699 matches
-
răni este balsam, în florile ce-mi cresc pe orice ram sufletul tău e blândă adiere. Prefă-te în izvor și-n mine toarnă ca-n tinerețe dulcile-ți răcori, aruncă-n a mea viață cu culori și suflă-n cutezanțe ca-ntr-o goarnă. Să mă trezesc, să fie înviere în tot ce am și-n tot ce nu mai am, caii speranței iarăși să-i înham spre a fugi din lacrimi și durere. Aură În lutul meu iubirea-i
RÃSCOLIRE AURÃ RÃDÃCINĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1454008474.html [Corola-blog/BlogPost/363600_a_364929]
-
Clerul autoritar al Bisericii luptătoare. Sceptrul puterii intelectualului laic înclină fie spre respingerea totală a moștenirii spirituale, fie spre păstrarea unei părți a acestei moștenirii, care trebuie selectată, ajustată, adusă la zi și apoi urmată cu discreție. Cu tupeu și cutezanță crescândă intelectualul devine supraom, noul-zeu, diagnosticând răul, vindecând rănile, născocind șanse noi și fundamentale pentru om, pentru progresul omenirii. Ardoarea cu care supuneau și supun unei critici vehemente Biserica este una din cele mai remarcabile caracteristici ale telectualului. Această trăsătură
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_unde_sun_gheorghe_constantin_nistoroiu_1351762471.html [Corola-blog/BlogPost/369936_a_371265]
-
într-un frumos șirag Și-n fiecare am pus câte-o sclipire Din tot ce-am avut mai bun și drag. În fiecare perlă-am pus mereu speranță, Cu bucurie mi-am propus nestăvilit Să merg pe-același drum cu cutezanță, Să nu mai fiu de soartă adesea umilit. Să îndrăznesc mai mult de-i cu putință, Să nu mă las ușor învins de greutăți, Sunt oameni ce ascund în a lor ființă, Mascați de-un zâmbet fals, atâtea răutăți. Din
SUSPINUL FLORILOR DE CRIN (1) POEME de CARMEN NOROCEA în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/carmen_norocea_1424870241.html [Corola-blog/BlogPost/366002_a_367331]
-
doină și-aș cânta, ferice, leru-i ler, îndreptându-mi pașii firavi către împlinire. Dar nici viața și nici soarta nu se schimbă pentru noi ce ne pierdem în nimicuri fade, iluzorii... Haide, împreună, să acoperim copacii goi, să deschidem ușa cutezanței când vin zorii! Referință Bibliografică: Împreună / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1149, Anul IV, 22 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Curelciuc Bombonica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
ÎMPREUNĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Impreuna_curelciuc_bombonica_1393054006.html [Corola-blog/BlogPost/362814_a_364143]
-
cei din est nu și-o puteau imagina vreodată posi- bilă. A fi altceva într-un mediu unde se mai trăgea uneori cu coada ochiului în atelierele vecinilor, a fi altceva și altfel, părea un gest riscant. Cine își asumă cutezanța de a ieși din rînd are două posibilități: să fie excomunicat ca eretic sau să înfrunte riscurile în beneficiul individualizării și unic- ității. Val Gheorghiu a știut că, spre a merge înainte,trebuie mai întîi să faci un pas înapoi
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
sintezele succesive acordă deopotrivă șanse unei figurații redusă la enunț spre a elibera dezvoltări posibile în conceptual și abstract. Acest balans susține în fapt mișcarea și conferă sens unei materialități fruste prin spiritualizare. În creuzetul acestor succesive căutări, măsura și cutezanța se întîl- nesc spre a genera energia vitală a unui discurs proteic. Distanța dintre aparență și esență, dintre, altfel spus, coaja și miezul lucrurilor și fenomenelor, cu tot gradul ei de ambiguitate și echivoc este tratată ca spațiul de manifestare
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
nu facă neghiobii, greșeli De care oricine, oricât de mare ai fi, nu te mai speli. La o mie de pași de casa părinților ei șade movila de nisip - Curg din ea pietre ciudate, a le opri altcineva nu-i cutezanță, nu-i chip. La diferite lumini se văd în ele bărbați, copii, sofine cu prunci, Tot felul de fiare, simboluri și-alegorii ale Lumii de-Atunci. Peste cincizeci de ani, poet mare, cum zic despre el alții cu mai mult
