467 matches
-
la mine, la tine, la el stârnind tainițele memoriei înscrise în fiecare picătură de sânge care ne scaldă și ne hrănește interioarele inimii, sufletului. LA INTRARE Gânditoare statui te invită să urci în furtuna coșmarului sau în rugăciunea neterminată pentru dăinuire a unui get, zvârlit brutal spre nemurire Sub împovărate lespezi Sub valuri de neuitare Zac amarele noastre oglinzi! --------------------------------------------- Elena ARMENESCU București 25 august 2013 Referință Bibliografică: Elena ARMENESCU - MEMORIA STATUILOR (POEME) / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 972
MEMORIA STATUILOR (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364394_a_365723]
-
și-n toată românimea, și-ar face cruce creștinul auzind o păsărească pe care poporul, vorbitorul de căpetenie și păstrul limbei, n-o mai înțelege". Legătura dintre Biserica Ortodoxă și neamul românesc Mihai Eminescu o considera a fi fundamentală pentru dăinuirea în istorie a poporului din care și el făcea parte. Rolul pe care Biserica l-a avut în dezvoltarea culturii și identității naționale este incontestabil și aceasta pentru că "Biserica răsăriteană e de optsprezece sute de ani păstrătoarea elementului latin de lângă
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
și credința”. Despre eseul sau „România moluscă” se spune că e „o carte despre care nu se va vorbi” pentru că „Suntem victimele unui „ mutant comportamental perfid, extravagant, bazat pe puterea banului, pe consumul dezmățat al clipelor de viață, pe refuzul dăinuirii și abandonul continuității”. Și așa am ajuns „în grajdul civilizației moderne” pentru că legislația, credința, educația, etica, armata sunt puse în slujba convertirii României într-o „târâtoare nevertebrată” [ ... ] “Se pare că nici Națiune nu mai avem. Civismul sau tot ce este
PANEGIRIC EMOŢIONAL- ÎMPLINIRE, ARTICOL DE PROF. PETRECURTICĂPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363968_a_365297]
-
în Deltă ). Semnul cel mai limpede că mai presus de obiectul confesiunii stau conștiința acesteia, reflexul retoric al mărturisirii, poetica amintirii este faptul că rememorarea, cel mai adesea, chiar prin asumarea convenției: “Băncile “sufletului se-adâncesc/ Pe o alee-n dăinuire,/ Aliniate-n mod firesc/ Iubirilor din amintire. “”Aleea “, sau “Acolo e gândul și sufletul meu,/ Pe-ntinderi de ape salmastre,/ Nemărginire ce-atrage mereu/ În brațele sale albastre.”( Dobrogea). Elanul confesiunii e cenzurat de construcția poeziei, de ritmul și rima
DORUL CA SENTIMENT AL ADUCERILOR AMINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364022_a_365351]
-
profunde, prestigioase, ale artei dintr-o perioadă mai îndepărtată sau mai apropiată și cei care au făptuit-o. Sunt în această țară așezări omenești strămutate cu totul în alte locuri, în timp ce altele au dispărut definitiv, în anumite conjuncture istorice. Dar, dăinuirea de veacuri a celor care nu au trecut prin distrugere sau pieire aduce azi o mărturie deplină despre cei care le-au construit și păstrat, înfruntând vremurile cu cea mai veritabilă armă: credința în dreptul la viață, artă și cultură. Dincolo de
MIHAI DRIMBE. A ÎNVEŞNICIT MUZICA PE FRUNTEA UNUI ORAŞ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363287_a_364616]
-
poate fi considerată o strădanie arheologică și istorică încercată și reușită a etnicului românesc. Problema și ideea de identitate este abordată de către el în mod analitic și din mai multe puncte de vedere, insistând asupra tensiunii: mutilare, deteriorare, degradare versus dăinuire și eternizare ori permanentizare și înveșnicire, apoi exterminare și excludere versus tăria și icluziunea credinței creștine. Națiunea și neamul ori poporul în cuprinsul acestui discurs sunt una și împreună, sinergetice, fac o valoare supremă pentru noi, dar care poate fi
