463 matches
-
-n zenit pironul clar Pe chipul nopții trece un gând pieziș de ură... Se scutură întreaga ei grea pieptănătură: O urnă sub risipa vârtejului fugar. Și dintr-al lunii rece, fierăstruit pătrar, Belșug de fire scapă, în iederă obscură, Pe dâmbul zării unde tânjește în armură Scăpărător de raze, războinicul solar. Dar podidit de valul de păr și flori lactee Cu lung fior truditul din vraje se descheie, Greoi, zvâcnind în salturi metalicul său trup. De pletele surpate și dinți și
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
mâner masiv și dâre, Căzu peste jeratec cu grelele satâre Și luminosul bulgăr îl despică, felii. Pământul ațipise. Răzleț, nici un centaur, Dar de nestinsul ropot al clarei herghelii În zăcăminte sună filoanele-i de aur. MĂCEL Înghemuiți sub brâul acestui dâmb de cridă Am ascultat o noapte și-o zi, pe vânt adus, Roitul săgetării, cu zbârnâiri de fus, De-acolo, din câmpia văroasă și aridă. Un soare fără spițe de raze, spre apus, Părea un ochi cu fiere umplut și
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
înc-o dată s-aduc să repare pereții Lut dintr-un mal povârnit (Pe unde ne jucam noi, băieții) A trebuit să stau la rând,ce să vedeți: O obște de călugări și una de poeți ... Ceva mai alături pe-un dâmb : Tufe de măceși și garofițe de câmp. Rugăciune Vrerii Tale, Doamne, fă-mă rob, Să nu-mi pătrundă-n suflet ape vinovate; Lăsatu-m-ai să mă înfrupt din toate, Să hoinăresc, în gând, până la stele - Ci - iartă, Doamne, libertății
POEZII DE ION GEORGESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364284_a_365613]
-
a completat deliciul prânzului meu cu pește. [i]Garizi = un fel de creveți de Marea Neagră, mai mici decât creveții obișnuiți. (n. aut.) [ii]Câmpii submerse = platforma continentală a Mării Negre este o câmpie submersă (o ridicătură a fundului mării, ca un dâmb în mijlocul unei câmpii), care începe la țărm și ține până la 200m adâncime.(n.red.) [iii] Babord = partea stângă a unei ambarcațiuni, după direcția înaintării (DEX) [iv]„La pik” = „ancora la poziție!”, se strigă de către marinari, cînd intră ancora în locașul
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362239_a_363568]
-
pluralul „mânuri”, de exemplu) și sintactice (unde, de asemenea, frapează exprimarea economică, cea mai spectaculoasă fiind elipsa: „Lenuța li Sandoru Timucului, cu Ionul li Traianu Preleniții, astă vară, la batoză, seara, în paie” sau „Lisaveta de peste Vale cu Vasâlie din Dâmb, la strâns de fân în Muncel, ziua pe amiaza mare, sub o tufă de spini”), dar, desigur, cel mai bogat este materialul lexical subdialectal, în care se includ și complexele lexicale (unități frazeologice, sintagme, locuțiuni, expresii perifrastice) de mare plasticitate
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
fixând apartenența familială, nu o dată într-o cascadă a generațiilor (Lenuța li Sandoru Timucului ori Ionul li Traianu Preleniții), edificatoare și în ce privește linia de autoritate, iar când aceasta este saturată, se recurge la „toponimizare” (Lisaveta de peste Vale sau Vasâlie din Dâmb și Lesandor din Joseni); sau nemiloase porecle-etichetă (Cârna, Herleșu, corespunzând, în altă arie socială, cu „matematicianul”), ceea ce nu înseamnă că satul este cinic. Dimpotrivă. În situațiile „juridice” intră în rol o filosofie-analiză și o rezolvare creștinească (împăcare cu data). Un
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
