388 matches
-
e violetul crepuscular/ Purtat la curte de curtezanele defuncte./ ( ... ) E un violet specific, cu totul nou/ pe care-l poartă cu multă prestanță/ doar calul meu./ Un violet cum numai caii verzi îl pot purta ... ” (citat din memorie). Din cerul dăltuit cu cenușă se auzea un tropot cadențat izbindu-se de vaierul copacilor, de geamătul surd al calului devorând bucătură cu bucătură, zariștea asimetrică. Tremurul visceral al pământului nu îngăduia alternativă. Tocmai trecusem prin răscrucea de ani a sfertului de veac
PROZA. OAMENI ŞI CAI. ZĂPADĂ UCIGAŞĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Proza_oameni_si_cai_zapada_ucigas_cezarina_adamescu_1327914765.html [Corola-blog/BlogPost/360574_a_361903]
-
artei, în genere: iubirea. Recentul prunc literar al Cristinei Mariana Bălășoiu numără 102 titluri de creații în versuri și 35 de imagini felurite (în alb-negru), cu autor neprecizat - imagini în registru gingaș, delicat și îmbietor, de la ghiocei, fluturi, expresive mâini dăltuite de ani, un inexorabil tunel al timpului (unul dintre podurile cu balustrade din copaci seculari împietriți, din Parcul Romanescu), până la chipul înmărmurit în lumină al Mântuitorului Iisus Hristos sau până la silueta de fluieraș de soc (...,,mult zice cu foc”) a
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-izvoarele-cristinei-mariana-balasoiu-ca-taina-si-chemare-a-obarsiilor/ [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
de o vocație a scrisului. Este un scris meșteșugit atunci când potrivești cuvintele. Dacă le găsești o înțelepciune înseamnă că au tâlc. Când lași cuvintele să se hârjonească într-o minte haotică, devin urme pe nisip. Când slujești Creației, cuvintele se dăltuiesc armonios înălțându-se ca o grandioasă statuie. Dacă primești harul de Sus pentru a slăvi Cuvântul și Neamul, cuvintele capătă sens, devin inspirate, împodobindu-se în Ode, în Balade, în Doine, în Imne sau Psalmi. O parte din Mărturisitorii credinței
TAINA SCRISULUI (43) – LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL DĂTĂTOR DE VIAŢĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1360061500.html [Corola-blog/BlogPost/341387_a_342716]
-
Atunci, ea va fi foarte aproape de țintă. Autoarea a inserat în volum și pasteluri și descrieri ale naturii destul de reușite, unele sub formă de rondel ori sonet. Sintagme proaspete: „umbre de petale”, „coroana cu frunze de iubire”, „umbra-n umbre dăltuită”; „frunze de timp stins”; „Trec umbre de aripi de păsări în zbor”; „fire de petale cristaline” ș.a. o singularizează printre confrații de litere. Vera Crăciun nu a fost scutită de așteptare, de lacrimă, suspin, de remușcare și chiar de trădare
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 by http://confluente.ro/O_revarsare_alba_de_iubire_zapada_d_cezarina_adamescu_1332758453.html [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
de la Putna a fost vizitat de zeci de ori de ierarhul care și-a înscris numele alături de marii și slăviții ctitori ai acestei mănăstirii. Ținutul Sucevei nu are astăzi o construcție mai frumoasă ca aceasta. Numele Starețului Iachint a fost dăltuit pe pisanie alături de numele Mitropolitului ctitor, Teoctist, intrând așadar în șirul celor care au vegheat la înfrumusețarea acestei mănăstiri cu rezonanțe profunde ca și a clopotului de argint curat, în istoria Moldovei. Pe de altă parte, pentru a păstra adevărul
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Preacuviosul_parinte_arhimandrit_iachin_stelian_gombos_1347974650.html [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
-o-ntâmplare. De-aceea-ți spun: Sădește-acum sămânța-copilăriei! ochi și toiag să-ți fie pentru acel mai târziu. TAINICĂ AMINTIRE O tainică amintire rătăcește năucă în ora blestemată a blestemului când se mai nasc umbre de lacrimi pe pânzele albe ale destinului dăltuind flori-de-nufăr îngemănate cu flori-de-colț încrustate pe sufletul meu ce plânge după nostalgia fulgilor și a zăpezii dintâi. ALTAR DE RUGĂCIUNE Fă din sufletul meu altar de rugăciune pentru tine! Ocrotește flacăra albă și așază-mă, candelă-vie, în templul inimii tale
