680 matches
-
de trebuință înfăptuirii lui; iar, atunci când, într-un sfârșit, totul fu terminat și meticulos verificat, se înfățișă sfios înaintea ștreangului, așa cum se înfățișează acuzatul în fața Curții cu Juri, sau câinele, în fața stăpânului cuprins de mânie, adică umil și fără să cuteze a-și ridica cumva privirea. Trecură, astfel, câteva clipe lungi. Dintr-odată, însă, îl înăbuși un val mare de neliniște, simțind cum cineva parcă îi vorbește în conștiință și îi pune cu asprime frână, oprindu-l din drumul său. Avea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
verzi de furnici lucrat, c-am pregătit un joc. Auzind pe tânăr astfel vorbind, s-a observat cum Magnoliei din obraji teama i s-a stins, curaj puțin a prins, apoi l-a întrebat: -De fapt, cine ești dumneata, de cutezi să-mi poruncești? Dacă nu era prepelița, duceam apă și la cobiliță Tânărul a întors capul către Magnolia, a petrecut-o cu privirea din cap până în picioare, după care a întrebat-o: -Cum de nu știi oare că, peste aceste
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
miere și ruginișul zării, presărat pe creștete, vibrează a-nviere. în loc de pușcă, sufletul să-l ții în mînă, ca pe-un arc de abur, care cu vîrful sfintei nevinovății rănește totul fără vindecare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . împrospătează-ți arcul în izvor. Cînd fiarele cutează să te-nfrunte, să nu te-ntrebi de unde vin, ce vor: lovește-le cu-o lacrimă în frunte. Apoi, purcede-n sus. Ca un șirag în urma ta, spre rai, prin frunza moartă, te vor conduce cerbii pînă-n prag și vor
Epistolă către Odobescu (III) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8073_a_9398]
-
O confuzie cu atît mai gravă cu cît ea se lățește peste o rană a colectivității românești încă sîngerîndă, sunînd ca o batjocură la adresa unui bolnav sau a unui infirm. Există, evident, o nostalgie a comunismului, îndeobște latentă, ce rareori cutează însă a prinde o formă demonstrativă, într-un fel explicabilă prin remanența unor prejudecăți, prin prezența unor indivizi cu conștiința modelată de propagandă. Dar aci avem a face cu o ieșire în arenă a unor oameni de cele mai multe ori tineri
O carte bizară by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7619_a_8944]
-
situații, două atitudini. Se aseamănă cu antiteza, procedeul compozițional și stilistic preferat de romantici: "Ferice insul ce n-ascultă de sfaturile celor răi, cărora le cunoaște prețul; n-o ia pe dosnicele căi ale păcatului și-n jețul ocarnicilor, nu cutează a sta, - ci are vreme multă, să zăbovească mai mereu în Legea cea de-a pururi trează într-însul a lui Dumnezeu. Altminteri însă, pot cei răi, suflați de vânt precum o hoaspe." (Psalmul 1) Creează alții în cai și
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
un dialog permanent, adesea dureros-elegiac, dintre scris și trăit, cu procentul de ironie relativizantă inevitabil. Pe traseul de la Gramatică târzie (1977), la Soarele și uitarea (1985), la Amânarea generală (1990), apoi Elegii în ofensivă (2003) și Litere și albine (2010), cutez să cred că acest raport a câștigat cât de cât în semnificație și profunzime. Până la urmă, această tematică pornită din inițiala „cumințenie” a putut ajunge la răsfrângerile atât de elocvente și definitorii pentru ceea ce astăzi numim cotitura dinspre estetism sau
Ion Pop „Sentimentul inițial de solidaritate intelectuală și afectivă a rămas foarte viu pentru majoritatea «echinoxiștilor»” by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5450_a_6775]
-
generale pe care le-a prezidat, a înfățișat în cuvântările rostite aspecte din istoria noastră, insistând îndeosebi asupra continuității noastre neîntrerupte pe aceste meleaguri: „... românii nu au părăsit această patrie, nice au ieșit din ea afară. Cine e acela să cuteze a zice că românul în Transilvania nu e în patria sa? Că românul nu e Transilvania, că Transilvania nu e patria românului? De au fost unii cari au cutezat până acum a ne-o zice în față, de mai este
150 de ani de la întemeierea Astrei (1861) - Cuvântările lui Timotei Cipariu la Adunările Astrei by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5364_a_6689]
-
e vizat de hoți și, pupăză peste colac, măria ta le faci pe plac acestor mafioți.” Tăcu arabul Arafat, căci vodă, prost și îngâmfat, sări, ca arsul, de pe tron și, precum ultimul poltron, se puse pe-njurat. „Să vii în fața mea cutezi, și să acuzi, fără dovezi? Îți spun așa, mai voalat, că, de la mine, din palat, te-arunc, de nu te vezi! Azi, pentru mine-i un mister, prezența ta în minister. Chiar n-o fi mai găsit Emil un pedelist
