499 matches
-
Precum pedepsiții titani viteji. Brad falnic și îndurerat, Pătimit-ai de cruzimea multora... Fost-ai tăiat și aruncat în ale zării uitare: Un Osiris al timpurilor apuse, Ce dorește din nou lipirea. Din cetatea eternă a palatinului, Sălășuie încă duhul dârzeniei aprige, Ce-n veci ne va hrăni-n fața străinilor haini Și ne va aduce cununa martirică. Drumul călăuzitor al marelui Pleistoros, Acoperind draconul și acvila-n mreje, Ne conduce vijelios în al nostru ideal Ca împreună să biruim lanțurile
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
mijloacelor de expresie și în general a procedeelor stilistice, autorul se dovedește a fi un poet înzestrat cu o serioasă pregătire clasică și cu o înaintată tehnică poetică.El folosește pe scară largă comparațiile de factură clasică.Despre vitejia și dârzenia lui Vlad Țepeș spune astfel:”Cum râul de munte primăvara/ Când în pripă neaua să topește/ dintru nălțime urnind povara/ Apelor, să varsă și să bujdește/ Toate îneacă, surpă și prăvale/ Și nu-i ce să-l oprească din cale
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovarii_limbii_literare_romane.html [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
sertar, să o numim, al cărui afiș, însă, i-a fost scos la lumină într-o manieră pozitivă, recent, de posteritate. E poate chiar răspunsul tardiv al istoriei înseși față de atitudinea constantă a Reginei de a-i ține piept cu dârzenie aproape un secol întreg, fără ostilitate și ranchiună... Mereu sprijinindu-se pe edificiul salubru al modestiei, dar și pe acela al unei simplități caracteristice numai oamenilor inteligenți, capabilă de a stabili instantaneu soluții potrivite în toate împrejurările nefaste ale destinului
ANA DE BOURBON-PARMA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1471343087.html [Corola-blog/BlogPost/366293_a_367622]
-
în poezie, fără nici un fel de fabulație sau de ficțional, ci totul dintr-o realitate de multe ori aproape brutală pe care nu toți o cunoaștem, dar pe care Bianca Marcovici o înfruntă ca un om normal, cu spaime, cu dârzenie, cu umor, sau cu mânie, dar niciodată cu detașare. Poate că aici este și secretul succesului ei permanent, marea putere de a convinge, pentru că trăiește, sau a trăit, din plin ceea ce scrie. Citind proza ei vei urca în clădiri moderne
BIANCA MARCOVICI ŞI TĂCUTELE EI ROSTIRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418290140.html [Corola-blog/BlogPost/376738_a_378067]
-
și ierarhul său. Pe bună dreptate, un înalt ierarh al zilelor noastre, intuind esența conflictului, a afirmat: „S-a întâlnit un vlădică orgolios cu un moț dârz și a ieșit ce a ieșit“. Moțul dârz și-a călcat însă peste dârzenia sa, s-a deșertat pe sine însuși de orice orgoliu, iar dreptate i se va face de-abia în septembrie 1990, când, în spiritul adevărului, al dreptății și al dragostei creștine, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, rejudecând procesul Părintelui
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 by http://confluente.ro/Scurt_istoric_al_miscarii_duhovnicesti_oastea_domnului_din_cadrul_b_o_r_.html [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
și României. Stalin credea orbește că Hitler nu va deschide frontul răsăritean, dar a încălcat principiul lui Napoleon, nu aștepta să te atace dușmanul. Micul osetin-gruzin s-a dovedit din nou un pigmeu în arta militară. A fost salvat de dârzenia rușilor siberieni, ca și de ajutorul american. După război, vechiul antisemitism al seminaristului s-a retrezit. A vrut să deporteze pe evrei în Extremul Orient, iar o parte să plece în Palestina să facă o țară socialistă. Este ciudat cum
SCURTĂ ISTORIE A VESTITULUI KOBA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1407721039.html [Corola-blog/BlogPost/349439_a_350768]
-
a nemernicilor de capitaliști care nu țineau la viața și sănătatea clasei muncitoare. Adevărul e că în alte condiții exigenta tovarășă Timona ar fi dat cu capetele coafate ale farfuzelor de toți pereții însă acum se mulțumea doar să mimeze dârzenia și abnegația deoarece toate cucuvelele alea erau fiicele sau nevestele (în cel mai rău caz verișoare de la țară, deoarece morala proletară nu admitea amantele), unor tovarăși cu munci de răspundere care nu aveau, în nici un caz, simțul umorului. E drept
