227 matches
-
am auzit cuvântul „pișu“. L-a întrebat: „Te duci să faci pișu?“ Era o muiere ce părea normal constituită, adică avea cur nonșalant, țâțe la locul lor, dar vorbea cu „pișu“... I-am informat pe amândoi că eu sunt un cyborg de pe planeta Zorg care nu face niciodată pișu și că am harta planetei tatuată într-un loc inaccesibil lor, bă, m-ați înțeles? „Fuck“, a exclamat ea. „Asta-i cea mai aiurea chestie care-am auzit-o evăr.“ Băiatului ce
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
crezut niciodată în genul acesta de propagandă. Nicăieri în lume, Armata nu e Armata Salvării, viața militară e brutală, crudă și cinică adesea, orice regiment își are durii lui. Pe soldatul american mi-l imaginam ca pe un soi de cyborg tehnologizat până în dinți, eficient și nemilos, gata să ucidă sau să cruțe pe cineva, după cum sună ordinul în „scoica” din ureche. În nici un caz însă ca pe un torționar pervers, pasionat de cruzimea gratuită, de umilirea extremă a ființei umane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
sperie deja biotehnologiile și ubicuitatea Internetului în viața socială? Dacă da, trebuie să citiți Corpul în imaginarul virtual, un volum lansat la finele anului trecut. Dacă nu, cu atât mai mult trebuie să-l citiți. Pentru a detecta diferențele între cyborg, corp transgenic și avatar și mai ales să înțelegeți până unde viața virtuală mai e o viață. Debugging la generatorul postmodern Cartea Luciei Simona Dinescu a stârnit două reacții: una de perplexitate în fața unui subiect foarte nou în România și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
care nici măcar prezicătorii de la OTV nu s-au gândit. Adică să depășească panica morală atunci când vorbim de viitorul corpului într-o lume ultratehnologizată. Studiul are patru părți, fiecare încercând să explice un segment al imaginarului privind corporalitatea în era tehnologică: cyborgul, avatarul, entitatea transgenică. Ultimul capitol discută una dintre ideologiile alterității, foarte activă în aria studiilor privind virtualitatea și corporalitatea: cyberfeminismul. Chiar dacă pare un proiect utopic să traversezi toate aceste perspective, fiecare capitol are o structură puternică (unul dintre scopurile autoarei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
clar deci, trebuie să ne comportăm uman, corupții sensibili nu trebuie judecați. Am de mai mulți ani impresia că noi, ăștia care ne agităm cu anticorupția - oricum puțini, câțiva jurnaliști, procurori și chiar mai puțini politicieni -, suntem tratați ca niște cyborgi fără inimă, care deranjează buna umanitate a poporului român. Să nu fim prea răi, prea haini, mai ia omul câte o șpagă, un contract, nu așa facem toți? Doar n-o să ne tratăm acum cu procurorii, nu? Că doar oameni
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
pe care abia aștept sè le testez când voi lucra la Microsoft, sunt foarte curios și în ceea ce privește nouă tehnologie, America e o provocare! Vreau sè știu totul! Angel m-a asigurat cè voi ști! Am sè mè transform într-un cyborg performant, impermeabil la chemarea nerușinatè a simțurilor, n-au decât sè iubeascè alții, cei că Virgil și că bèrbații norocoși din camera de sus! fiți fericiți și înmulțiți-vè! dacè ar fi totul atât de simplu! - replicate-ignore-db=AnM N-am aflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
referea însă la întâlnirile stabilite pe internet, iar eu sunt pur și simplu foarte curioasă în privința asta, așa că am cumpărat-o, și acum aflu totul despre internet cafeuri. Nici măcar nu știam că există asemenea locuri. Aceasta despre care citesc acum, Cyborg, se află în West End. În fotografie se văd suprafețe metalice, șiruri de computere pe lângă pereți și oameni frumoși stând la mesele din centru, sorbind din cappuccinouri și mâncând rulouri din ciabatta, cu roșii uscate la soare, mozzarella și busuioc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
internetul. Potrivit acestui articol, și trebuie să spun că-l citesc cu rezervele de rigoare, pentru că știu că nu pot să cred tot ce citeesc, oamenii se întâlnesc și se îndrăgostesc peste tot în lume. Și nu e numai asta: Cyborg a devenit un loc anume, un loc unde vezi lume și ești văzut, un loc unde, chiar dacă nu ești destul de norocoasă să-ți găsești sufletul pereche pe internet, ai putea să-i întâlnești privirea peste ecranul computerului. ― Sună interesant, spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
uita că avem întâlnire diseară. ― Deci, mergem direct de la birou? zice Ben, și se uită la mine. La naiba. I-am promis tipului aceluia, Brad, că ne vedem diseară pe net. Presupun că aș putea să intru pe net de la Cyborg și să vorbesc cu el de acolo, dar atunci ar fi și Ben cu mine, și nu vreau să se uite peste umărul meu. Acum am de făcut o alegere. Ben sau Brad. De parcă s-ar pune problema. ― Bine, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
