KorAP: Find »[drukola/base=cyberspațiu & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...9 >

218 matches

Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532

impus deja în câmpul social. Astfel, identitatea, negocierea, colaborarea, conflictul, comportamentele prosociale și antisociale, spațiul personal, discriminarea, comportamentele deviante sau democrația sunt câteva dintre conceptele care necesită redefiniri și operaționalizări adecvate pentru a include transformările generate de interacțiunile desfășurate în cyberspațiu. O analiză sumară a cercetărilor în domeniu evidențiază faptul că, pentru a studia în mod eficient comunitățile virtuale, este necesară o reîncadrare a modului de raportare la lumea mediată computerizat și o reconsiderare a presupunerilor și axiomelor tradiționale în ceea ce privește interacțiunile

by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
Tipurile comunitare rezultate pot servi, în studii ulterioare, ca bază pentru încadrarea comunităților virtuale religioase, dar și ca punct de plecare pentru formularea unor modele explicative privind diferite comportamente, atitudini sau fenomene prezente în cadrul acestor forme de organizare socială din cyberspațiu. Rezultatele studiului pot fi valorificate în cercetări ulterioare cu privire la: rolurile pe care le îndeplinesc comunitățile virtuale religioase în viața spirituală și socială a subiecților, comparații între comunitățile virtuale religioase de limba română și alte tipuri de comunități virtuale religioase, evoluția

by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193

poștale cu cutii poștale de închiriat. Ar mai fi câteva soluții specifice acestui tip de industrie. De exemplu, îmi place să cred că magazinul unui fermier local ar putea fi dotat cu un camion folosit pentru livrări ale comenzilor din cyberspațiu. Aș avea ocazia să vorbesc cu persoana care a făcut brânza, care a stors merele și a făcut cidru sau a curățat peștele, pentru ca apoi să mă opresc lângă camionul cibernetic la care am trimis mesajul cu comanda pentru cumpărăturile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
vor amplasa. Site-ul poate fi o versiune mai organizată a punctelor de desfacere, oferind câteva produse din ofertă - cele standardizate, care se vând cel mai bine pe un site - fiind un mod de a-ți păstra locul și în cyberspațiu. Poate fi o versiune online a întregului magazin. De fapt, poate fi singura versiune a magazinului tău, dacă domeniul de activitate ți-o permite. Celor patru funcții le corespund cinci motive principale pentru care cumpărătorii accesează site-uri. Primul este

[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
informeze pe dealerul cel mai apropiat de tine că ai de gând să cumperi o mașină. Mulțumesc frumos. În clipa în care intri într-un magazin din lumea reală, știi foarte bine ce anume vinde sau ce servicii oferă. În cyberspațiu, chiar și acest aspect elementar este un fel de joc de-a hai să ghicim. Regula din viața reală cu privire la necesitatea unei zone de tranziție chiar la intrare se aplică și în cazul spațiului cibernetic. Când clienții ajung pe un

[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269

posibil datorită victoriilor, fie și parțiale, ale feminismelor care l-au precedat. Manifestările noului val debutează într-o multitudine de forme, inclusiv în dezvoltarea formațiilor muzicale de tipul Spice Girls sau Riot Girls și a formelor noi de comunicare în cyberspațiu. Internetul a devenit locația unei rețele globale în mișcarea feministăxe "„mișcare feministă". Se naște o nouă „generație politicăxe "„generație politică"” (numită Generația X), în contextul căreia nu vârsta contează, nici vechile granițe statale, ci mai degrabă relevanța experiențelor asemănătoare, formate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
multiplicitate). Contextul feminismului românesc determină, la rândul său, o abordare „hibridă”, respectiv o combinație între agenda caracteristică valului al II-lea, ratat ca integrare istorică din cauza comunismului, noile oferte localiste și integrarea în generația politică a unei rețele situate în cyberspațiu. Feminismul „universalist”, cel al diferențelor și cel al identităților multiple au fiecare rost și relevanță într-un context care nu a epuizat „discursul victimist”, având însă deopotrivă o nevoie acută de politici ale „capacităriixe "„capacitare"”11, cu alte cuvinte, de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459

autonomiei individului este preocuparea sa, mai mult sau mai puțin manifest declarată, față de organizația-afacere. Cel mai important suport al mișcărilor de protest social, într-o epocă globalizată, s-a dovedit a fi globalizarea. Dezvoltarea tehnologiei (telecomunicațiile și computerizarea) și crearea cyberspațiului, cauze și/sau consecințe derivate globalizării, au permis conectivitate ubicuă, tradusă în relații noi între afaceri, clienți, angajați și parteneri, în cele din urmă, între oameni. 7.4.1. Formalizarea "stakeholder" Oamenii au acum acces la o cantitate enormă de

