341 matches
-
de care președintele jucător și ordonanța lui, Boc, nu au ținut cont, fiindcă acum mai mult ca niciodată în trecut, paragina micului orășel este uluitoare, depresivă. E drept este și vina administrației locale și nepăsarea citadinilor greu încercați. Cea mai dărăpănată casă, intenționat lăsată pradă unei distrugeri rapide, că să se șteargă istoria moților, care trebuie globalizați de către Gold Corporațion, este cea de la o răscruce, pe care, încă se mai află două plăcii de marmură pe care scrie: „În această casă
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ! (3) ÎN DRUM SPRE ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346149_a_347478]
-
și studiat și scris enorm, dar a avut timp de peregrinări istorice în care simțea, trăia și onora înaintășii românilor. Azi, nici istoricii din București, poate nici cei din Transilvania nu au timp să vina la Abrud să vadă casa dărăpănată în care au fost trădați și apoi deținuți în lanțuri Horia și Cloșca, să intervină pentru renovarea și deschiderea unui muzeu pe măsura și semnificația acelei răscoale, având drept rezultat abolirea iobăgiei în Transilvania ajunsă pe mâna nobililor unguri, dar
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ! (3) ÎN DRUM SPRE ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346149_a_347478]
-
degetul, semn că va vedea el dacă se va abate cumva în viitor de la ceea ce-i va cere. -Văd că s-a schimbat totul aici, repetă Gicu, nerăbdător să afle cine a făcut schimbările în casa pe care o știa dărăpănată. E minunat... De unde ai toate astea, Victore? -Nu e treaba ta! Toți au crezut că pot să mă trateze cum vor, că sunt un gândac, dar nu a fost așa! Oamenii ca mine au pe cine să se bazeze! Tu
JOCUL DE-A VIAŢA 2 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370927_a_372256]
-
alte cuvinte, limita sărăciei este sub orice limită. Paranteză. Rândurile de față au fost scrise cu mulți ani în urmă. Între timp, în urma unei vizite în Egipt, mi-am dat seama că totul e relativ. Vezi pe malul Nilului case dărăpănate, neterminate, multe fără geamuri și chiar fără acoperiș. Vezi oameni disperați, care trag de tine să-ți vândă o bucată de pânză vopsită, un bibelou sau un papirus pictat, toate contrafăcute. Sunt ca un roi de muște de care nu
DESPRE BOGĂŢIE de DAN NOREA în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371028_a_372357]
-
obișnuință și uitare până când începură a se îndesi numărul sicrielor și al fugarilor. Dar și cu asta se obișnuiră sătenii. Mai multă vâlvă făcuse întoarcerea subofițerului legionar, fugar și el, îmbrăcat în haine civile, căutându-și adăpost în casa destul de dărăpănată a părinților dispăruți de multă vreme în cimitirul mut și răbdător. În primele zile își mai plimbă chipul încruntat și semeț pe la crâșma satului, apoi nu îndrăzni să mai apară. Și asta din pricina unei vorbe în doi peri rostită de
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
județul Bistrița Năsăud și Dragomirești din județul Maramureș. Viața Părintelui Dometie Manolache este strâns legată de obștea Mănăstirii Râmeț. În primii ani ai înjghebării acestei mănăstiri, Părintele Dometie și cele 40 de viețuitoare au îndurat multe neajunsuri: chilii puține și dărăpănate, un atelier necorespunzător, lipsa hranei, a îmbrăcăminții și a medicamentelor, precum și multe altele. În anul 1960, luna mai, în urma nefastului decret 410/1959, maicile au fost nevoite să plece din mănăstire pe la casele părinților sau să lucreze în lume, mânăstirea
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352916_a_354245]
-
Ți-ai fi dorit atunci s-o ai ? DOR NEBUN Des, mă cuprinde dor nebun, De joc și viață fără frică, De sufletul gingaș și bun, De Smărăndița și de Nică. Cu ochii minții-i văd cântând, Prin casa cea dărăpănată, Cum hârjonindu-se, râzând, Se-mbrățișează deodată. Mi-e dor de ei, un dor cumplit! Cât costă oare trenul vieții, Care m-ar duce în zenit Spre vechea gară- a frumuseții ? Virgina Vini POPESCU Alexandria, România septembrie 2014 Referință Bibliografică
ALTARUL SUFLETULUI MEU (POEME) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353074_a_354403]
-
N-are casă, n-are masă. ''Milițenii ăia poate să creadă orice'' își zice, convins că e mai bine să ferească potecile lor...Se lasă seara și grăbește să ajungă la adăpost. Îi e teamă să treacă printre barăcile alea dărăpănate noaptea. De câini. De câini îi e frică dar și de aurolaci...de ''trocații'' ăia, că a auzit destule...Ăia, când sunt ''luați'', păi sunt în stare să-ți dea-n cap din nimic...Se teme de multe, dar cel
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