e, Fielding, o să facă tot timpul mișto de mine. N-am să-l pot ține în frâu. — Calmează-te, moșule. Adevărul e că Lorne Guyland o să facă și pe dracu-n patru să joace-n filmul ăsta. Ai văzut The Cyborg Sanction? Nu. — Pookie Hits the Trail? Dynamite Dick? — Bineînțeles că nu. — Face de toate acuma. SF-uri de mâna a treia, filme de aventuri, chestii cu bătrâni cumsecade, filme de televiziune. Impresarul lui îl pune în șa și el o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
e minunat modul în care m-am putut schimba. Știi, uneori, știi, mă simt de parcă aș fi fost deja în California - și nu s-a rezolvat nimic. Mă simt - ca o proteză. Sunt un robot, sunt un android, sunt un cyborg, sunt un prepuț. Am citit undeva - sau mi-a spus cineva, sau am auzit într-o cârciumă sau un bar sau o bodegă (oricum, de-acum face parte din cultura mea personală) că un mare număr printre pământeni, unul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
control", fiind preluat și în conceptul "cibernetică", semnificînd un sistem de control de înaltă tehnologie care combină computere, tehnologii noi și realități virtuale, strategii ale unor sisteme de întreținere și control. Rădăcina cyber este, de asemenea, în relație cu cuvîntul "cyborg", cuvînt ce descrie o sinteză între om și mașină și se referă în general la produse și experiențe ale tehnologiei de vîrf. Termenul "punk" derivă de la mișcarea punk-rock, preocupată de riscurile și atitudinea dură prezente în viața urbană, sex și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
116 4.2. Mutanții din SF / 116 4.3. Oameni și mutanți în science-fiction: probleme ontologice și politice / 118 4.4. Figuri de mutanți în texte / 119 Capitolul 5: Două abordări ale științei în SF / 123 1. Roboți, androizi și cyborgi / 123 1.1. Vise și fantasme ale SF-ului / 124 1.2. Roboți și androizi / 126 1.3. Noi teritorii / 127 2. Imagini ale științei în SF-ul popular francez din anii 1950 / 128 2.1. Aceste romane promiteau mult
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
ca fundal dinamizant al romanelor. 5. Mișcarea cyberpunk În 1948, Norman Wiener numește "cibernetică" una din ramurile științei sistemelor autoregulatoare. Apoi, cercetarea vizează legăturile dintre lumea viețuitoarelor și cea a mașinii. Se inventează noțiunea de "cyberorganism", care devine, în 1960, "cyborg". Acest hibrid este exploatat, în televiziune, prin The Six Million Dollar Man ⁄ Omul de șase milioane de dolari (1973-1978) și în cinematografie prin Robocop (Paul Verhoeven, 1987). Cât despre mișcarea punk, aceasta s-a născut în Anglia: este un stil
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
abordările interesante în conturarea acestui interes al SF-ului constă în a observa rolul jucat de mașină. Dar putem și să ne amuzăm de utilizarea stângace a referirilor la știință, care poate duce la glume involuntare. 1. Roboți, androizi și cyborgi Constrângerile materiale impuse omului de natură au fost mai întâi obiectul unor soluții imaginare pe care le regăsim în mituri și care adesea aduc în scenă animale. Ele propun scenarii în care zeii acționează și vorbesc de la distanță, se deplasează
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
susține T. Nathan (2001), este vorba de "un fenomen specific societății occidentale moderne: știința dă naștere la ideologie". Aceste fantasme și vise legate de știință și tehnică au permis SF-ului să genereze și să exploateze imaginile robotului, androidului și cyborgului. 1.1. Vise și fantasme ale SF-ului Vom privi aici ansamblul textelor SF ca pe un singur discurs despre universul tehnologic considerând ca un lucru stabilit faptul că acest univers are implicații importante la nivel politic și chiar filozofic
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
căutării sensului de către roboți, care, supraviețuind rasei umane, își pun întrebări despre prezența lor în lume și despre existența și bunăvoința față de ei a unui posibil creator; • simbioza dintre om și mașină: SF-ul se interesează de această temă inventând cyborgul, ființă deopotrivă cibernetică și organică. Am văzut un exemplu în cinema, în filmul Robocop (1987). Să notăm că, în realitatea noastră, reeducarea unor handicapați poate trece efectiv prin implantarea unor cipuri în creier, permițând reactivarea prin gândire a anumitor membre
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
din grecescul Klôn, "tânără mlădiță". Ulterior, desemnează o "făptură identic reprodusă grație unor manipulări genetice". Clonare: reproducerea unui individ, vegetal sau animal, pornind de la una dintre celulele sale. Tehnică ce permite obținerea unui ansamblu de celule plecând de la una singură. Cyborg: cuvânt compus din "cyber" (care trimite la cibernetică, știință legată de comunicare, dar și reglajul dintre ființele vii și mașini) și din "org", însemnând "organism". În SF, cyborg-ul este un fel de hibrid om-mașină, după cum o ilustrează bionica, iar
