de artilerie așezate pe platforme superioare. Între bastioanele principale și curtinele din
Cetatea Alba Carolina () [Corola-website/Science/327431_a_328760]
-
și curtinele de care le leagă (la distanțe de 116-135 metri) perpendicular, nu sunt egale deoarece au fost ușor adaptate terenului. Bastioanele principale nu au cazemate interioare, defensiva implicând baterii de artilerie așezate pe platforme superioare. Între bastioanele principale și curtinele din a doua linie, se află șanțul interior cu lățimea de 27 metri. Linia a doua era formată din raveline (sau semilune) care apără curtinele, având numele bastioanelor apropiate, excepția fiind cea dispusă pe flancul sudic denumită Francisc de Paula
Cetatea Alba Carolina () [Corola-website/Science/327431_a_328760]
-
cazemate interioare, defensiva implicând baterii de artilerie așezate pe platforme superioare. Între bastioanele principale și curtinele din a doua linie, se află șanțul interior cu lățimea de 27 metri. Linia a doua era formată din raveline (sau semilune) care apără curtinele, având numele bastioanelor apropiate, excepția fiind cea dispusă pe flancul sudic denumită Francisc de Paula. Dimensiuni lor sunt: fețele 60 -90 m și flancurile 45 m. Ultimele sunt prevăzute cu șanțuri late de 9 m. Redute de pe care artileria protejată
Cetatea Alba Carolina () [Corola-website/Science/327431_a_328760]
-
adaptată noilor cerințe, o dată cu răspândirea armelor de foc: este ridicată a doua incintă, în escarpa vechiului șanț, iar donjonul este înălțat cu încă un etaj. Tot atunci se ridică barbacana și turnul-bastion în formă de potcoavă, și se înalță prima curtina primară. În același timp, o dată cu demontarea parțială a drumului de strajă, au fost adosate cămări de provizii pe zidul primei incinte. La o mică distanță de cetate se află fosta casa parohială evanghelică, construită în secolul al XVI-lea și
Câlnic, Alba () [Corola-website/Science/300233_a_301562]
-
XIX-lea, fapt care a determinat aspectul actual neogotic. Înăuntru se mai păstrează două tabernacole și portalul gotic al sacristiei. În jurul donjonului exista o incintă ovală cu un turn spre sud și cu un turn poartă la nord, iar în jurul curtinei a fost săpat un șanț de apă. Probabil că mâna de lucru era locală, de vreme ce în anul 1291, pe când se făceau lucrări de restaurare la catedrala din Alba Iulia, trei dulgheri sași din împrejurimi au construit căpriorii noului acoperiș. Fortificația
Câlnic, Alba () [Corola-website/Science/300233_a_301562]