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
se ridică în timpul lui Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu și continuă să țină sus tradiția boierească națională și propensia românească în epoca fanariotă și apoi, în prima jumătate a secolului XIX 12. Toți aceștia moșteneau de la înaintașul lor nu numai dârzenia, tenacitatea și destoinicia în a se ridica, prin forțe proprii și vitejie, de la o condiție modestă, de moșnean sau mic boier, la mari demnități și averi, dar și cultivându-și suflul patriotic de apărare a valorilor naționale, dobândite în lupta
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_marele_paha_varvara_magdalena_maneanu_1371449836.html [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
incendia sate, pot împușca și distruge cu răutate, dar asta nu-i face decât niște nelegiuiți. Nu există scuză pentru viol. Față această strălucește de frumusețe pentru că valoarea ei nu o dau agresorii, valoarea ei stă în curajul ei, în dârzenia și în credința ei că merită să lupți pentru dreptate pe acest pământ. Și pentru demnitate. Da, aceste inimi sunt frumoase! Referință Bibliografica: +,- sau = Reflecții - Jocurile foamei (3) / Olivia Dumitru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2121, Anul VI, 21
JOCURILE FOAMEI (3) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/olivia_dumitru_1477048499.html [Corola-blog/BlogPost/369650_a_370979]
-
acuitate și exactitate!... Cu vaste și avizate cunoștințe în cele mai diverse discipline culturale, istorice și teologice, Părintele Arhiepiscop și Mitropolit Bartolomeu inspira tuturor foarte multă demnitate, seriozitate, sinceritate, tărie de caracter, mult discernământ și foarte multă onestitate, noblețe și dârzenie sufletească!... Tocmai din această cauză era foarte apreciat, foarte admirat și probabil, și invidiat!... El, Arhipăstorul, a fost întotdeauna, consecvent probității sale intelectuale, morale și sufletești!... De aceea, a fost mult iubit de tinerii elevi-seminariști, studenți-teologi, preoți și călugări, și
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/In_memoriam_arhiepiscopul_si_stelian_gombos_1390818235.html [Corola-blog/BlogPost/347338_a_348667]
-
că, secat în aval de mulțimea de acumulări-gemene, fluviul Colorado ajunge în Mexic doar sub foma unui pârâu mâlos. Dar asta e, iarăși, altă poveste. Las Vegas este și rămâne simbolul îndrăznelii și al puterii omului de a construi cu dârzenie lucruri durabile din aproape nimic, cu condiția să aibă voința tare. Metropola e o mostră a tenacității unui popor cu mentalitate de stăpân și îmblânzitor, inclusiv al naturii, și exemplu de paradă pentru setea sa de aventură, întruchiparea legendarului vis
LAS VEGAS, FABULOSUL ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1476687735.html [Corola-blog/BlogPost/368518_a_369847]
-
zborul planat al berzelor care au cuiburi cu pui pe stâlpii înalți din drum, miresmele salcâmilor și ale teilor în floare, cântecul cucului din nucul nu departe de casa noastră, chiotul nunților și al cântecelor care amintesc de voinicia haiducilor, dârzenia în muncă a țăranilor noștri, păstrată din moși-strămoși și câte alte frumuseți care îmi brodează dreapta credință și dragoste pentru pământul natal”, scrie mărturisindu-se Elena Buică în Frumoasele vacanțe. În aceste rânduri, care au melancolia Amintirilor din copilărie, regăsim
ELENA BUICĂ ÎN CĂUTAREA PATRIEI SPIRITUALE de ANA DOBRE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ana_dobre_1414589855.html [Corola-blog/BlogPost/374360_a_375689]
-
acuitate și exactitate!... Cu vaste și avizate cunoștințe în cele mai diverse discipline culturale, istorice și teologice, Părintele Arhiepiscop și Mitropolit Bartolomeu inspira tuturor foarte multă demnitate, seriozitate, sinceritate, tărie de caracter, mult discernământ și foarte multă onestitate, noblețe și dârzenie sufletească!... Tocmai din această cauză era foarte apreciat, foarte admirat și probabil, și invidiat!... El, Arhipăstorul, a fost întotdeauna, consecvent probității sale intelectuale, morale și sufletești!... De aceea, a fost mult iubit de tinerii elevi-seminariști, studenți-teologi, preoți și călugări, și