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
voit la libertate, M-am coborât din peșteră sau pom, M-am asumat cu numele de OM Și-am hotărât să construiesc cetate. Am plâns, am râs și-am inventat cuvântul. Am inventat dorința și speranța, Iubirea pentru om și cutezanța Și am crezut că voi schimba pământul. Am vrut apoi un loc pentru câmpie, O casă cu balcoane și cerdac, O curte cu piscină și hamac Și-am transformat dorința-n lăcomie. Din lăcomie s-a născut și ura. În
ÎN PICĂTURA MEA DE LIBERTATE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Poezie--Meditatie/In_picatura_mea_de_libertate_.html [Corola-blog/BlogPost/354106_a_355435]
-
pentru câmpie, O casă cu balcoane și cerdac, O curte cu piscină și hamac Și-am transformat dorința-n lăcomie. Din lăcomie s-a născut și ura. În ură s-a pierdut ușor iubirea. Speranța mi-a adus dezamăgirea Și cutezanța stresul și tortura. Azi nu mai știu și nici n-am înțeles La ce mi-a folosit să știu cuvântul, Când am stricat și-am otrăvit pământul Cătând o picătură de progres ? Mi-e scârbă de progres și de cetate
ÎN PICĂTURA MEA DE LIBERTATE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Poezie--Meditatie/In_picatura_mea_de_libertate_.html [Corola-blog/BlogPost/354106_a_355435]
-
celui care receptează acest ordin: supușii împăratului, fiii, fiicele etc. sau necuvântătoarele alese a fi în slujba voinicului: - Să trăiești, stăpâne; sunt gata chiar de azi, de poruncești, îi răspunse calul.(9) Totemic, nobilul patruped (equus caballus) sugerează blândețe, iuțeală, cutezanță, cel în slujba căruia intră calul absoarbe energetic gingășia acestui animal ce ni s-a alăturat existenței de mai bine de șapte mii de ani. Ca relație socială autoritatea este bazată pe un principiu de legitimitate, în care unul dintre
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Conceptul_de_autoritate_in_basmul_popular_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
râul, în șopot, oftează sihastru când trandafirii roșesc într-un freamăt. Fir nevăzut, un liant peste vreme, urmă ascunsă în venele oarbe, licăr în noaptea venită devreme peste durerea ce sufletul soarbe. Plouă, în peștera lacrimii, rouă - bob străveziu, licurici cutezanței... Tatăl și fiul împart - pe din două - cântec ce poartă amprenta speranței. Referință Bibliografică: Urmă ascunsă în venele oarbe / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 954, Anul III, 11 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Curelciuc Bombonica
URMĂ ASCUNSĂ ÎN VENELE OARBE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 by http://confluente.ro/Urma_ascunsa_in_venele_oarb_curelciuc_bombonica_1376239139.html [Corola-blog/BlogPost/364949_a_366278]
-
aș rupe ca pe-o floare/ Și-n palmă-apoi te-aș ține-n întuneric,/ Un diamant ar scânteia feeric/ La a celulei neagră cheutoare.// Bătrânii mei răzeși ți-au dat văpaia,/ Din zborul rândunelii ai bătaia,/ Moldova toată-ți dete cutezanța./ Din care floare-albastră-ți culegi mierea?/ Din ce izvor curat îți sorbi puterea?/ -Și inima-mi răspunde: E Speranța! (Poeții După Gratii. Mănăstirea Petru Vodă-2010) Grigore Ilisei s-a născut lângă susurul detrâmbiță al versului marelui Labiș, în satul Văleni, comuna
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486516373.html [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
autoarei, alcătuiesc de-alungul coperților, această nuvelă, care-ți infiltrează în suflet dragostea pentru cel ce se luptă cu răul vieții prin toată răbdarea sa, cât și dorința de uitare a celor ce sunt nevrednici de respect, prin lipsa lor de cutezanță. Citind cărțile, acestea mi-au insuflat încrederea de a transmite mesajul meu; citiți-le ! Comparând poezia cu proza scrisă de Vasilica Ilie, am rămas cu un singur sentiment ; autoarea merită aprecierea noastră deplină . Referință Bibliografică: Între poezie și proză / Constanța
ÎNTRE POEZIE ŞI PROZĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Intre_poezie_si_proza.html [Corola-blog/BlogPost/361752_a_363081]
-