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Tehnică ce permite obținerea unui ansamblu de celule plecând de la una singură. Cyborg: cuvânt compus din "cyber" (care trimite la cibernetică, știință legată de comunicare, dar și reglajul dintre ființele vii și mașini) și din "org", însemnând "organism". În SF, cyborg-ul este un fel de hibrid om-mașină, după cum o ilustrează bionica, iar pe marile ecrane, filmul Robocop. Cyberpunk: tip de narațiune care ține seama de dezvoltarea informației, propriu celei de-a treia revoluții industriale. Își plasează intrigile de tip polar
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Foundation, nr. 15, ianuarie 1979, pp. 5-18. Moorcock face aluzie la numărul 215 al revistei, care urma să apară în 1979, op. cit., p. 18. 76 Ed. Millennium Press, Satu Mare, 2008, tr. Bogdan Gheorghiu (LT). 77 Vezi Régine Robin, "Le texte cyborg; internet et littérature: nouveaux espaces d'écriture", în Etudes françaises, nr. 2, 2000, pp. 11-38. Articol citat substanțial. 78 Ne putem întreba dacă anumite site-uri de pe Internet, precum Second Life, nu sunt exemple ale acestei porozități între realitatea cotidiană
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
deopotrivă în termeni discursivi sau ideologici și în termeni iconici, ca o restructurare permanentă a percepției asupra corpului și a conștiinței umane. Concomitent cu apariția calculatorului digital, a cyberspațiului și a biotehnologiilor, emerge o percepție asupra ființei umane înțelese drept cyborg, avatar online sau entitate transgenică, pentru a numi cele mai răspândite ipostazieri ale corporalității și identității conturate în spațiul virtualității. Este ceea ce numim ontologie virtuală, cadru existențial care este conectat unei ideologii virtuale și ajunge să cuprindă și teoriile și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
disonanțe, deopotrivă discursive și practice, dinamice. În primul rând, ontologia virtuală propusă este socotită a anticipa atributele și înțelesurile postumanului, iar procesele de cyborgizare a ființei umane sunt analizate în principal în ipostaza protezării. În al doilea rând, noțiunea de cyborg este discutată cu specificații de origine, de definiție și de tipologie, de la analogia istorică om-mașină la miturile și ficțiunile contemporaneității și la concretizările contingente ale corporealității. De la ilustrările ficționale la „cyborgii printre noi”, noile paradigme ontologic-imaginale pendulează între mecanicism și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în ipostaza protezării. În al doilea rând, noțiunea de cyborg este discutată cu specificații de origine, de definiție și de tipologie, de la analogia istorică om-mașină la miturile și ficțiunile contemporaneității și la concretizările contingente ale corporealității. De la ilustrările ficționale la „cyborgii printre noi”, noile paradigme ontologic-imaginale pendulează între mecanicism și vitalism, normalitate și anormalitate sau între monstruozitate și naturalețe. Teoriile inteligenței și vieții artificiale sunt analizate, demontate și privite cu ochi critic, de la testul Turing la virușii electronici. Protezarea ființei umane
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în contextul tehnoștiinței la teoria percepțională a mașinii viziunii, de la teoria bombei informaționale la teoria bombei genetice. Capitolul al patrulea începe cu prezentarea pluralității și a contradicțiilor mișcării cyberfeministe, mișcare conturată în special prin convergența discursivă dintre cybercultură, cibernetică sau cyborg și feminism. De la accentuarea diferenței feminine în noile contexte informațional-comunicaționale la creionarea unei conștiințe cyborgice, postgender, de la asumarea unei perspective feminine politice și activiste la abordarea problemei discriminării rasiale, cyberfeminismul se etalează ca o mișcare dinamică și tensională, adesea divergentă
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
conștiințe cyborgice, postgender, de la asumarea unei perspective feminine politice și activiste la abordarea problemei discriminării rasiale, cyberfeminismul se etalează ca o mișcare dinamică și tensională, adesea divergentă. Diverse modele corporal-identitare și actanțiale ale acestui tip de feminism sunt analizate: emblema cyborgului la Donna Haraway, iconul țesătoarei la Sadie Plant, paradigma subiectului nomadic la Rosi Braidotti sau tropul zeiței la Elaine Ghraham. În același timp, sunt expuse criticile din interiorul cyberfeminismului, în special critica de tip Judith Squires. O atenție specială este
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]