de orice altceva, mă face ușor descumpănit, chiar pustiit, niște colinde românești ascultate la mii de kilometri de țară mai drege, mai alintează, Hrușcă, Fuego, Tudor Gheorghe, Ioan Bocșa și “Madrigalul” ne scot într-o “sară pe deal”, un biet dâmb care să dea impresia că ascunde, măcar cu o muchie a lui, răsăritul sau asfințitul soarelui ... O biserică creștină conferă începutului marii sărbători a creștinătății, atributul solemn al unei restituiri inedite, undeva pe un câmp de la marginea orășelului Ceres, la
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
disprețuit, dar pe urmă am început să studiez problema. - Monica, nu înțeleg de ce vă răsuciți atâta. Se poate cârmi cu picioarele. Fără alte comentarii, Monica îmi întinde ligheanul. - Arată-ne tu. Până la jumătatea pantei am păstrat controlul. Dar după un dâmb ligheanul s-a răsucit și am ajuns la finiș cu spatele, în hazul general. Bunica îmi ia și mie un interviu, cu voce mieroasă: - Ți-a plăcut ? Mai vrei ? Cătălin are o voce dezamăgită: - Dom'le, și eu care credeam
ŞAIA PIPENU de DAN NOREA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814]
-
luat mica lui valiză, le-a urat copiilor succese pe mai departe la învățătură și în viață și, cu lacrimi în ochi, porni pe drumul care ducea la gară. Copiii au ieșit din clasele lor și-au urcat dus un dâmb din preajma școlii să-l mai poată zări pe dragul lor profesor. Erau tare mâhniți. Nimeni nu flutura din mână, nimeni nu flutura batiste. Toți se uitau încremeniți în vale, de pe dâmbul acela de lângă școală. Profesorul s-a întors să mai
SUFLET DE PROFESOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347688_a_349017]
-
ieșit din clasele lor și-au urcat dus un dâmb din preajma școlii să-l mai poată zări pe dragul lor profesor. Erau tare mâhniți. Nimeni nu flutura din mână, nimeni nu flutura batiste. Toți se uitau încremeniți în vale, de pe dâmbul acela de lângă școală. Profesorul s-a întors să mai vadă odată școala și copiii rămași în urmă. A fost cuprins de un sentiment de mare tristețe. De ce trebuia oare să plece din acel loc? Chiar trebuia? În acea clipă îi
SUFLET DE PROFESOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347688_a_349017]
-
Articolele Autorului nopți cu lună pe alee ce mister care scânteie duce dorul mai departe literele dintr-o carte -------------------------- Luncă despletindu-se molcum Arii verzi și lung aliniate Huruit de care dinspre sate După care liniștea, oricum Slută pe un dâmb, o buturugă Peste care un blestem opac Spânzură de fiece copac Nerostite spaime dintr-o rugă Clipocește apa de subțire Ocolind cu teamă o pădure Peste care cade o secure Și retează nevăzute fire Păsări călătoare vin și trec Orizonturile
PĂSĂRI CĂLĂTOARE de ION UNTARU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361812_a_363141]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > FIECARE FÂȘIE DE GÂND ARE ISTORIA EI Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1146 din 19 februarie 2014 Toate Articolele Autorului răsfirat pe dâmbul de verde arunc oasele anilor trecuți de-a valma prin ochiul de apă unicul în care mai pot oglindi aripa de suflet întreagă. pe fiecare latură a ploilor se zvârcolesc amintirile și văd mereu brațele pline de iarbă ale copiilor
FIECARE FÂŞIE DE GÂND ARE ISTORIA EI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362125_a_363454]
-
aroma îmbătătoare a lumilor prin care fiecare fărâmă a trecut. fiecare fâșie de istorie își are freamătul ei. gândesc piatra ca pe o celulă a existenței veșnic tăcută veșnic tulburător de frumoasă în armoniile crescute în tâmpla cerului. răsfirat pe dâmbul de verde reconstruiesc natura vie a propriei vieți și las pe fiecare fărâmă de mișcare fragmentul de pas. crește imaginea în inima mea până când bătăile ei redevin armonie într-un echilibru pasager pentru a reveni la trapul calului cu șaua