guler de robă, pentru a masca zâmbetul ăsta ca o ruină. Printre gene-mi aluneca voit... o privire de-a ta. Oamenii legii au sigilat gravitația din curtea mea... Doar fulgii din aghiasmă aveau dezlegare să cadă, dintr-un cer dărăpănat, hodorogit, parcă intrat în insolvență. Preocupat să găsesc țărmul cu verdeață, gulerul ăsta alb... zâmbește pentru mine. Referință Bibliografică: Gulerul meu alb de mătase / Cristian Pop : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1267, Anul IV, 20 iunie 2014. Drepturi de
GULERUL MEU ALB DE MĂTASE de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357511_a_358840]
-
s-a avântat și în parohia Sfântul Gheorghe din municipiul Râmnicu Vâlcea, unde s-a transferat în anul 1933, găsind biserica deteriorată, cu crăpături în zid și în acoperiș, încât ploaia pătrundea în sfântul lăcaș, iar casa parohială, veche și dărăpănată, susținută de proptele și acoperită cu șiță, era gata să cadă. În patru ani, cu fonduri strânse de la enoriași, a restaurat complet biserica. A rezidit cele două turle, a refăcut acoperișul cu tablă plumbuită pe turle și galvanizată pe biserică
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
și ești mult prea obosit, ziua toată robotind, spune-mi: Tu ești fericit? Omul se-ndreptă de spate și privindu-l pe străin îi spuse cu bunătate: Fericit sunt pe deplin! Ingerul sări deodată iscodindu-l înadins: Casa ta-i dărăpănată, focu-n vatră ți s-a stins. Ai copii prea mulți se pare și , cu greu îi crești pe toți, nu ai bani pentru mâncare, și ești fericit, socoți? Eu nu te cunosc, străine și nu știu de unde vii dar, de
UN OM FERICIT de IONEL CADAR în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358517_a_359846]
-
nu-i bine să mergi pe drum, că sunt oameni răi pe-afară și flămând vei fi oricum. Nu am bani, nu am avere, nu am casa un palat, am în schimb, o mângâiere, că am sufletul curat. Casa mea dărăpănată, cu căldură te-o primi, chiar de focu-i stins în vatră, om mânca ce s-o găsi. Și cu toții stând la masă Domnului i-om mulțumi, că spre noi mereu revarsă un noian de bucurii. Să fii fericit în lume
UN OM FERICIT de IONEL CADAR în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358517_a_359846]
-
niște călătorii, niște orgoliu, niște pâine, Am nevoie de tine, cea de dinainte de eroare, Am nevoie de cineva care mi-a murit în memorie Și nu știu unde să te găsesc, de vreme ce, uită-te și tu, Viscolește năprasnic în grădina de vară dărăpănată În care te-am întâlnit și te-am oprit. De ce oare? Te-am oprit pentru 89 de luni, 89, 89 de luni Din viețile noastre, divizibile, indivizibile, 89 de luni, Repetata, fatala, nenorocoasa și norocoasa, draga Cifră 89, în expansiune
ANA -MARIA PAUNESCU : FESTIVALUL INTERNAŢIONAL ADRIAN PĂUNESCU – EDIŢIA I-CRAIOVA 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360427_a_361756]
-
Câteodată, destinul te pune în fața unor alegeri. Mergi mai departe sau rămâi pe loc? Ce faci dacă în drumul tău pe munte zărești, dintr-o dată, o casă dărăpănată, cu patru copii palizi care te privesc prin geam? Intri sau pleci? Și, după ce ai trecut pragul, înainte și înapoi, te mai întorci vreodată? Mecanismul complicat al unei decizii simple s-a învârtit în acea primăvară a lui 2014 vreme
Profesoara Simona și copiii pentru care pâinea e mai bună decât ciocolata () [Corola-blog/BlogPost/338283_a_339612]
-
în același timp, creăm un stimulent pentru ca oamenii să își caute un job. De exemplu, un om dintr-o comună din Brașov mi-a făcut următorul calcul. Avea doi copii, era singurul care muncea din casă, avea o casă destul de dărăpănată, dar bună pentru ghetoul în care trăia, și avusese până în urmă cu câteva luni o slujbă la spații verzi în Brașov, în care era plătit cu salariul minim pe economie și din care fusese dat afară. Nu-și mai căuta
INTERVIU. „Ajutoarele sociale sunt cumplit de risipitor administrate. 10% din ele se pierd în circuitul administrativ” () [Corola-blog/BlogPost/338449_a_339778]
-
ne ia prin surprindere în fiecare an în decembrie și ne prinde pe toți fără cauciucuri de iarnă, iar pe firmele de deszăpezire fără material antiderapant. Astfel că dialoguri precum cel de mai sus au loc zilnic în fața clădirii la fel de dărăpănate precum serviciile pe care le oferă, devenite în ultima perioadă o a doua casă pentru mii de oameni în fiecare zi (tot aici sunt și Înmatriculările, unde situația este cel puțin la fel de gravă). Ce e și mai frustrant e că
Am încercat să elucidez misterul bonului de ordine de la „Pașapoarte”, iar o angajată amabilă mi-a dat soluția la telefon: „Mergeți în alt județ, poate e mai liber...” () [Corola-blog/BlogPost/338950_a_340279]
-