pentru iubire (Ed. CuArt, 2005), ne spune despre poeta Marinela Preoteasa că „respiră lumină mai albă decât zăpada din gânduri” și „Conștientă de puterea cuvintelor distribuite în spectacolul imagistic și ztilistic al versurilor, de impactul asigurat prin franchețea expresiei și cutezanța sugerării, poeta Marinela Preoteasa își asumă perenitatea trăirilor și scrierilor sale cu seriozitatea luptătorului sisific cu timpul”, „Mai mult, oferă rezolvări și deschide uși acolo unde ochii minții văd obstacole insurmontabile în lupta cu fiara, oricare ar fi natura ei
PREFAȚĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/marinela_preoteasa_1424286536.html [Corola-blog/BlogPost/367423_a_368752]
-
În extazul creator este înfrânta gravitația lumii, este ars păcatul și se întrezărește o altă natură, superioară. Experiență depășirii creatoare a lumii este calitativ distinctă de experiență depășirii ascetice a lumii. Ea nu este o experiență a supunerii, ci a cutezanței. În cutezanța inițiativei creatoare „asta lume” arde , ca și în actul eroic al supunerii." N.Berdeaev afima:"Omul este în aceeași măsură ales și predestinat pentru calea genialității că și pentru calea sfințeniei. Există un destin al genialității cum există
OMAGIU POETEI VALENTINA GRAUR LAZARENCU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1438193780.html [Corola-blog/BlogPost/350352_a_351681]
-
creator este înfrânta gravitația lumii, este ars păcatul și se întrezărește o altă natură, superioară. Experiență depășirii creatoare a lumii este calitativ distinctă de experiență depășirii ascetice a lumii. Ea nu este o experiență a supunerii, ci a cutezanței. În cutezanța inițiativei creatoare „asta lume” arde , ca și în actul eroic al supunerii." N.Berdeaev afima:"Omul este în aceeași măsură ales și predestinat pentru calea genialității că și pentru calea sfințeniei. Există un destin al genialității cum există un destin
OMAGIU POETEI VALENTINA GRAUR LAZARENCU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1438193780.html [Corola-blog/BlogPost/350352_a_351681]
-
să prinzi într-un asalt luna nouă din înalt? Iata-n zori de zi pornesc și mai sus ca să țintesc! Soarele mă împresoară și cu inima-vioară iute aripile-ntind zările să le cuprind. Cu iubire și speranță, cu a minții cutezanță, cu dragostea lui în piept, săgeata spre-nalt îndrept. Din zori până-n asfințit ochii lui m-au însoțit. Vedeam în lumina lor, bucuria mea din zbor. Aveam palmele rănite, brațele mai ostenite, pletele mai cărunțite doar iubirile-oțelite sub privirile iubite
TRIPLU SALT de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 by http://confluente.ro/Triplu_salt_ioana_voicila_dobre_1332615035.html [Corola-blog/BlogPost/354689_a_356018]
-
în inima ta?” (Învață-mă). După cum observăm, procedeul ales înlătură efectele distanțării apăsătoare dintre cele două Eu-ri și decodifică în cheie tironiană rețeaua de semnificații a elementelor de continuitate în facultatea textelor. Dihotomia evocativă din poemul „Poate...“ este depășită de cutezanța figurației poetice, care gravitează între formula oraculară a idealității pure, la altitudinea „cântecului duios“ (nu sunt sunetele chei ale energiilor universale?) și „vaietul“ aprinderii sinelui singurătății: „A fost o naștere! / A fost o moarte! / și a mai fost.../poate / ceva
AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/_autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_in_poezia_viorelei_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/372640_a_373969]
-
Acasa > Stihuri > Momente > MÂINE VEI FI AMINTIRE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 286 din 13 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Ai vrut, în lumea de noroi, Să-ți faci Rai! - ce cutezanță! Acum dai totul înapoi Și pleci de-aici, cu pumnii goi, Pe un drum fără speranță. Ai vrut, lumea, să te-admire Că ești deștept și prea bogat. Acum zaci în nesimțire... Mâine vei fi amintire, Cu Iadul ești de-
MÂINE VEI FI AMINTIRE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Maine_vei_fi_amintire.html [Corola-blog/BlogPost/356432_a_357761]