FIECARE FÂŞIE DE GÂND ARE ISTORIA EI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362125_a_363454]
-
stânci Urcând cu grea povară, Mânat sub izbituri mușcând Din trupu-I carne vie, Abia suflând, abia gemând Spre locul de urgie Unde să fie răstignit Spre--a lumii izbăvire Pentru păcate ce-a greșit Abjecta omenire, Piciorul i s-a-mpiedicat Pe-un dâmb numai cocoașe De-un vrej de plantă ridicat Pe pietrele golașe. Ci semăna cu iedera, Ori poate cu sulfina, Întregul an verde era Și-și apăra colina... Iubind, cum știm, tot ce e viu Și tot ce-nsuflețit e, Al
FLOAREA PATIMILOR (PASSIFLORA) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366046_a_367375]
-
prin fața gospodăriei lui Dumitru Ureche, zis Mitu lu’ Niculcea care țânea pe fata lui Cam sau Cămulete, vecinul lui moșu’ Hobza în Câmpuri. Casa și grajdul lui Mitu lu’ Niculcea du pă Mal erau mai sus de drum, pe un dâmb, și mai sunt și astăzi, dar stăpânite de nevastă-sa, căci Mitu „s-a dus demult la Bărnoaia”. De câte ori treceam pe acolo, de su’ șop se repezeau la poartă să mă sfâșie, nu alta, doi câini roșii, nu foarte mari
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VIII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366415_a_367744]
-
mari, dar tare fioroși și gălăgioși; erau Ursei și ma- ma lui. De fiecare dată treceam cu teamă pe acolo și mă gândeam că dacă ar fi rupt o ulucă de la gard sau dacă și-ar fi luat avânt de pe dâmb și ar fi sărit afară din curte, precis m-ar fi sfâșiat la câtă ură aveau în priviri atunci când mă lătrau și-și arătau colții, urmărindu-mă de-a lungul gardului de la uliță al curții gospodăriei lui Mitu lu’ Niculcea
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VIII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366415_a_367744]
-
drag, iscoditori, Mi-s amândoi încercănați de flori. Mi-i sufletul pierdut și-ngreuiat Poate de prea mult plâns ori de păcat... Îmbrățișarea ta în prag de seară Îmi pune-n suflet aripi și el zboară... Mi-i viața când un dâmb și când o groapă Și bucuria n-are loc să-ncapă, Dar când mă însoțești ca-ntr-un tangou, Mi-i viața răsărit, mă nasc din nou! Violeta Cîmpan Referință Bibliografică: CU TINE, DE VIOLETA CÎMPAN / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare
CU TINE, DE VIOLETA CÎMPAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365654_a_366983]
-
un efort, fără de care nu are avea întruchipare. Când scrii, ai nevoie de un univers interior potrivit și aici cred că este mâna Creatorului. Știu că prin scrierile mele nu voi atinge culmile cele mai inalte, dar și numai un dâmb de-ar fi, tot amin față o perspectivă mai largă. Și mai știu că scrierile mele mi-au dat mai multă bucurie de a trăi, o savoare și o anume voluptate nemaiîntâlnită până atunci, mi-au dat mai multă încredere
GUVERNATORI AI LITERATURII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350648_a_351977]
-
Viena, Tokyo, Varna...singurătate totodată), rostogolit (nu oricum a ajuns copacul în flăcări, ci datorită trecerii vremii, căzut. Dacă pământul se mișcă, noi de ce nu cădem, mamă? Întreabă copilul), în flăcări (se subînțelege în soare, finețe de exprimare, copacul de pe dâmb pare că arde în flăcări o dată cu trecerea soarelui înspre somnul său de noapte, realitate văzută, surprinderea lui AH, copacul arde în soare!), arde (se transformă, luminează și el, ardere la propriu sau doar aparentă, mister, nu știm de ce totuși trebuie
