2,918 matches
-
cei doi soți într-un ungher cu chipurile împietrite de spaimă și fără grai. Abia își reveniră la realitate, iar vecinii nu-i părăsiră decât la ivirea zorilor. Unul dintre ei alergă la Popa Ștefan să anunțe pățania. Preotul se cutremură, apoi grăi: - Anunță întregul sat că la noapte ne vom lupta cu diavolul! - Binecuvântează-ne părinte să avem această tărie! - Binecuvântat fie numele Domnului! Și făcând semnul sfintei cruci îl îndemnă să se grăbească. Întreaga ziulică satul fremătă de la mic
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
clopotelor. Instantaneu, cineva nevăzut bate toaca. Pentru moment, părintele se oprește din rugăciune și întreaga suflare omenească din curtea lui Valdescu întoarce uimită capul spre biserica din deal. Dangătul clopotelor continuă să răsune misterios, iar toaca îi face să se cutremure. Un glob luminos se revarsă peste sfânta biserică învăluind-o într-o aură argintiu-aurie. Din ungherele întunecate ale ulițelor, de la răscruci, din copaci și șure, din umbrele înfricoșătoare ale nopții și din cotloanele cele mai sumbre țâșnesc împielițați cu coadă
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
de sticlă ale luxului la final de timp rămân gardurile pe ele se joacă scena tragediei umane se fluieră tare cu un deget ținut tot timpul în gură e simplă formalitate a umorului secund al păpușarului chior situl universului se cutremură în prag de tropot ecvestru râs sau plâns, oamenii de știință nu au descoperit codul genetic al lacrimilor dacă vor avea timp le vor număra privindu-le cu pleoapele întredeschide în cutia trapezoidală din lemn de stejar așa sperăm să
SITUL UNIVERSULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1412456501.html [Corola-blog/BlogPost/362779_a_364108]
-
obosit, / Însă privește demn în față, / Își mișcă miezul cel topit / Spre alte lumi, spre altă viață. // Știind ce e firesc în lume, / Ne părăsește detașat, / Căci a făcut doar lucruri bune, / Iar noi, parșivi, l-am înșelat. // Când se cutremură voit, / Vestește clar a lui plecare, / Dând semn că nu s-ar fi dorit, / Bătrân și singur pe cărare” (Alt Univers). Perspectiva aceasta nu e de natură să ne bucure. Până și răbdătorul pământ s-a săturat de nimicnicia umană
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1464273936.html [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
Țipătul durerii surde Se aude prin canoane! Din piroanele înfipte, Drept în mâini și în picioare Curge lava suferinței, Prin bătrânele icoane. Iar la talpa crucii plânge Maica Sfântă îndurerată, Lăcrima-i muiată-n sânge, Inima de bici brăzdată... Se cutremură pământul, Când în groapă-i pus Iisus Lumea vede și nu crede Că-i pronia cea de sus! Fariseii stau de pază Și pun piatră pe mormânt, Dar prin ea trece Cuvântul Ca un Soare, ca un Gând... Printr-un
ÎNVIEREA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1428385335.html [Corola-blog/BlogPost/373873_a_375202]
-
de rușinată la mine... Ce să mai zic? Fata nu era din cale-afară de urâtă, era chiar frumușică dacă o priveai mai bine, deși nasul îi era cam strâmb și gura cam într-o parte. Ceea ce mă făcea să mă cutremur din toată ființa era casa aceea țărănească, fără nicio poezie în ea, plină doar de preocupări banale, care nu mă atrăgeau deloc. Spre miezul nopții, în fine, după ce reușisem să scap din plictiseala acelei case și să închid bine pe
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1463551089.html [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
Desigur. Și glasul îi era rece și umed, ca nămolul râului, ca o peșteră. ,,Frumoaso, a zis. Te mai întreb o dată: vrei să-mi fii mireasă?” „Nu”, i-am răspuns. „Acesta e ultimul tău cuvânt?” „Acesta”. „Atunci, a gemut el, cutremurându-se, atunci nu vei fi nici a altui bărbat. Cel puțin atâta vreme cât eu mă voi mai gândi la tine”. În aceeași clipă și-a ridicat brațul drept și m-a lovit peste față cu o algă rece și subțire ca