by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551

Utilul și plăcutul, MicroHarmony: The Growth and Use of the Idyllic Model in Literature, A Theory of the Secondary: Literature, Progress, and Reaction, Arhipelag interior. Eseuri memorialistice (19401975), România și liberalismele ei. Atracții și împotriviri, Înțelepciunea calmă. Di@loguri în cyberspațiu cu Robert Lazu, Străin prin Europa. Note de călătorie 1983-1992, The Triumph of Imperfection, Imperfection and Defeat: The Role of Aesthetic Imagination in Human Society. Sorin Antohi (n. 1957), este istoric al ideilor, eseist, traducător. Este traducătorul și coordonatorul mai

by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761

de către sistemul de securitate, ținând cont de probabilitatea și impactul acestora: terorismul internațional care afectează Marea Britanie sau interesele acesteia, incluzând atacuri teroriste de natură nucleară, bacteriologica sau chimică, precum și posibilitatea creșterii nivelului acțiunilor teroriste în Irlanda de Nord; acțiuni ostile manifestate în cyberspațiu de către alte state sau grupări mari de criminalitate informațională, accidente industriale sau de mediu, majore care necesită răspuns la nivel național (de exemplu inundații ale cel puțin două sau trei zone de coastă simultan, sau manifestarea unei pandemii la nivel

[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
De asemenea se apreciază că până în anul 2025, spațiul francez și european poate fi în bătaia rachetelor cu rază mare de acțiune ce sunt dezvoltate în statele din spațiul menționat. Nu sunt uitate nici riscurile ce derivă din acțiuni în cyberspațiu, precum nici efectele neintenționate derivate din degradarea biosferei. Un aspect important în dezvoltarea strategiei naționale de securitate franceză considerăm a fi cel legat de abordarea cuprinzătoare, mult diferită de documentul anterior, prin analiza diversificata a unei game largi de riscuri

[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649

2.7. Informatizarea și noile obiecte pedagogice 2.8. Noile tehnologii de informare și de comunicare (NTIC) și educația 2.9. Funcționalități ale calculatorului în școală Capitolul 3. Cybercultura și avatarurile învățării în era internetului 3.1. Dimensiunea culturală a cyberspațiului 3.2. Cunoașterea implicită și explicită și strategiile meta-cognitive 3.3. Statutul educațional al internetului 3.4. Socializarea și internetul 3.5. Omul informațional - avataruri și limite 3.6. Lumea virtuală ca refugiu și sursă de însingurare 3.7. Riscurile

[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
fi mai „realiști”, cu atât ne vom bucura mai mult de „irealitate”. Ne inserăm într-un grup virtual pentru că în cel real posibilitățile noastre sunt mai limitate (distanță mare, lipsă de timp, din considerente intime, din dorința de anonimizare etc.). Cyberspațiul deschide noi frontiere ce aduc nu numai liniște, ci și nedumeriri. Ca și situațiile concrete ale lumii reale, cele din spațiul virtual sunt și ele, de bună seamă, generatoare de probleme. E nevoie de o nouă învățare: să conviețuim cum

[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
palier explicit virtual. Înmulțirea liniilor de instruire deschisă și la distanță, includerea cyberculturii ca un nou referențial în învățare, atragerea internetului ca sursă și mijloc didactic, multiplicarea în timp real a legăturilor dintre partenerii educației mediate de calculator, raportarea la cyberspațiu ca mediu privilegiat și informatizarea educației în genere constituie exemple concludente ale evoluției enunțate. Nu înseamnă că totul în materie de educație se mută dinspre actual către virtual. Fără o necesară și o precisă actualizare (a unor cunoștințe, deprinderi, valori

[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
sigură și unică, ci devine o realitate permeabilă, deschisă, fugitivă, dilematică, plurală. De aici și schimbarea modului de percepție și pricepere a ei. Relația cu cybercultura devine interactivă, sumativă, completivă. Consumatorul de informație devine generator, girant și gestionar al acesteia. Cyberspațiul oferă instrumente de construcție cooperative a unui context comun pentru grupuri numeroase dispersate din punct de vedere geografic. Comunicarea își evidențiază întreaga dimensiune pragmatică. Nu mai este vorba despre o difuziune sau despre un transport al mesajului, ci de o

[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
multe aspecte: facilitățile informării și comunicării induse de noile tehnologii, dinamica fără precedent a cunoașterii, nevoia reformării profesionale. Sistemul educativ trebuie virtualizat pentru a da un sens cyberculturii și a realiza o integrare a net-economiei promovată tot mai insistent de cyberspațiu. Mișcarea de virtualizare a formării va modifica profund stilul de raportare la cunoaștere, vizibil la nivelul a două componente: nivelul tehnic, prin apariția și specializarea unor medii în direcția formării, și nivelul pedagogic, prin reconfigurarea eșafodajului metodic specific înspre autonomizarea

[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
unei biblioteci etc.), printr-un demers achizitiv fractal și virtual. Tinerii de astăzi și-au însușit deja o cultură a rețelei și a serviciilor în linie (au abilități tehnice, și-au apropiat un limbaj specific, au referențialuri valorice plasate în cyberspațiu). Fișele de lucru țin de domeniul trecutului, iar referatele, legate de un domeniu sau altul, le ai gata fabricate pe internet. Biroul sau locul de lucru încape în volumul mic al unui laptop, pe care, sprijinit pe genunchi, îl deschizi