TAINICĂ AMINTIRE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1443734350.html [Corola-blog/BlogPost/368139_a_369468]
-
să cad în streașina ruinelor ostuite când ochii tăi priveau marea desculță ca pe o femeie nudă venită să-și usuce fluviile aride sub umbrela de nisip colorat al plajei cănd liniștea ta se desfăta în ploaie cu atingerea curcubeului dăltuit în copitele cailor sălbatici cănd buzele tale rupeau ciorchinii dantelați ai cerului șoptindu-le despre fragi roșii adunați cu migală din câmpia inimii cănd sânii tai ieșeau la lumină cum ies stelele din cupola dumnezeirilor fără sfîrșit eu deveneam dimineață
GEORGE ADRIAN POPESCU by http://confluente.ro/articole/george_adrian_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
admirat. Un zece dat catolicilor! Și totuși, privind spre Anglia, cea mai valoroasă nestemata îmi pare a fi convertirea unui hoț în om cinstit, a unui războinic într-un om blând. Crucile din piatră presărate la răscruce de drumuri și dăltuite cu poeme, mărturii ale unor suflete schimbate, acestea strălucesc cel mai frumos! Haideți să încheiem cu un poem scris de un anglo-saxon tăietor de celți, acum convertit la creștinism de către celții misionari porniți din mânăstirile lui Patrick, din nord. Crucea
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 by http://confluente.ro/olivia_dumitru_1483018592.html [Corola-blog/BlogPost/369627_a_370956]
-
Augustus spre sfârșitul vieții, acesta făcându-și chiar și o listă cu realizările sale privind situația finanțelor și cea militară, realizările sale în politică și în societate. Octavian mersese mai departe și își făcuse public și testamentul său care fusese dăltuit în piatră pe frontispiciul unor temple. Pe unul din acestea și anume în templul lui Jupiter din Efes, supușii săi dăltuiseră în piatră sintagma: ,,Augustus fiul lui Dumnezeu”. Pentru Augustus fusese un gest de adulație dus la extrem, și spusese
AL SAPTESPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1413056730.html [Corola-blog/BlogPost/380855_a_382184]
-
sale în politică și în societate. Octavian mersese mai departe și își făcuse public și testamentul său care fusese dăltuit în piatră pe frontispiciul unor temple. Pe unul din acestea și anume în templul lui Jupiter din Efes, supușii săi dăltuiseră în piatră sintagma: ,,Augustus fiul lui Dumnezeu”. Pentru Augustus fusese un gest de adulație dus la extrem, și spusese tuturor că nu dorise niciodată imortalizarea sa, cu atât mai puțin cu titulatura de fiu al lui Dumnezeu, gest care semăna
AL SAPTESPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1413056730.html [Corola-blog/BlogPost/380855_a_382184]
-
repezișuri se înalță Cetatea Sarmizegetusei cea adevărată, Cetatea Sanctuarelor Solare. Acolo, în mijlocul sanctuarelor, legănat de tainicul murmur al pietrelor cu tâlc așezate în ocol de zodii de către preoții daci, Brâncuși ,nu degeaba și-a ales piatra și locul pentru a dăltui simboluri dacice. 2 - SEMNE DACICE ÎN SCULPTURA BRÂNCUȘIANĂ Dintr-o mărturie orală a lui Vasile G. Paleolog, prietenul lui Brâncuși, apărută în publicația Săptămâna din 1976, într-un dialog al său purtat cu Brâncuși, aflăm unul dintre semnele ce i-
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
spiritual. LUI EMINESCU Părinte drag, Poet iubit!.. Cu Dumnezeu poți să stai În poarta sfântă de la Rai; Că ai muncit și ai tot trudit Ca versului să-i dai mărire, Când chipul mamei-ai făurit... În aur fin, cuvântu-ai dăltuit În inimi pentru nemurire... Prin armonii seducătoare, Și-n ritmul muzicii cerești, I-ai pus arome pământești Și murmur dulce de izvoare. În simfonii nemuritoare - Cadență timpului ai dat; Spre înălțimi le-ai ridicat Spre glorie nepieritoare... Luceafărul și Luna
LUI EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1434086434.html [Corola-blog/BlogPost/348580_a_349909]
-