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413617923.html [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
am săturat de așteptat, N-am uitat magicul sărut Cu care tu m-ai fermecat. Tot aștept cu-nfrigurare Ceea ce a fost să retrăiesc, Iubito ești în depărtare Tu nici nu știi cât te iubesc! Sub apăsarea buzelor fierbinți Se cutremură trupul întreg, Căci nu am vrut să fim cuminți Unde ești iubito? Te întreb? Orice zi ce trece este mare Având mai multe ore de parcurs, Îmi pun o veșnică-ntrebare Te iubesc iubito îndeajuns? Și deodată singur îmi răspund
NU M-ASCUND de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1431817704.html [Corola-blog/BlogPost/344090_a_345419]
-
un vuiet și bang! într-o fracțiune de secundă, am simțit cum se-ncinge salopeta pe mine. Îmi sfârâiau obrajii și fruntea, iar pe gât, pe gât parcă-mi turna cineva ulei încins. Dita' explozia, măi băiete! S-a mai cutremurat pământu' vreo câteva secunde, eu stăteam trântit pe burtă, nea Titi era și el pe-o parte cu mâinile la față. După, a prăvălit un praf pe galerie, așa gros, că dacă dădeam din mâini înotam. Nu mai puteam să
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ortac_ciprian_alexandrescu_1357670176.html [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
Da' asta nu-i nimic, în treizeci și cinci de ani în mină am tras multe, da' n-am lăsat nici lopata, nici târnăcopul jos de frică. Așa se-ntâmplă când scorbelești pământu', când îl sfredelești ca pe-o conservă, se mai cutremură, mai dă câte-un vânt... . Acu' a strănutat un pic.” Am tăcut. Parcă mă mai oprisem din tremurat. Ne-am ghemuit toți patru, ne-am scos haleala și-am mâncat. Pe Chiriac tot îl ustura, se strânsese pielea pe față
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ortac_ciprian_alexandrescu_1357670176.html [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
Furtună Sublim este cerul plin de mioare, când turma de nouri o mână să zboare, înaltul apasă greoi în pridvoare, ca plumbul. Și tânguie cerul mioara pierdută, toiege de foc aruncă în luptă, ajunge pământul o temniță mută, ca somnul. Cutremur lumina, iar lutul tresare, văzduhul cu vuiet aduce chemare, de tunet răsună adâncuri de mare, ca doina. Mioara pietrdută, în suflet ascunsă, copil de furtună, în ceruri e plânsă, așteaptă ea baciul, la poale de stână, ca dorul. Din culme
FURTUNĂ de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 by http://confluente.ro/camelia_petcu_1462817585.html [Corola-blog/BlogPost/375356_a_376685]
-
vînat și mi-ai cerut certificat medical să stai acasă, ca te-a lovit soțul beat și-ți era rușine de colegi?Și îți lua salariul și-l cheltuia pe băutură , iar tu și copilul nu aveați ce mînca?... XXIV. CUTREMURAȚI-VĂ ȘI NU PĂCĂTUIȚI, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 929 din 17 iulie 2013. CUTREMURAȚI-VĂ ȘI NU PĂCĂTUIȚI Gîndurile-s păsări călătoare: Se opresc sau nu;cum vrei ;sau zboară, Caută creangă următoare. Cuib își fac Doar
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU by http://confluente.ro/articole/lucia_tudosa_fundureanu/canal [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
era rușine de colegi?Și îți lua salariul și-l cheltuia pe băutură , iar tu și copilul nu aveați ce mînca?... XXIV. CUTREMURAȚI-VĂ ȘI NU PĂCĂTUIȚI, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 929 din 17 iulie 2013. CUTREMURAȚI-VĂ ȘI NU PĂCĂTUIȚI Gîndurile-s păsări călătoare: Se opresc sau nu;cum vrei ;sau zboară, Caută creangă următoare. Cuib își fac Doar de le lași, De cumva Îți șunt pe plac. Cand te culci și-astepți să vină somnul, Gînduri pot