-
Poezie > Vremuri > NU VOR BLESTEMA URMAȘII Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1539 din 19 martie 2015 Toate Articolele Autorului Când prin furt și prin minciună vrut-au să ne ia speranța Doar tinerii,cu eroism și-au dovedit cutezanță. Suflete descătușate de povara umilinței, Renasc și pornesc în iureș,pe drumul făgăduinței. Focul le-a ucis în noapte și prieteni și iubite. Iar corupția îi fură prin guvernul care-i minte. Se așază în altare amintiri însângerate, Ale celor
NU VOR BLESTEMA URMAȘII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1426796902.html [Corola-blog/BlogPost/370187_a_371516]
-
CRUCII Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 255 din 12 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ÎNĂLȚAREA SFINTEI CRUCI MEDITAȚII PE MUNTELE CRUCII *Între patria de sus și patria de jos - omul - răstignit pe crucea de carne a prezentului. *Ce cutezanța! Să pui stavila veșniciei cu crucea ta de carne vremelnica! *Isus Cristos a biruit moartea pe cruce. Crucea este semnul, nu al morții, ci al biruinței. Se așează cruce la căpătâiul unui mort, nu pentru că i s-a sfârșit viața
MEDITAŢII PE MUNTELE CRUCII de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Meditatii_pe_muntele_crucii.html [Corola-blog/BlogPost/352156_a_353485]
-
Răi în care Bunul Dumnezeu a revărsat minunățiile Sale, iar mintea omenească s-a întrecut pe sine în a pune în valoare aceste frumuseți. Dacă n-ar fi fost o veche năzuința a mea, aceasta îndelednicire ar fi fost o cutezanța.”. Iată în câteva cuvinte, un crez de viață, formulat pentru a aduce în atenția cititorilor, motivația simplă a vieții și a fericirii - ce poate fi văzută ca o sumă de lucruri mărunte, aparent fără valoare, ce capătă sens și strălucire
LA MULŢI ANI, DOMNULE GEORGE ROCA !!! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Aniversare_in_familia_revistei_si_editu_mihai_marin_1342225132.html [Corola-blog/BlogPost/347894_a_349223]
-
frumoasă a României). Un Omagiu de Ziua Femeii cuprinde cele mai frumoase gânduri, „lumina zâmbetelor, noblețea vorbelor și căldura inimii” adresate femeii, fie ea soție, fiică, iubită, dar mai ales mamă. Însăși autoarea, în calitate de mamă, simte nevoia să evoce eforturile, cutezanță și perseverența fiicei sale, depuse în slujba împlinirii visului de a fi o profesoară dintre cele mai bune din Toronto (Adaptarea în Canada sau Treptele unui urcuș văzut cu „ochii” sufletului de mamă). Frumoasele gânduri despre vârsta senectuții, așternute de
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE ARGINT A MEMORIEI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1468402834.html [Corola-blog/BlogPost/357712_a_359041]
-
Articolele Autorului Ne legănăm ca-n vis între două lumi, între prezent și trecut, între lumea cea reală și cea a visurilor noastre, între lumea concretă și cea a închipuirii, între țara mamă și țara de adopție. Dacă am avut cutezanța să ne luăm lumea în cap, în noua țară, trăim „prezentul”, concretul „azi”, iar din țara mamă, ne-am luat „trecutul”, acel „ieri” ca să îl retrăim visând. Ca emigranți, viața noastră este mai bună, este mai rea decât a celor
ÎNTRE DOUĂ LUMI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1420885863.html [Corola-blog/BlogPost/350127_a_351456]
-
pe mânz însemnă, potrivit comentariului liturgic al praznicului, întoarcerea neamurilor neînfrânați, de la necredință la credință" (Idiomelar, glas 8, de la Doamne strigat-am, Vecernia de Duminică seara din săptămâna Patimilor) sau Răscumpărătorul nostru cel drept a șezut pe mânz ca să piardă cutezanța cea dobitocească a vrăjmașilor, care nu strigă: Toate lucrurile lăudați-L pe Domnul și-L preaînălțați în toți vecii" (Cântarea 8 din canonul Utreniei praznicului). Așadar, Mântuitorul nostru Iisus Hristos a venit în lume să nimicească păcatul, sub toate formele
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR by http://confluente.ro/Cateva_invataturi_despre_praznicul_stelian_gombos_1332505836.html [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]