SMURD, parodie după El Zorab, text integral () [Corola-journal/Journalistic/67456_a_68781]
-
mai ascultaseră în seara aceea vorbind despre steaguri. - Vom smulge femeilor și fetelor lor straiele albe și nerușinate și le vom acoperi cu veșmintele negre ale adevăratei credințe. Vom ascunde sub feregea obrajii și ochii lor vicleni, să nu mai cuteze să-și ridice privirile din pământ. Tuz Okcean nu reușea să-și scoată din cap cuvintele lui Sadedin despre trupul de femeie. Nicicând nu se înfierbântase așa de tare. Pesemne că apropierea luptei îi ațâța pe toți. - Ochii, ca și
Ismail Kadare - Mesagerii ploii by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6535_a_7860]
-
un guler de cămașă de mire. Temelia-i înota, aproape transparentă, în rouă. Mirosea. Parcă s-ar fi parfumat anume pentru mine cu lavandă!" (Fericirea lui Julien Ospitalierul). Dandysmul acestui personaj pare o mască a ceea ce părintele său scriptic nu cutează a mărturisi decît indirect, și anume acea despărțire de ființă, "ratarea" ontologică a creatorului de acest tip, extrovertit prin simulare. Teatralitatea feerică a lui Emil Brumaru e congeneră cu cea minulesciană. Disociat de sine, poetul nu încetează a curta lumea
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
Felicia Antip Să cutez? N-am avut si nu cred că voi mai avea vreodată prilejul de a-mi clama uluirea, admirația fără margini, credința că este unic, că nimeni n-ar putea să facă ceea ce face el. Nu voi pleca deci urechea la
mal armé… ma larme est… m’allarmait… by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6332_a_7657]
-
putem rămâne. Și rămâneam, chiar dacă inimile noastre plângeau de mila lor. Apoi a venit Tom Mota, care a vrut să dea cu computerul în geam. Avea cioc și era clădit ca un buldog, îndesat, cu membre scurtate și o succesiune cutată de cefe. Nu își avea locul printre noi. Și nu este atât condescendență, cât o încercare de a formula un adevăr caritabil. I-ar fi fost mai bine altundeva - tăind copaci în pădure sau aruncând plase pentru vreo pescărie din
Joshua Ferris - Și atunci ne-au terminat by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/6347_a_7672]
-
al heteronimilor lui Fernando Pessoa. Doar modelul, însă. Afazia de care pomeneam e una galopantă. Periculoasă. Înspăimântă toare. Dar e, în același timp, una eliberatoare. Revigorantă: „poliția română falsifică acte/ striga el în numele meu// îmi mai rămâne o întrebare/ abia cutez s-o pun/ pe cine or să-l înmormânteze fără nici o pompă/ atunci când se va anunța că eu am murit/ nu cumva o să fim doi acolo jos/ și o să ne distrăm/ în sfârșit/ de minune/ povestindu-ne viața/ în cele
Ceva despre speranță by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4780_a_6105]
-
al rubricii este un talentat, deși minor, romancier, Ștefan Agopian, dacă vă amintiți de candidatura lui la președinția USR, care, în loc să-și încheie un promițător roman, intitulat Fric, și-a făcut din persoana mea o preocupare constantă, pe care nu cutez s-o numesc obsesie. Prostologhikon îi este deschis pentru destule dintre minunatele sale tablete săptămânale din Academia Cațavencu, pe care mi le consacră cu devotament și admirație. Mă opresc deocamdată la aceea în care mă consideră vinovat de colaborarea cu
Prostologhikon by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5662_a_6987]
-
pentru că mă interesează cum gîndesc și cei care au idei deosebite de ale mele. Acceptasem să colaborez la EVZ (deși a scrie zilnic un editorial devine după un timp un coșmar, un coșmar pe care nimeni altcineva din presă nu cutează să-l înfrunte) convins că lectorii ziarului sunt persoane deschise la minte, capabile să priceapă că eu sunt analist, nu soldat credincios al unui partid sau al unui politician, și că, prin urmare, scriu pentru cei care vor să înțeleagă
OFICIAL: Cristoiu, decizie radicală cu privire la colaborarea cu EVZ by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/50610_a_51935]
-
critică față de demisiile de tot felul, de afacerile impure, cu vânzări de munți și de conștiințe, angajându-se în lupta cea nouă, poate decisivă la această oră, cu inerția, indiferența, iresponsabilitatea, incompetența și multele variante ale trădării de sine și, cutez să spun, ale mai gravei, înaltei trădări de țară. Poate că aceste ultime propoziții vor fi sunând acum prea retoric și prea patetic. Dar am ținut să le rostesc în acest spațiu în care s-a pronunțat o voce înaltă
„ECHINOX”- 45 by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2917_a_4242]
-