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU by http://confluente.ro/articole/lucia_tudosa_fundureanu/canal [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
care, Șunt lăsate-n voia mare. Și cresc, cresc, Te-nebunesc. Le accepți Și le-mplinești. Cheia înțeleaptă-i prima fază. Dac-atuncia creieru-i de pază, Și la poarta el veghează, Vine-un gînd, Verificînd, Tu-l alungi, Și rău-nvingi. Cutremură-te și nu păcătui! Alunga gîndul rău ! Nu îl cloci! Și-n pace dulce vei ... Citește mai mult CUTREMURAȚI-VĂ ȘI NU PĂCĂTUIȚIGîndurile-s păsări călătoare:Se opresc sau nu;cum vrei ;sau zboară,Caută creangă următoare.Cuib își facDoar de
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU by http://confluente.ro/articole/lucia_tudosa_fundureanu/canal [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
prima fază. Dac-atuncia creieru-i de pază, Și la poarta el veghează, Vine-un gînd, Verificînd, Tu-l alungi, Și rău-nvingi. Cutremură-te și nu păcătui! Alunga gîndul rău ! Nu îl cloci! Și-n pace dulce vei ... Citește mai mult CUTREMURAȚI-VĂ ȘI NU PĂCĂTUIȚIGîndurile-s păsări călătoare:Se opresc sau nu;cum vrei ;sau zboară,Caută creangă următoare.Cuib își facDoar de le lași,De cumvaîți șunt pe plac.Când te culci și-astepți să vină somnul,Gînduri pot veni, și-așteaptă
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU by http://confluente.ro/articole/lucia_tudosa_fundureanu/canal [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
gînduri care,Șunt lăsate-n voia mare.Și cresc, cresc, Te-nebunesc.Le accepțiși le-mplinești. Cheia înțeleaptă-i prima fază.Dac-atuncia creieru-i de pază,Si la poarta el veghează,Vine-un gînd,Verificînd,Tu-l alungi,Si rău-nvingi.Cutremură-te și nu păcătui!Alunga gîndul rău ! Nu îl cloci! Și-n pace dulce vei ... XXV. DIN LUT CĂTRE SOARE, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 911 din 29 iunie 2013. Eu din țarina șunt făcut; Cu apă
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU by http://confluente.ro/articole/lucia_tudosa_fundureanu/canal [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
Zimermann, căci el era ''Dumnezeul'' cu care stătuse de vorbă, fugea de suferință, de durere, de tristețe...nu le mai făcea față. Doar lacrimile le iubea, le accepta și le aduna mereu în palme, stropind florile cu ele; florile își cutremurau petalele sub greutatea perlelor sufletului rănit și o răsplăteau cu un boboc nou, în fiecare a doua zi de dimineață... nemaiștiind gustul bucuriei, plângea din nou, mereu, la nesfârșit, contaminând cu tristețe tot ce atingea în jurul ei...Fluvii de suspine
FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Fragment_de_roman_0.html [Corola-blog/BlogPost/359642_a_360971]
-
ce mai poate fi după?... Ce poate fi MAI înălțător... decât PATRIARHUL? Cu siguranță, cunoscându-l pe Ilarion, va urma ceva măcar la fel de valoros și, de ce nu, o epopee în versuri a poporului român. Ne întrebăm, apoi, ca și poetul: Cutremurându-se și cerul Se-apleacă de durere frânt: Eli! Eli! o stea suspină... Dar mai sunt oameni pe Pământ? (GHEORGHE A. STROIA) *** 2. ȘTEFAN MARINESCU * BUCUREȘTI - POEME ȘI POEZII (opere complete): • VOL. 1 - Literatură și Arte (A4, 88 pagini); • VOL
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1462972216.html [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
din viață, stând departe unii de alții...” Îi era dor de Adrian. Tânjea să adoarmă în brațele lui, să-i simtă respirația în păr, să fie sărutată de el și să facă dragoste împreună. O năpădiră lacrimile. Dorința o sugruma, cutremurând-o de dor, de durere. Se simțea singură și neîmplinită, atât în căsnicie cât și în vâltoarea vieții. Brusc, smulse halatul cu amărăciune și îl îmbrăcă grăbită și nervoasă, nesuportând să se mai vadă în oglindă. Ieși repede din baie
ÎN MÂNA DESTINULUI...(9) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1427640940.html [Corola-blog/BlogPost/377168_a_378497]