FLORIN GRIGORIU LECŢII DE HAIKU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351309_a_352638]
-
Acasă > Orizont > Selecții > NINGE ÎN CARTIER ! Autor: Marius Adrian Porojnicu Publicat în: Ediția nr. 353 din 19 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ninge! Fulgii-s jucăuși, Ca'ntr-o filă de poveste : Pare că acusi-acusi, Dup'un dâmb, Mosul sosește ! Un cățel ,pe bătătura, Sare, cu lătrat voios, Încercând să prinda'n gură Fulgul cel mai arătos ! Din ferestre, clipesc vesel Luminițe colorate : Plina-i stradă de copiii Din casele'nvecinate ! Nea Grigore, bombănind, Face pârtie la poarta
NINGE ÎN CARTIER ! de MARIUS ADRIAN POROJNICU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351506_a_352835]
-
ieri ! Tragem că robii pe -o coaje de pâine,Suntem proscriși,nu rebeli !... ÎI. NINGE ÎN CARTIER !, de Marius Adrian Porojnicu , publicat în Ediția nr. 353 din 19 decembrie 2011. Ca'ntr-o filă de poveste : Pare că acusi-acusi, Dup'un dâmb, Mosul sosește ! Un cățel ,pe bătătura, Sare, cu lătrat voios, Încercând să prinda'n gură Fulgul cel mai arătos ! Din ferestre, clipesc vesel Luminițe colorate : Plina-i stradă de copiii Din casele'nvecinate ! Nea Grigore, bombănind, Face pârtie la poarta
MARIUS ADRIAN POROJNICU [Corola-blog/BlogPost/351507_a_352836]
-
Să vedeți ce amendă luați ! -Hai acasă Cristi-mama, Intra'n casă chiar acum ! Și s'asterne iar tăcerea.... Și Grigore-si face drum.... Citește mai mult Ninge! Fulgii-s jucăuși,Ca'ntr-o filă de poveste : Pare că acusi-acusi,Dup'un dâmb, Mosul sosește ! Un cățel ,pe bătătura,Sare, cu lătrat voios,Încercând să prinda'n guraFulgul cel mai arătos !Din ferestre, clipesc veselLuminite colorate :Plina-i stradă de copiiiDin casele'nvecinate !Nea Grigore, bombănind,Face pârtie la poarta : Tot înjură pe
MARIUS ADRIAN POROJNICU [Corola-blog/BlogPost/351507_a_352836]
-
Articolele Autorului nopți cu lună pe alee un mister care scânteie duce dorul mai departe literele dintr-o carte -------------------------- Luncă despletindu-se molcum Arii verzi și lung aliniate Huruit de care dinspre sate După care liniștea, oricum; Slută pe un dâmb, o buturugă Peste care un blestem opac Spânzură de fiece copac Nerostite spaime dintr-o rugă - Clipocește apa de subțire Ocolind cu teamă o pădure Peste care cade o secure Și retează nevăzute fire Păsări călătoare vin și trec Orizonturile
NEROSTITE SPAIME DINTR-O RUGĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351101_a_352430]
-
Acasă > Cultural > Tradiții > MĂTUȘA - ÎN GRÂI- Autor: Cornelia Neagă Publicat în: Ediția nr. 2342 din 30 mai 2017 Toate Articolele Autorului MĂTUȘA -în grâi- Cum treci parau” la Sasu, tai la dreapta cărărușa: Sus în dâmb* îi o căsuță, inge o trăit mătușa. Pareți s-or scorojât, varu” s-o gesprins pa colțuri; N-are cini să mai lipească vatra spartă pa alocuri. Scârțâie c-un geamăt lung țâțâna ge țâne ușa, Înlontru încă să samce
ÎN GRAI- de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368879_a_370208]
-
i să-nchine, să i să mai roage-n șoaptă. Cregincioasă era mătușa, nu avea asamanare Nu cocea ori pârluia* să fi fost vreo sărbătoare. Duminică gimineața gi la slujba nu lipsa -„Roagă-ce mai ges, nepoata”, pa mine mă îngemna. Dâmb - colina; șustăr - vas pentru muls; stelaj - dulăpior cu polițe fără uși; firong - perdea; cingeie - prosoape de pereți; ștrencănind ștrinfi și sfetăre - împletind ciorapi și pulovere; fingia - canuță; pârluia- spală în pârlău. Referință Bibliografica: Mătușa - în grâi- / Cornelia Neagă : Confluente Literare
ÎN GRAI- de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368879_a_370208]