OMUL FRUMOS – DAN PURIC, AJUNS LA ÎMPLINIREA A 55 DE ANI DE VIEŢUIRE PĂMÂNTEASCĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364127_a_365456]
-
este construit în tușe groase proiectat pe un ecran de mari dimensiuni (Victor Roșca la 90 de ani. Pe urmele eroismului românesc): „Pe sacrul pământ dacic, de-a lungul miilor de ani, au fost bărbați-eroi care au ținut sus steagul dăinuirii noastre pe aceste meleaguri și se nasc și astăzi astfel de bărbați. Din rândul acestora face parte jurnalistul-scriitor Victor Roșca, despre care nu putem vorbi decât ca despre un erou”. „Victor Roșca este un erou ca mulți alți români, chiar dacă
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CÂNTEC Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1605 din 24 mai 2015 Toate Articolele Autorului Foșnetul gândulu Pământu-i leagăn de iubire Colț de rai, prietenos și cald Pe el stau așezate-n dăinuire Iarba și pietrele pe care calc. Inconjurată de o tainică tăcere Am întrebat muntele tăcut Despre devenire și schimbare El n-a răspuns, a rămas mut. Am întrebat apoi văzduhul Și mi-a răspuns cumva ciudat Printr-un foșnet șuierat
CÂNTEC de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367596_a_368925]
-
El n-a răspuns, a rămas mut. Am întrebat apoi văzduhul Și mi-a răspuns cumva ciudat Printr-un foșnet șuierat Adus de vânt, criptat Pământu-i leagăn de iubire Colț de rai, prietenos și cald Pe el stau așezate-n dăinuire Iarba și pietrele pe care calc Iar noi, de nu vom mai fi Pietrele tot vor vorbi Celor ce știu să le asculte. Și printre altele vor povesti: Pământu-i leagăn de iubire Colț de rai, prietenos și cald Pe el
CÂNTEC de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367596_a_368925]
-
pe care calc Iar noi, de nu vom mai fi Pietrele tot vor vorbi Celor ce știu să le asculte. Și printre altele vor povesti: Pământu-i leagăn de iubire Colț de rai, prietenos și cald Pe el stau așezate-n dăinuire Iarba și pietrele pe care calc Referință Bibliografică: Cântec / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1605, Anul V, 24 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CÂNTEC de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367596_a_368925]
-
COPIII DIN CIPRU, DONEAZĂ UN STROP DE SUFLET ROMÂNESC!”, (februarie-iulie 2013) și pune bazele primelor trei mini-biblioteci românești din Cipru (Nicosia, Pafos, Limassol) - etapa a II-a se va desfășura în 2014. 4 martie 2-14 - înființează și conduce Cenaclul literar-artistic „DĂINUIRI”, în comuna natală, Săcueiu, jud. Cluj. Referință Bibliografică: Georgeta Resteman - profil de autor / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 152, Anul I, 01 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Georgeta Resteman : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PROFIL DE AUTOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367198_a_368527]
-
tonuri discrete, însă viu perceptibile. În creionarea unui peisaj, a unui tablou autoarea utilizează întregul arsenal al culorilor, predominantă fiind culoarea verde. În Poezia Poem pentru depărtările noastre (p. 13), verdele este omni prezent, simbol al speranței, trezirii la viață, dăinuirii: „între cuvinte predomină verdele înviere fluturi”, „câmpia te va urma dar mai ales cerul și verdele/ oriunde oricând și oricât de îngust sau gri/ ar fi orizontul”, „repetă repetă cu ochii închiși mai întâi apare verdele” În lirica poetei, dragostea
CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ŞI GÂND DE ANA URMA de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368586_a_369915]
-
luminoasă. Binomul om-natură oferă cadrul ideal pentru apropierea omului de esența sa sacră, precum și modalitatea de a ajunge la conștiința spirituală a unei lumi mai înalte. Cuvinte nodale mai mult decât simple teme, sângele și lumina, simboluri ale vieții, ale dăinuirii, cu darul de a reinstaura coerența, armonia, aspirația spre ideal, foamea de real: s-a făcut lumină, vin fiii ... văd lumini aprinse de sfinții mei tineri... e-o albă tăcere pe văile ninse/ o albă tăcere coboară în noi... lumină