foarte ușor să-i denunți ororile. Și la fel de ușor este să găsești cuvinte nobile, frumoase, de speranță și de ideal. Problema de nerezolvat este aceea de a face ca aceste două aspecte să coexiste, cu forță și convingere. Nimeni nu cutează azi să spună care sunt limitele teatrului, pentru că nimic din ce ține de experiența umană nu poate fi exclus din teatru. Dar, în același timp, rațiunea care ne aduce la teatru nu este aceea de a consuma aceeași hrană care
Peter Brook - Discurs de recepție by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11168_a_12493]
-
la îndoială aș prinde ininteligibil aripi zburătăcind prin fraze goale și amețind între statui de ghips. Dacă nu m-aș pune la îndoială n-aș îndrăzni să te aleg drept cititor, nici îndurare să aștept dinspre glacialul prestigiu al cuvintelor. Cutez fiindcă pot să nu cred orbitor în mine nici primăvara. Astăzi..., contraste Altădată aș fi primit, fără a clipi, orice, azi verbul a lăsa mă uluiește, cu demnitatea-i translucidă, se-mpreunează în mine, vîrsta rotundă cu vîrsta pătrată timbrul
Călătorind în marea interioară by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Imaginative/10779_a_12104]
-
dreaptă, Lumea să deschidă ochii să devină înțeleaptă! Clopotele rup tăcerea ne trezesc din adormire Să vedem lucrarea sfântă, cu sfială și uimire! Toaca spune rugăciunea vin apostolii pe cale Și din cerul de lumină tornă mir de împăcare! Fariseii nu cutează să mai spună vreun cuvânt Văd prin ochiul îndoielii, frunza spulberată-n vânt... Argumente nu mai au, când prin piatră trece duhul Și cu pacea Învierii este primenit văzduhul! Din Lumina pogorâtă vin să iau și eu Lumină Să îmbrac
DIN LUMINĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384900_a_386229]
-
e atât de vie și culmile le-atinge? Tristețea nu mai ninge, iar zarea cenușie albastră vrea să fie și de dorinți se-ncinge. Ne binecuvântează destinul și ne lasă pădurea verde, deasă, chiar dacă-i doar o oază. Și dragostea cutează, devine curajoasă, se vrea din nou frumoasă și-albastră se visează. Anatol Covali Referință Bibliografică: Albastru / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1956, Anul VI, 09 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate
ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384907_a_386236]
-
un drum greșit aleg necontenit. Ce forță rea îndrumă spre abis menirea-mi ce nu vrea să zburd prin vis. Când cred și sper într-un decor vibrant, în loc de-albastrul cer văd un neant. De ce abdic mereu și nu cutez din frici să mă ridic ca să visez? Par blestemat să merg numai prin glod și să nu-mi fie dat să am vreun rod, Când știu că stau pe bogății de har ce-așteaptă să îl dau oricui în dar
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384527_a_385856]
-
munți de îndoială-n spate car. Fă-ți mâna punte și din nou mă-nvață cum să zidesc în dragoste altar, să nu-mi mai curgă-ntruna în zadar și spre niciunde pârâiașul viață. Știu unde ești și totuși nu cutez să îmi înalț spre slava Ta privirea când Tu îmi spui zâmbind să Te urmez. Eu nu îți cer Stăpâne nemurirea, ci doar să mă ajuți să reașez la locul ei și-n dreptul ei iubirea. de Anatol Covali Referință
RUGĂ DE SEARĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382555_a_383884]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > SĂRUTUL Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1892 din 06 martie 2016 Toate Articolele Autorului Cutezi să bem izvorul din pahar? tu să-mi atingi sărutul de pe buze, eu să te șterg de dorul unei spuze, avide sorburi ce ne sting de jar! Știu că ți-e greu să guști din mine, nectarul adunat din colb
SĂRUTUL de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383348_a_384677]
-
De ce taci? Nu am zis drept ce am rostit?” / „Da cum nu? Bine ai grăit” - Răspunse capra - „dar știu eu / Că «pân’ ajungi la Dumnezeu, Sfinți-ți iau sufletul», copile! / Lasă-mă doar câteva zile Și îi vedea că de cutează / Să dea pe-aici, o încasează! Atent să fii ca nu cumva / Tu să vorbești cu cineva De toate lucrurile-aceste, / Ca el să nu prindă de veste!” După aceea s-a gândit / Care e felul potrivit, Pe lup, ca să îl
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
să te urmărească, messer Alighieri, așa cum umbra unui câine urmărește câinele. — Sau așa cum pașii morții Îi urmăresc pe ai celor care Îi sunt nesuferiți lui Bonifaciu, În orașele lui creștine. Cardinalul se ridică brusc, cu chipul Împurpurat de furie. — Cum cutezi, nerușinatule! Te vei căi pentru nebuneasca semeție cu care asociezi numele Sanctității Sale cu gestul unui scelerat. Uiți, se vede treaba, că nu ești În lanțuri numai prin benigna răbdare a Bisericii, care Încă nu și-a Încheiat socotelile cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]