cu lacrimi”, din silențioasa solitudine se naște acea nevoie de armonie și lumină, de regresiune spre edenul prunciei și pavăza în fața agresivității timpului, irepresibila sete de puritate ca perenă întoarcere la primordialul izvor al mitopoiezei: „pe pânzele albe ale destinului/ dăltuind flori-de-nufăr/ îngemănate cu flori-de-colț/ încrustate pe sufletul meu/ ce plânge după nostalgia fulgilor/ și a zăpezii dintâi“ (Tainică amintire). Există mereu un filon elegiac de amintire leopardiană și eminesciano-nichitiană în același timp al compenetrării între stihiile universului cosmic, în versiunea
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1457192104.html [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
aprinsă-n în piept, A strâns o mână de femei Cu care-a alungat mișei. Pământul apărat de moți Și moștenit azi de nepoți Păstrează aerul străbun Din vremea moțului tribun, Cu forța unui uragan, Îngrozitor pentru dușman. Un nume dăltuit în piatră, ... Citește mai mult Cu gând curat am popositLa Crucea Iancului vestit,La Mărișel în vârf de munți,Cu brazi semeți cu a lor frunțiScrutând de veacuri depărtări,Cu minunatele-așezări.Cuprinși de foc mistuitorîn fruntea lor cu Crăișor,În
GENŢIANA GROZA by http://confluente.ro/articole/gen%C5%A3iana_groza/canal [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
un cuget dreptși-o flacără aprinsă-n în piept,A strâns o mână de femeiCu care-a alungat mișei.Pământul apărat de moțiși moștenit azi de nepoțiPăstrează aerul străbunDin vremea moțului tribun,Cu forța unui uragan,Îngrozitor pentru dușman.Un nume dăltuit în piatră,... IV. GENȚIANA GROZA - GENȚIGRAME DE FLORAR, de Gențiana Groza, publicat în Ediția nr. 1974 din 27 mai 2016. „GENȚIGRAME ÎN FLORAR ȘI LA VOT, ÎN CIREȘAR” ABUREALĂ ELECTORALĂ Ce-au făcut, s-a cam văzut, Era chiar de
GENŢIANA GROZA by http://confluente.ro/articole/gen%C5%A3iana_groza/canal [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
cuminecat cu pâinea Hristosului Potir. Prin iubire a urcat în conștiință Taborul să nu moară în noi, niciodată credința: veșmânt durabil al Crucii, el, luptătorul pentru cei ce nu și-au mărturisit suferința. Divin poet, al îngerilor har și suferință, dăltuit în cremenea din milenara glie, în sfântul său Stihar al inimii voință, și-a creat o nouă și-o sfântă Românie. El fiind triumf și când a fost înfrângeri, văzduhul plin de curcubeele răscrucii, i-au zămislit năprasnice furtuni și
SURÂSUL DIVIN ÎN LACRIMA LUI RADU GYR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1426587570.html [Corola-blog/BlogPost/363007_a_364336]
-
dori să-i fie clipa fericită, repetabilă... Minunea aceasta se întâmplă când, pe la curbura inimii mele, mă tresaltă, mă urcă și mă coboară, vorba mângâioasă, rostită clar, cu unduieri fabulos strunite, din glasul FLOAREI CALOTĂ. FLOAREA CALOTĂ are o voce, dăltuită de Cel de Sus, cu mare artă în străluciri diamantine. Cântecul ei nu e doar cântec. Este o zicere dumnezeită cu știința izbucnirii tunătoare în fulguieri de fulger. Este o cântare ca o picătură de apă pe buza crăpată de
FLOAREA CÂNTECULUI de DONA TUDOR în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Floarea_cantecului.html [Corola-blog/BlogPost/358778_a_360107]
-
zăpezile anilor chiar, l-au troienit, dar o rază de soare, desprinsă din suflet, a-ncălzit alt gând răpus, lipsit de zâmbet. Am sperat ca în timp, s-apară o răscruce, iar gându-ngălbenit sigur, va găsi o cruce, un periplu-hazard, rămas dăltuit în destin și-n gândul îngălbenit păstrat, drept festin. 25 Decembrie 2016 - MIT Citește mai mult A îngălbenit demult, un gând la tâmple,timid, aștepta o minune să se-ntâmple,totdeauna, a crezut că timpu-i răscruce,căci nu poți ști
MARIA ILEANA TĂNASE by http://confluente.ro/articole/maria_ileana_t%C4%83nase/canal [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
zăpezile anilor chiar, l-au troienit,dar o rază de soare, desprinsă din suflet,a-ncălzit alt gând răpus, lipsit de zâmbet.Am sperat ca în timp, s-apară o răscruce,iar gându-ngălbenit sigur, va găsi o cruce,un periplu-hazard, rămas dăltuit în destinși-n gândul îngălbenit păstrat, drept festin.25 Decembrie 2016 - MIT... XXIV. ÎN NOAPTEA DE BOBOTEAZĂ, de Maria Ileana Tănase , publicat în Ediția nr. 2198 din 06 ianuarie 2017. Mi-e tâmpla ninsă de-atâta așteptare și-n loc
