196 matches
-
dintr-un interval de cvinta ascendentă - Sexta mică provine din succesiunea a 4 cvinte descendente - Sexta mare provine din succesiunea a 3 cvinte ascendente - Septima mică reiese din succesiunea a 2 cvinte descendente - Septima mare reiese din succesiunea a 5 cvinte ascendente - Secundă mărită reiese din succesiunea a 9 cvinte ascendente - Terța micșorata reiese din succesiunea a 10 cvinte descendente - Cvarta mărită provine din succesiunea a 6 cvinte ascendente - Cvinta micșorata provine din succesiunea a 6 cvinte descendente - Intervalele care au
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
din succesiunea a 4 cvinte descendente - Sexta mare provine din succesiunea a 3 cvinte ascendente - Septima mică reiese din succesiunea a 2 cvinte descendente - Septima mare reiese din succesiunea a 5 cvinte ascendente - Secundă mărită reiese din succesiunea a 9 cvinte ascendente - Terța micșorata reiese din succesiunea a 10 cvinte descendente - Cvarta mărită provine din succesiunea a 6 cvinte ascendente - Cvinta micșorata provine din succesiunea a 6 cvinte descendente - Intervalele care au până la 4 cvinte ascendente, respective cvinta perfectă, secundă mare
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
din succesiunea a 3 cvinte ascendente - Septima mică reiese din succesiunea a 2 cvinte descendente - Septima mare reiese din succesiunea a 5 cvinte ascendente - Secundă mărită reiese din succesiunea a 9 cvinte ascendente - Terța micșorata reiese din succesiunea a 10 cvinte descendente - Cvarta mărită provine din succesiunea a 6 cvinte ascendente - Cvinta micșorata provine din succesiunea a 6 cvinte descendente - Intervalele care au până la 4 cvinte ascendente, respective cvinta perfectă, secundă mare, sexta mare, terța mică, sunt considerate de teoria muzicii
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
din succesiunea a 2 cvinte descendente - Septima mare reiese din succesiunea a 5 cvinte ascendente - Secundă mărită reiese din succesiunea a 9 cvinte ascendente - Terța micșorata reiese din succesiunea a 10 cvinte descendente - Cvarta mărită provine din succesiunea a 6 cvinte ascendente - Cvinta micșorata provine din succesiunea a 6 cvinte descendente - Intervalele care au până la 4 cvinte ascendente, respective cvinta perfectă, secundă mare, sexta mare, terța mică, sunt considerate de teoria muzicii ca fiind interval consonante. Ce depășește acest lanț de
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
a 2 cvinte descendente - Septima mare reiese din succesiunea a 5 cvinte ascendente - Secundă mărită reiese din succesiunea a 9 cvinte ascendente - Terța micșorata reiese din succesiunea a 10 cvinte descendente - Cvarta mărită provine din succesiunea a 6 cvinte ascendente - Cvinta micșorata provine din succesiunea a 6 cvinte descendente - Intervalele care au până la 4 cvinte ascendente, respective cvinta perfectă, secundă mare, sexta mare, terța mică, sunt considerate de teoria muzicii ca fiind interval consonante. Ce depășește acest lanț de 4 cvinte
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
din succesiunea a 5 cvinte ascendente - Secundă mărită reiese din succesiunea a 9 cvinte ascendente - Terța micșorata reiese din succesiunea a 10 cvinte descendente - Cvarta mărită provine din succesiunea a 6 cvinte ascendente - Cvinta micșorata provine din succesiunea a 6 cvinte descendente - Intervalele care au până la 4 cvinte ascendente, respective cvinta perfectă, secundă mare, sexta mare, terța mică, sunt considerate de teoria muzicii ca fiind interval consonante. Ce depășește acest lanț de 4 cvinte ascendente, este considerat de teoria muzicii ca