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1453710303.html [Corola-blog/BlogPost/384085_a_385414]
-
și interpretării artistice muzicale, se sting cu încordarea statică a uitării, dorurile. Deși Mioara Manea Arvunescu este o artistă mirabilă care a uimit și îmbălsămat inimile publicului de pretutindeni, cu parfumul catifelat și culorile raiului muzicii de operetă, există o dârzenie a indiferenței edililor municipiului vrâncean, față de ea. Nimeni, este proporția la care se reduce numărul celor din actuala gardă culturală a Focșaniului, pe care i-ar interesa Mioara Manea Arvunescu. În freneticul avânt spre nimic, nimeni nu o cheamă pe
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Mioara_manea_arvunescu_farmec_aurel_v_zgheran_1389738239.html [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
atunci când vindeau și cumpărau vite, ca și de contribuția în cai de poștă. Atât nașterea, cât și evoluția ori dezvoltarea în timp a așezării, au fost favorizate de poziția geografică, de bogățiile solului și subsolului dar, în mod special, de dârzenia și hărnicia oamenilor, manifestate plenar până în zilele noastre. Ei produceau și prelucrau, în acele condiții vitrege impuse de relieful accidentat și lipsa câmpiei, unt și brânză, piei și blănuri de animale, vite și oi, produse vânătorești ori fructe de pădure
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
coborâtor direct din osul domnesc al strălucitei stirpe, pare a fi cel mai potrivit pentru dificila sarcină a conducerii regatului, deși are nouăzeci de ani și mai face uneori pe el, a dovedit de-a lungul anilor multă înțelepciune și dârzenie. Mai ales că nu a fost căsătorit niciodată și nu are nici un fel de urmași care ar putea, în mare nerozia lor, să pretindă drept la tron și să provoace vreo zaveră în viitor. Iar faptul că aleargă și acum
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400432417.html [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
îndreptându-și pașii spre Mănăstirea Sihăstria Secului, unde la data de 21 mai 1954 a fost hirotonit ierodiacon. Între anii 1951-1954 a urmat cursurile Seminarului teologic de la Mânăstirea Neamț, prilej cu care a reușit să insufle colegilor de seminar o dârzenie a credinței; în acești ani n-a fost doar elev al Seminarului teologic de la Mânăstirea Neamț, ci împreună cu Părinții Arhidiacon Ioan Ivan și Preot Vasile Ignătescu, a fost mentorul generației de preoți care au absolvit Seminarul Teologic. Despre bărbatul lui
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1497416923.html [Corola-blog/BlogPost/343138_a_344467]
-
voie. Acum avem în fața noastră o ruină, o monstruozitate“... „Am vrut să fim catedrală dar nu ni s‘a dat voie să fim nici măcar bisericuță. Da. Am venit din Ardeal. Și am adus Ardealul aici cu toate credințele, hotărîrile și dârzeniile lui.“ (Ion Șiugariu, Am venit din Ardeal, în Meșterul Manole, aug.-nov. 1940, p. 63). În noiembrie 1941, Ion Soreanu, este ales președinte al Asociației Studenților Refugiați din România (adică din toate teritoriile răpite Regatului României Mari: Ardealul de Nord
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_dumitru_1422769149.html [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
de țară al Majestății Sale. Alăturând patimile Majestății Sale puterii de răbdare a omului, putem asemăna aceasta cu izbirea pietrei de sticla unei vitrine. Însă, față de toate opresiunile, Majestatea Sa nu a opus doar scutul pieptului, a opus demnitatea, onoarea, dârzenia, patriotismul și a fost mai puternic decât omul, a fost omul întărit și apărat de aceste virtuți; a fost omul cu un drum croit fără greș pentru eternitatea României, a fost, este și va fi veșnic Regele României! Ceea ce e
MAJESTATEA SA REGELE, 93 DE OFRANDE, ÎN 93 DE TOAMNE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1413961369.html [Corola-blog/BlogPost/341070_a_342399]
-