MARIA ILEANA TĂNASE by http://confluente.ro/articole/maria_ileana_t%C4%83nase/canal [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
fost înzestrată cu o înțelepciune remarcabilă, o gândire limpede și fapte constructive. Dragostea de famile, de neam și de țară pe care le-a transmis și copiilor, și-au tras seva din înțelepciunea strămoșilor. Obstacolele, durerile, privațiunile au întărit-o dăltuindu-i chipul ca într-un model emblematic. Viața autorului a fost luminată de modelul ambilor părinți și a bunicului, dar icoana chipului mamei sale a fost nedeslipită de inima sa. În sufletul autorului și astăzi, mama este chipul infinitului din
HERMAN VICTOROV: „SUB ARIPA NEAGRĂ A RĂZBOIULUI” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 by http://confluente.ro/elena_buica_1486442751.html [Corola-blog/BlogPost/380805_a_382134]
-
vină primăveri / să-mi dea din verdele lor pur: / un timp de ieri, un timp de azi, / pe cel de mâine o să-l fur.). Îmbrăcat „cu-odăjdiile firii“, e preotul ce oficiază „din pravila iubirii / același vechi și tânăr ritual“, dăltuind din vis o „altă casă de iubit, / cu zid de piatră diafană / în care iar te voi zidi, femeie-ană“, dar, concomitent, și„soldatul de plumb“ ori „sentinela ultimului cânt“, deposedat de propria cetate, însă gata să aștearnă noi însemne pe
BARCAGIUL IUBIRII de LEONID IACOB în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1446709879.html [Corola-blog/BlogPost/366508_a_367837]
-
melodia prin filtrul sufletului. Așa s-au „creat” atâtea hore și sârbe (hora lui Dobrică, sârba lui Buică, etc). Așa erau lăutarii de atunci... Din noianul de amintiri cu lăutarii de-altădată, câteva m-au impresionat mult. Mi s-au dăltuit în suflet portretele câtorva lăutari, cum a fost Pascu Cornea, Mielache Papin și Călin Țiganu. Dar cea mai interesantă poveste care mi-a încântat copilăria a fost a lui Călin, pe care vreau să v-o spun acum: Pe seama lui
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416868347.html [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
Acasă > Poezie > Cântec > JALE MI-I, SĂRACĂ VATRA Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2077 din 07 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Jale mi-i, săracă vatra Jale mi-i, săracă vatra, Nume dăltuit în piatră, Să mă uit cum se usucă Toate florile din lunca, Să văd iarbă cum se lasă, Jeluind de dor de coasă, Și prin crăpături, pământul Șuierând, cănd bate vântul. Amar sufletul și gândul. Căci de sete, toți copacii
JALE MI-I, SĂRACĂ VATRĂ de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1473249090.html [Corola-blog/BlogPost/375877_a_377206]
-
EMINESCU Părinte drag, Poet iubit! Tu poți cu Dumnezeu să stai În poarta sfântă de la Rai; Că ai muncit și ai tot trudit ... Ca versului să-i dai mărire, Iar chipul mamei ai cioplit, Și-n aur fin, cuvântu-ai dăltuit, În inimi... pentru nemurire. Prin armonii nepieritoare, Și-n ritmul muzicii cerești, I-ai pus arome pământești Și murmur dulce de izvoare. În simfonii nemuritoare - Cadență timpului ai dat; Spre înălțimi le-ai ridicat Spre glorie nepieritoare... Luceafărul și Luna
OMAGIU LUI MIHAI EMINESCU (POEME) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1403004348.html [Corola-blog/BlogPost/349784_a_351113]
-
un fir de vânt nebunatic,”; „trupul tău de ceară /arzândă”; „înmugrind petale de lacrimi”; „lacrimă a nopților pătate cu stele,”; „sunt încătușat în ploile de /Curcubeu”; „ninse cu foșnet de petale de crin”; “e inundă cu țipete ninsorile de vise,”; “dăltuind flăcări de sânge”; “înzăpezit în nopțile stelare,”; „cânt fluturii colindă spasmodic prin/ venele mele”; „suspinele mele/ se-aud clocotind în frunze,”; să mă-mbrac cu Toamne de-argint/într-o albastră dimineață,/ născută din nopțile cu coviltir de stele...”; “Femeie
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1424644518.html [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]