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
mărită reiese din succesiunea a 9 cvinte ascendente - Terța micșorata reiese din succesiunea a 10 cvinte descendente - Cvarta mărită provine din succesiunea a 6 cvinte ascendente - Cvinta micșorata provine din succesiunea a 6 cvinte descendente - Intervalele care au până la 4 cvinte ascendente, respective cvinta perfectă, secundă mare, sexta mare, terța mică, sunt considerate de teoria muzicii ca fiind interval consonante. Ce depășește acest lanț de 4 cvinte ascendente, este considerat de teoria muzicii ca fiind interval disonant. - Intervalele care au până la
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
succesiunea a 9 cvinte ascendente - Terța micșorata reiese din succesiunea a 10 cvinte descendente - Cvarta mărită provine din succesiunea a 6 cvinte ascendente - Cvinta micșorata provine din succesiunea a 6 cvinte descendente - Intervalele care au până la 4 cvinte ascendente, respective cvinta perfectă, secundă mare, sexta mare, terța mică, sunt considerate de teoria muzicii ca fiind interval consonante. Ce depășește acest lanț de 4 cvinte ascendente, este considerat de teoria muzicii ca fiind interval disonant. - Intervalele care au până la 4 cvinte descendente
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
Cvinta micșorata provine din succesiunea a 6 cvinte descendente - Intervalele care au până la 4 cvinte ascendente, respective cvinta perfectă, secundă mare, sexta mare, terța mică, sunt considerate de teoria muzicii ca fiind interval consonante. Ce depășește acest lanț de 4 cvinte ascendente, este considerat de teoria muzicii ca fiind interval disonant. - Intervalele care au până la 4 cvinte descendente, cu excepția septimei mici, sunt considerate interval consonante. Acestea sunt cvarta perfectă, terța mică și sexta mică. Ideea de consonanta și disonanta a evoluat
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
respective cvinta perfectă, secundă mare, sexta mare, terța mică, sunt considerate de teoria muzicii ca fiind interval consonante. Ce depășește acest lanț de 4 cvinte ascendente, este considerat de teoria muzicii ca fiind interval disonant. - Intervalele care au până la 4 cvinte descendente, cu excepția septimei mici, sunt considerate interval consonante. Acestea sunt cvarta perfectă, terța mică și sexta mică. Ideea de consonanta și disonanta a evoluat de-a lungul timpului, de la folosirea intervalelor formate din o cvinta ascendentă sau descendentă la folosirea
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
Intervalele care au până la 4 cvinte descendente, cu excepția septimei mici, sunt considerate interval consonante. Acestea sunt cvarta perfectă, terța mică și sexta mică. Ideea de consonanta și disonanta a evoluat de-a lungul timpului, de la folosirea intervalelor formate din o cvinta ascendentă sau descendentă la folosirea intervalelor formate din lanțuri de maximum 4 cvinte ascendente sau descendente. Celelalte interval erau considerate disonante și trebuiau rezolvate în interval consonante. Folosirea într-un procent din ce in ce mai mare a intervalelor disonante al mers concomitent cu
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
consonante. Acestea sunt cvarta perfectă, terța mică și sexta mică. Ideea de consonanta și disonanta a evoluat de-a lungul timpului, de la folosirea intervalelor formate din o cvinta ascendentă sau descendentă la folosirea intervalelor formate din lanțuri de maximum 4 cvinte ascendente sau descendente. Celelalte interval erau considerate disonante și trebuiau rezolvate în interval consonante. Folosirea într-un procent din ce in ce mai mare a intervalelor disonante al mers concomitent cu utilizarea sistemului temperat de intonație, încercându-se pe această cale o mărire a