-
proorocit de închinăciune, al eternei iubiri,/ Ție, care vindeci prin binecuvântare, / Ție, care ai tămăduit pe fata împăratului Sigismund al Ungariei / Pe care, în foc intrând, de trei ori, în numele Sfintei Treimi, și ieșind Nevătămat, / Pâna în suflet l-ai cutremurat, și a trecut de la catolicism la ortodoxie, / Avându-l ca naș pe însuși Domnul Mircea cel Bătrân, / Sfinte, care prin slujirea tuturor te-ai dovedit credinciosul stăpân, / Roagă-te celui care este Adevăr,Cale și Viață în veșnicie, / Pentru poporul
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
Acasa > Poezie > Credinta > INTEROGAȚIE XVII Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 2078 din 08 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cum, nu vedeți rugăciunile sfinților plutind pe aripi de tămâie? Cum, nu auziți rugăciunile sfinților cutremurând timpane de arhangheli și cer? Cum, nu recunoașteți rugăciunile sfinților în para focului ce mistuie zei și păcat? Nici eu. Haideți să-l întrebăm pe Prometeu! Sau poate mai bine pe Dumnezeu! Referință Bibliografică: Interogație XVII / Florin T. Roman : Confluențe
INTEROGAŢIE XVII de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1473284478.html [Corola-blog/BlogPost/383865_a_385194]
-
vază ochii-mi triști,/ Înamorați de-a ta ființă,/ De cum zâmbești, de cum te miști./ Și nu e blând ca o poveste/ Amorul meu cel dureros,/ Un demon sufletul tău este/ Cu chip de marmură frumos.[ ... ] Când mă atingi, eu mă cutremur,/ Tresar la pasul tău când treci,/ De-al genei tale gingaș tremur/ Atârnă viața mea de veci.[ ... ] Puteam numiri defăimătoare/ În gândul meu să-ți iscodesc/, Și te uram cu-nverșunare,/ Te blestemam, căci te iubesc.[ ... ] O toamnă care întârzie
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_dragostea.html [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
nu vă îndoiți a zice muntelui acestuia, Ridica-te și te aruncă în mare, si va fi vouă. Și, acum nu pentru noi, Doamne, nici nouă, ci numelui Tău cel sfânt dă-i slavă." Și acestea zicând el, s-a cutremurat locul și s-a mișcat muntele și au căzut cu fața la pământ toți oamenii și s-a făcut mult țipat în cetate, că se sfărâmau palatele și cădeau zidurile. Și au ieșit oamenii și au văzut minunea cea înfricoșătoare, cum muntele
MUTAREA MUNTELUI PRIN RUGĂCIUNE de ION UNTARU în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mutarea_muntelui_prin_rugaciu_ion_untaru_1380338189.html [Corola-blog/BlogPost/365111_a_366440]
-
mult așteptat i s-a infățișat un peisaj trist. Ruine, întuneric, o grădină uscată ... un coșmar. A căzut în genunchi, lacrimi grele șiroiau pe obrajii lui. Și-a pus fruntea pe asfaltul rece, neprimitor. Trupul slăbit de suferință s-a cutremurat sub povara durerii. Prea multă obidă în ființa firavă după atâta pribegie. -Ce cauți aici? Băiatul s-a ridicat. Prinsese curaj. Un bătrân cu barbă, albit de ani stătea sprijinit într-un toiag, cu o clepsidră în mâna dreaptă. -M-am
COPIL PRIBEAG de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/Copil_pribeag.html [Corola-blog/BlogPost/356081_a_357410]
-
o pereche întru veșnicie, comparată cu Paolo și Francesca din Divina Comedie a lui Dante și cu Tristan și Isolda venerați prin ritmurile paradisiace wagneriene. Cum să nu tresărim și noi la citirea versului eminescian?: „Când mă atingi, eu mă cutremur;/ Tresar la pasul tău când treci;/ De-al genei tale gingaș tremur/ Atârnă viața mea de veci...” Sau, atunci când, pentru momentele de învinuire a femeii, își cere iertare: „Suflete! De-ai fi chiar demon, tu ești sântă prin iubire,/ Și
CU DORUL „LUCEAFĂRULUI” O ÎNTREAGĂ NAȚIUNE A RĂMAS! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1433818370.html [Corola-blog/BlogPost/383306_a_384635]