COMAN ŞOVA – UN POET AL SPAŢIULUI NEMŢEAN de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364708_a_366037]
-
90 DE ANI - PE URMELE EROISMULUI ROMÂNESC Autor: Elena Buică Publicat în: Ediția nr. 1959 din 12 mai 2016 Toate Articolele Autorului Pe sacrul pământ dacic, de-a lungul miilor de ani, au fost bărbați-eroi care au ținut sus steagul dăinuirii noastre pe aceste meleaguri și se nasc și astăzi astfel de bărbați. Din rândul acestora face parte jurnalistul-scriitor Victor Roșca, despre care nu putem vorbi decât ca despre un erou. Ca să îl cunoaștem mai bine, trebuie să ne apropiem de
PE URMELE EROISMULUI ROMÂNESC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/364752_a_366081]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Aniversari > DESPRE BISERICA CU LUNĂ DIN ORADEA... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 230 din 18 august 2011 Toate Articolele Autorului Biserica cu Lună din Oradea - la ceas festiv și aniversar - 225 ani de dăinuire, propovăduire și slujire, rodnică și binecuvântată... Întâi de toate doresc să recunosc și să mărturisesc cu toată sinceritatea, că sunt entuziasmat, bucuros și emoționat pentru inițierea și organizarea acestor manifestări cultural - spirituale, ce evocă istoria și geografia - cu oamenii deosebiți
DESPRE BISERICA CU LUNĂ DIN ORADEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364739_a_366068]
-
entuziasmat, bucuros și emoționat pentru inițierea și organizarea acestor manifestări cultural - spirituale, ce evocă istoria și geografia - cu oamenii deosebiți și locurile acestea minunate, totodată trecutul și prezentul aceste sfinte biserici și catedrale istorice - ce împlinește acum 225 ani de dăinuire demnă și mult folositoare, anticipând, într-un oarecare fel și viitorul acestei comunități bisericești și parohiale, din centrul municipiului Oradea, județul Bihor. Aici, în acest loc și în aceste momente comemorative sau datorită lor, ne aducem aminte cu vibrante emoții
DESPRE BISERICA CU LUNĂ DIN ORADEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364739_a_366068]
-
poate fi considerată o strădanie arheologică și istorică încercată și reușită a etnicului românesc. Problema și ideea de identitate este abordată de către el în mod analitic și din mai multe puncte de vedere, insistând asupra tensiunii: mutilare, deteriorare, degradare versus dăinuire și eternizare ori permanentizare și înveșnicire, apoi exterminare și excludere versus tăria și icluziunea credinței creștine. Națiunea și neamul ori poporul în cuprinsul acestui discurs sunt una și împreună, sinergetice, fac o valoare supremă pentru noi, dar care poate fi
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
-se în arta teatrului, în arta pedagogiei teatrale, în arta retoricii verbale și aceea a omului public, gratificându-le cu excelență, dar fără să se împartă. Crede nezdruncinat în puterea germinativă a spiritualității noastre românești de tip răsăritean și în dăinuirea sa valorică demnă, angajată în dialogul cu alte viziuni asupra lumii, și deplânge precaritatea ei de azi, produsă de o istorie inumană” - conform afirmațiilor Profesorului Gheorghe Ceaușu din postfața cărții. Incoruptibil și răsunător, glasul lui se aude din ce în ce mai mult și
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
istorică, culturală și socială încercată și reușită a etnicului și neamului ori poporului românesc. Problema și ideea de identitate este abordată de către el în mod analitic și din mai multe puncte de vedere, insistând asupra tensiunii: mutilare, deteriorare, degradare versus dăinuire și eternizare ori permanentizare și înveșnicire, apoi exterminare și excludere versus tăria și icluziunea credinței creștine. Națiunea, neamul, poporul sau demnitatea în cuprinsul acestui discurs sunt una și împreună, sinergetice, fac o valoare supremă pentru noi, dar care poate fi