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
unei voci obisnuite. Odată cu apariția lucrărilor instrumentale (de exemplu, pentru orgă), aceste reguli au fost relaxate. 1. În fiecare voce notele variază frecvent cu intervale de secundă mica sau mare (1-2 semitonuri), terță mica sau mare (3-4), cvartă (5) și cvintă (7) perfecte. Octava (12) și creșterea cu o sextă mică sau mare (8-9) sunt folosite mai rar. Tritonul (6) și septimele (10-11) nu sunt folosite. Intervale micșorate sau mărite nu sunt folosite. 2. Când înălțimea unei note variază cu mai
Contrapunct (muzică) () [Corola-website/Science/308296_a_309625]
-
Dacă au loc două variații succesive de mai mult de o secundă în aceeași direcție, este recomandabil ca a doua variație să fie mai mică decât prima. 1. Intervalele considerate consonanțe sunt prima (0 semitonuri), terța mică și mare (3-4), cvinta perfectă (7), sexta mică și mare (8-9) și octava (12). Intervalele disonante sunt secunda mică și mare (1-2), cvarta (5), tritonul (6), septima (10-11) și toate intervalele mărite și micșorate. Contrapunctul strict pregătește și rezolvă toate disonanțele. 2. Intersecția vocilor
Contrapunct (muzică) () [Corola-website/Science/308296_a_309625]
-
1-2), cvarta (5), tritonul (6), septima (10-11) și toate intervalele mărite și micșorate. Contrapunctul strict pregătește și rezolvă toate disonanțele. 2. Intersecția vocilor este minimală. Pentru individualitate, variația simultană a vocilor în aceeași direcție este evitată. În special, la primă, cvintă perfectă și octavă se ajunge prin mișcare contrară sau oblică. Contrapunctul la mai multe voci presupune o mai mare complexitate a ansamblului polifonic și, implicit, mai multe posibilități de expresie și combinare ale liniilor melodice de sine stătătoare.. Relațiile armonice
Contrapunct (muzică) () [Corola-website/Science/308296_a_309625]
-
instrumentele populare: mussette și bombardă (franțuzești, al doilea fiind specific pentru regiunea Bretania), piffaro și ciaramella (din Italia). Oboi d'amore sună cu o terță mică mai jos decât oboiul. Cornul englez este acordat în Fă și sună cu o cvinta mai jos. Predecesorul cornului englez este Oboiul da Caccia. Heckelphonul și Oboiul bariton sună prin costrucția lui cu o octava mai jos (chiar și oboiul baș) ambele sunt acordate în do. Musette (în fă) este acordat cu o cvarta mai
Oboi () [Corola-website/Science/313465_a_314794]
-
În sistemul Pitagora terța mare este de 407.8 de sutimi, mult peste idealul de 386.3 de sutimi. Acest interval, care capătă o importanță deosebită în muzică instrumentala baroca, este dus mai aproape de cele pure prin "temperarea" (scăderea frecventei) cvintelor perfecte. Scările sonore temperate mezotonic pot fi obținute din două condiții: în primul rând, au comă sintonică egală cu zero. Aceasta se realizează prin modificarea simultană a cvintelor perfecte și a terțelor mari. În al doilea rând, o terță mare
Temperament mezotonic () [Corola-website/Science/317037_a_318366]
-
instrumentala baroca, este dus mai aproape de cele pure prin "temperarea" (scăderea frecventei) cvintelor perfecte. Scările sonore temperate mezotonic pot fi obținute din două condiții: în primul rând, au comă sintonică egală cu zero. Aceasta se realizează prin modificarea simultană a cvintelor perfecte și a terțelor mari. În al doilea rând, o terță mare este alcătuită din două tonuri egale. Scară sonoră temperata mezotonic "cu 1/4 comă" are cvintele temperate cu un sfert din coma sintonică (egală cu 21.5 de