[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
instrumentală, între uman și artificial. Includerea de la sine a suportului material nu rezolvă chestiunile de ordin didactic și nu aduce automat calitate sau randament în învățare. Capitolul 3. Cybercultura și avatarurile învățării în era internetului 3.1. Dimensiunea culturală a cyberspațiului Este destul de dificil să delimitezi astăzi ce (mai) este cultura. Mediul cultural în care ne mișcăm la un moment dat presupune două dimensiuni: obiectele culturale însele (producții artistice, filosofii, teorii științifice, credințe, obiceiuri etc.), precum și modalitățile de disponibilizare ale acestora

[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
referință mediul de penetrare a culturii, observăm astăzi, în condițiile expansiunii noilor tehnologii de informare și comunicare, o recompunere a acesteia după alte principii și legi decât cele tradiționale. În condițiile mondializării informațiilor, ale creării unei noi realități - cea a cyberspațiului -, cultura însăși trebuie redefinită. Tot mai mulți teoreticieni, filosofi și antropologi vorbesc despre apariția cyberculturii. Urmând o anumită literatură de specialitate (Alava, 2004; Finkelkraut, 2001; Levy, 1995, 2005; Lovink, 2004; Peraya, 2000), încercăm în cele de mai jos să identificăm

[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
vorbesc despre apariția cyberculturii. Urmând o anumită literatură de specialitate (Alava, 2004; Finkelkraut, 2001; Levy, 1995, 2005; Lovink, 2004; Peraya, 2000), încercăm în cele de mai jos să identificăm aceste realități și să arătăm ce relații se stabilesc între ele. Cyberspațiul nu este un spațiu fizic, în adevăratul înțeles al cuvântului; este mai degrabă o realitate metaforică, eterată, ce cuprinde totalitatea informațiilor ce se mișcă între diferiții comunicatori prin intermediul noilor media. Cuvântul cyberspațiu este un termen compus, format din cibernetic și

[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
să arătăm ce relații se stabilesc între ele. Cyberspațiul nu este un spațiu fizic, în adevăratul înțeles al cuvântului; este mai degrabă o realitate metaforică, eterată, ce cuprinde totalitatea informațiilor ce se mișcă între diferiții comunicatori prin intermediul noilor media. Cuvântul cyberspațiu este un termen compus, format din cibernetic și spațiu. Termenul și realitatea corespunzătoare coboară până în gândirea antică, dar cel care le-a consacrat a fost Norbert Wiener în 1948, care a definit cibernetica drept știința controlului și comunicărilor la ființele

[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
controlului și comunicărilor la ființele umane și la mașini. Mai târziu, în 1984, William Gibson în romanul său Neoromancer, descrie acest concept ca „halucinație colectivă prin care oamenii de pe întreaga planetă se întâlnesc, conversează și schimbă informații”. Din acel moment, cyberspațiul a fost asociat cu „spațiul conceptual”, în care ființele schimbă idei, competențe, folosind tehnologiile de comunicare susținute de computer. Ipostaza cea mai concretă a cyberspațiului este constituită din internet, din paginile Web, ce s-au generalizat din 1993 încoace. Instabilitatea

[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
prin care oamenii de pe întreaga planetă se întâlnesc, conversează și schimbă informații”. Din acel moment, cyberspațiul a fost asociat cu „spațiul conceptual”, în care ființele schimbă idei, competențe, folosind tehnologiile de comunicare susținute de computer. Ipostaza cea mai concretă a cyberspațiului este constituită din internet, din paginile Web, ce s-au generalizat din 1993 încoace. Instabilitatea și efemeritatea informațiilor constituie o trăsătură a acestui edificiu simbolic. Este foarte posibil ca o informație să fi dispărut din rețea în momentul descifrării sale

[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
ce s-au generalizat din 1993 încoace. Instabilitatea și efemeritatea informațiilor constituie o trăsătură a acestui edificiu simbolic. Este foarte posibil ca o informație să fi dispărut din rețea în momentul descifrării sale (mutată fiind în discul dur al calculatorului-oaspete). Cyberspațiul rezultă din interconectivitatea tuturor ordinatoarelor ce există acum pe mapamond, având proprietatea extensivității, a branșării imediate a noilor veniți. Cybercultura, în calitate de conținut al acestui spațiu, este o nouă realitate antropologică formată din totalitatea acestor schimburi, dar și a tehnicilor adiacente

[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
o altă scară, întrucât interconectivitatea și dinamismul în timp real al ideilor puse în rețeaua Web formează un referențial nou, constituit dintr-un hipertext prin care fiecare element al culturii poate fi împărtășit simultan și total tuturor, oriunde pe Pământ. Cyberspațiul esteă Ăo rețea de rețele. O rețea fără însușiri. Teoretic, ar putea să corespundă tuturor viselor și dorințelor lumii întregi. (Lovink, p. 68) Dintr-un anumit punct de vedere, avem de-a face cu un hiperdocument, un singur mare context

[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]