om normal, dar care, în acele condiții cumplite, și-au dezvăluit acea OMENIE adevărată, cu sentimente și comportamente surprinzătoare și pentru ei. Așa au descoperit camaraderia, disciplina aspră a vieții de luptător, iubirea de patrie, respectul față de comandanți, curajul și dârzenia în lupta cu inamicul, devotamentul și spiritul de sacrificiu, precum și alte calități morale, de care nimeni nu i-ar fi crezut în stare. Deși...în condițiile frontului, nu-și uitaseră năravurile și meseria de hoți, ușurându-i pe nemți de
ÎNTOARCEREA EROILOR ROMÂNI DIN UITARE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1429123793.html [Corola-blog/BlogPost/372916_a_374245]
-
binevoitori lumina Duhului Sfânt. În modesta sa ctitorie, Bisericuța din satul Nefliu-Ilfov a adus de la Bisericile distruse sub regimul teroarei, oseminte ale preoților constituind astfel un deosebit centru de pelerinaj. Trei mari însușiri i-au înnobilat caracterul: bunătatea, modestia și dârzenia mărturisirii ortodoxe, alături de suferință, prigoană și dragostea întru Mântuitorul Hristos. Vasile Vasilache (1909-2003), arhimandrit. Viitorul mare monah s-a născut în Idricii de Sus ai comunei Roșiești din Vaslui. După absolvirea eminentă a Seminarului de la Huși și cea a Facultății
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1420113417.html [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
reprezentat principalul argument istoric și politic în mobilizarea întregii națiuni la lupta pentru desăvârșirea unificării statului național. Pentru Nicolae Iorga, fiecare colț de țară vorbește de daci, de latinitate, de faptele de cultură, economie, de biruință, ca și de suferințele, dârzenia strămoșilor noștri. El considera Dacia prin teritoriul și sufletul ei ca o țară a trecutului eroic al neamului românesc, „a oamenilor pământului miruiți cu sigiliul Romei”. În cadrul monumentalei sale opere științifice (alcătuită din peste 1.250 titluri de carte și
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1440497677.html [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
chiar fățiș potrivnică a unor puteri europene: „În puterea cărui principiu toate rasele (națiunile - n.n.s.) din lume pot să facă aceasta, să înfăptuiască unitatea națională și noi nu?; când, de fapt, în întreaga noastră istorie am militat cu o voință, dârzenie și consecvență fără precedent pentru acest ideal” . Deosebit de semnificativ pentru definirea concepției lui N. Iorga în problema aspirațiilor noastre politice, statale este opinia sa, în sensul că, înfăptuirea unității naționale a românilor „nu înseamnă ura și dușmănia altui popor, nu
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1440497677.html [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
planat al berzelor care au cuiburi cu pui pe stâlpii înalți din drum, miresmele salcâmilor și ale teilor în floare, cântecul cucului din nucul aflat nu departe de casa noastră, chiotul nunților și al cântecelor care amintesc de voinicia haiducilor, dârzenia în muncă a țăranilor noștri, păstrată din moși-strămoși și câte alte frumuseți care îmi brodează dreapta credință și dragoste pentru pământul natalˮ. Elena Buică își scrie cărțile dând impresia că inima-i generoasă a devenit o oglindă mărginită de nestemate
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE NESTEMATE A MEMORIEI AFECTIVE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1413618402.html [Corola-blog/BlogPost/349391_a_350720]
-
dintr-o întâmplare. În orașul acesta (Varșovia), din țara aceasta vecină nouă, am văzut acum câteva zile două tablouri. Unul înfățișează pe Horia, celălalt pe Cloșca. Sunt falnici. Cu pușca peste spate, pistoale la brâu și în privire adunată toată dârzenia strămoșeasca, scrutează zările și sfidează dușmanul. În ei doi sunt toți Moții. Port românesc, cu mana'n șold, caută cu privirea fulgerătoare pe cel care ar voi să le stea în cale. Două tablouri ! Le-a găsit aici, acum o
SCRISOARE DIN STRĂINĂTATE (1935) de ION CHIŢIMIA în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Chitimia_ion_scrisoare_din_ion_chitimia_1383202725.html [Corola-blog/BlogPost/344553_a_345882]