Temperament mezotonic () [Corola-website/Science/317037_a_318366]
-
comă sintonică egală cu zero. Aceasta se realizează prin modificarea simultană a cvintelor perfecte și a terțelor mari. În al doilea rând, o terță mare este alcătuită din două tonuri egale. Scară sonoră temperata mezotonic "cu 1/4 comă" are cvintele temperate cu un sfert din coma sintonică (egală cu 21.5 de sutimi în intonația naturală). Prin urmare valoarea lor se reduce de la 701.9 sutimi la 696.6 sutimi. Cvintele reduse cu 1/4 comă rezultă într-o comă
Temperament mezotonic () [Corola-website/Science/317037_a_318366]
-
Scară sonoră temperata mezotonic "cu 1/4 comă" are cvintele temperate cu un sfert din coma sintonică (egală cu 21.5 de sutimi în intonația naturală). Prin urmare valoarea lor se reduce de la 701.9 sutimi la 696.6 sutimi. Cvintele reduse cu 1/4 comă rezultă într-o comă sintonică egală cu zero dacă terțele mari sunt egale cu 386.3 de sutimi. Deoarece terța mare este egală cu două tonuri, un ton este egal cu 193.2 de sutimi
Temperament mezotonic () [Corola-website/Science/317037_a_318366]
-
sintonică egală cu zero dacă terțele mari sunt egale cu 386.3 de sutimi. Deoarece terța mare este egală cu două tonuri, un ton este egal cu 193.2 de sutimi (11.8% creștere). Semitonul diatonic (sd) este diferența dintre cvinta de 696.6 de sutimi și trei tonuri de 193.2 de sutimi, egală cu 117 de sutimi (7.00% creștere). Diferența dintre un ton și semitonul diatonic este semitonul cromatic (sc) de 76 de sutimi (4.50% creștere). Temperamentul
Temperament mezotonic () [Corola-website/Science/317037_a_318366]
-
cu 117 de sutimi (7.00% creștere). Diferența dintre un ton și semitonul diatonic este semitonul cromatic (sc) de 76 de sutimi (4.50% creștere). Temperamentul mezotonic cu "1/4 comă" face parte dintr-o familie de temperamente mezotonice. Temperarea cvintelor perfecte poate fi cu 1/3, 1/5, 1/6 etc. din coma sintonică. De exemplu în cazul temperării cvintelor cu 1/6 comă, o cvinta perfectă devine egală cu 701.9-21.5/6= 698.3 de sutimi. Comă sintonică
Temperament mezotonic () [Corola-website/Science/317037_a_318366]
-
de sutimi (4.50% creștere). Temperamentul mezotonic cu "1/4 comă" face parte dintr-o familie de temperamente mezotonice. Temperarea cvintelor perfecte poate fi cu 1/3, 1/5, 1/6 etc. din coma sintonică. De exemplu în cazul temperării cvintelor cu 1/6 comă, o cvinta perfectă devine egală cu 701.9-21.5/6= 698.3 de sutimi. Comă sintonică (egală cu 4P5-M3-2P8) este egală cu zero dacă terța mare este simultan modificată cu (+1/3), asfel că suma de
Temperament mezotonic () [Corola-website/Science/317037_a_318366]
-
mezotonic cu "1/4 comă" face parte dintr-o familie de temperamente mezotonice. Temperarea cvintelor perfecte poate fi cu 1/3, 1/5, 1/6 etc. din coma sintonică. De exemplu în cazul temperării cvintelor cu 1/6 comă, o cvinta perfectă devine egală cu 701.9-21.5/6= 698.3 de sutimi. Comă sintonică (egală cu 4P5-M3-2P8) este egală cu zero dacă terța mare este simultan modificată cu (+1/3), asfel că suma de 4(-1/6)-(+1/3)= -1
Temperament mezotonic () [Corola-website/Science/317037_a_318366]
-
de 4(-1/6)-(+1/3)= -1 să anuleze comă sintonică din intonația naturală. Prin urmare, terța mare crește cu 1/3 din comă, devenind 386.3+21.5/3=393.5. Terța mică se poate afla din diferență dintre cvinta perfectă și terța mare. Un ton este, prin definiție, jumătate din terța mare adică 196.8 de sutimi. Semitonul cromatic este diferența dintre terța mare și mică egal cu 88.7. Semitonul diatonic este diferența dintre un ton și semitonul
Temperament mezotonic () [Corola-website/Science/317037_a_318366]