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
zidește, care dăruiește valoare fiecărui lucru, instaurând monarhia Adevărului și a Dreptății. Mărturia este dreptul de a spune Adevărul. Faptele Eroilor, Martirilor, Mărturisitorilor și Sfinților sunt Icoanele sfinte prin care surâde și ne binecuvintează Dumnezeu, sunt Catapeteasma Bisericii Sale, sunt dăinuirile eterne ale moștenirii noastre cerești. Deseori în viața Bisericii, respectiv a Istoriei s-a înfruntat, s-a confruntat, s-a războit Binele cu răul, dar parcă niciodată ca în secolul XX, și parcă nicăieri, ca în Țara noastră. Vreau să
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
duh brodată cu fir de ninsoare, ce se-nalță ecou într-o plămadă de îngeri, ca mărturie a veșniciei noastre. Ruga lui e primenită-n cununa de psalmi, cununată cu limpezirea heruvimă, ce mistuie spița proorocească a lui Zamolxe întru dăinuirea divină. Curajul lui răsunet de Înviere, revărsat în smaradul de strune zglobii, desface corola îmbobocită a gândurilor albe, în fulgerele cupelor rubinii de-nflăcărare. Răbdarea lui brodată din echinoxul veșniciei, din clarul Chemării dintâi a lui Andrei, înseninează izbânda eroului
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
ortodoxie, tu nu poți să generalizezi pentru un neam întreg așa ceva și să culpabilizezi o Biserică, decât dacă ești handicapat mintal sau dacă ești instrumentalizat. Domule, ministrul culturii să se ocupe de incultura acestui neam, nu să se ocupe de dăinuire. Ministrul Educației și Învățământului să se ocupe de faptul avem copii din clasa a VIII-a care sar gardul și pleacă aiurea, că învățământul este cum este, nu să se ocupe de scoaterea religiei din școală. Sunt aberații! Sunt anus
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
inimii și acum sunt expuse privirilor vizitatorilor. Să intrăm în acest sanctuar de sine cu pași măsurați și lini, ca să nu deranjăm icoanele. Acolo vom putea contempla în liniște și cinsti cum se cuvine, icoana Cuvântului scris și rămas, spre dăinuire. În ele se află, clar deslușit, un crez de viață și un Crez artistic de la care autorul nu s-a dezis până acum. Ardealul - zonă mirifică în arealul său, a exercitat o putere de atracție fascinatorie asupra tuturor celor care
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
poate fi considerată o strădanie arheologică și istorică încercată și reușită a etnicului românesc. Problema și ideea de identitate este abordată de către el în mod analitic și din mai multe puncte de vedere, insistând asupra tensiunii: mutilare, deteriorare, degradare versus dăinuire și eternizare ori permanentizare și înveșnicire, apoi exterminare și excludere versus tăria și icluziunea credinței creștine. Națiunea și neamul ori poporul în cuprinsul acestui discurs sunt una și împreună, sinergetice, fac o valoare supremă pentru noi, dar care poate fi
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
și a avut un mesaj clar, mai exact că doar de noi depinde dacă permitem ca Trianonul să se înfăptuiască, dacă permitem ca maghiarii să dispară sau să se asimileze sau suntem capabili să ne solidarizăm și să luptăm pentru dăinuirea noastră. Primul care a luat cuvântul a fost Mihaly Istvan, președintele filialei din Trei Scaune a Tinerilor Maghiari din Transilvania (EMI), care a atras atenția asupra importanței dărâmării zidului simbolic care îi separă pe maghiarii care trăiesc în Bazinul Carpatic
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (1) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349314_a_350643]