murdare. Vă puteți imagina un tată bolnav să întrețină igiena hainelor și lenjeriei a patru copii?”, spune Raluca Laffaille, care adaugă că le construiește, cu ajutorul autorităților locale, a voluntarilor și donatorilor, o casă întrucât cea în care stau este tare dărăpănată. O altă beneficiară este o bunică trecută de 70 de ani care a rămas singură acasă cu o droaie de nepoți, după ce copiii ei au plecat în străinătate. Unii dintre ei aveau trei-patru ani. „Foarte greu am intrat la ea
O spălătorie comunitară le redă oamenilor demnitatea, în țara în care „rufele murdare se spală în familie”. „Copiii nu mai sunt marginalizați pentru că au hainele murdare” () [Corola-blog/BlogPost/338117_a_339446]
-
vise privind cariera pe care o va îmbrățișa în viitor. Pe locul pe care azi se înalță magazinul Central, în urmă cu o jumătate de veac, în spatele zidurilor construcțiilor ce însoțeau strada Doja, se afla un grup circular de clădiri dărăpănate, asemeni unei insule, încadrate în perimetrul conturat de străzile Cotului, Cotită și Tipografiei. În una din acele case, de pe strada de lungimea unui cot, mi-am petrecut primii ani ai copilăriei, într-o încăpere mică, de câțiva metri pătrați, încălzită
VISUL COPILĂRIEI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343310_a_344639]
-
locuiau acolo, puteai vedea străzi asfaltate cu garduri și case de oameni gospodari ce unii aveau și câte o grădină în fața casei și doar la cinci minute de mers puteai vedea în același cartier străduțe înguste neasfaltate cu unele case dărăpănate și cu garduri din care lipseau scânduri, apoi pe sub porți în stradă direct se scurgea o apa murdară iar unii copii se jucau pe acele străduțe murdare. Întâlneai în acel cartier oameni de treabă ce își desfășurau viața în mod
ORIZONTURI ÎNTUNECATE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379931_a_381260]
-
risc că atunci când m-au prins, insă aman discuția asta pentru altădată, pentru că am ajuns și cine stie poate că din seara asta îți schimbi și tu concepția despre lume,” încheie nerăbdător Nando discuția. Se opriră în fața unei căsuțe bătrânești, dărăpănate învelita cu carton, Nando deschise poartă ce se ținea doar într-o balama însă o făcu că unul de-al casei ce cunoștea beteșugul acelei porți. De asemenea din gardul acelei curți lipseau scânduri, intrară în curte la una din
ORIZONTURI ÎNTUNECATE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379931_a_381260]
-
de mers spre cartierul Gheorgheni, pe partea sudică a pieței, lângă magazinul de pâine. Pe latura vestică - începând din vecinătatea Casei învățătorilor, pe locul șantierului catedralei greco-catolice - se înșirau câteva clădiri scunde, datând din prima decadă a secolului XX. Imobilele dărăpănate - cu pereții și lemnăria scorojite de trecerea timpului - erau locuite, în majoritate, de o populație de etnie rommă, prezentă activ în circuitul economic și comercial al halei agroalimentare. Șirul acestor clădiri se încheia cu o construcție bine întreținută, în care
PIAŢA CIPARIU, O LUME DISPĂRUTĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381809_a_383138]
-
un pahar de tărie că așa-i stă bine gospodarului. - Mdaaa, și-acu hai, la treabă! Ia zi, uite, aici, pentru prima rubrică, ai casă!? - De unde dracu’ băi, nea Vasile, casă? Nu știi că stau cu chirie în cocioaba aia dărăpănată a lu’ bunica lu’ Chihaia că ei stau la Strehaia și mi-au închiriat mie casa că altfel le-o fura țiganii de nu mai rămânea nici amintirea ei!? - Băi, Mirele, acilea nu-i pă logică! Acilea-i politică bă
CONTROLUL AVERILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382014_a_383343]
-
-l cu o strachină de lapte și-un colț de turtoi. Milogul sorbi cu plăcere printre plescăituri picul de lapte, pitind, însă, boțul uscat și galben în sânu-i trențăros. La căderea serii, Muica Lina îl îndeamnă la adăpost în grajdul dărăpănat unde-și găsea fereală și capra-i roșie, singura avere... Din ziua aceea, omul și-a hotărât loc de pază la poarta bătrânei. Sta acolo de dinaintea răsăritului și până se întuneca, plimbându-și ochii ciudat de galbeni în lungul și
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
fost mutate cu ajutor Unesco, la zeci de km distanță. E cazul templului de la Philae și a celui, mult mai celebru, de la Abu Simbel, săpat în munte. Deși în jurul Nilului a înflorit Egiptul, pe malurile lui e multă sărăcie. Case dărăpănate, neterminate, multe fără geamuri și chiar fără acoperiș. Vezi oameni disperați, care trag de tine să-ți vândă o bucată de pânză vopsită, un bibelou sau un papirus pictat, toate contrafăcute. Sunt ca un roi de muște de care nu
VIAŢĂ PE NIL de DAN NOREA în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372859_a_374188]
-
Craii de Curtea Veche” și am înțeles că soarta fusese darnică în ceea ce mă privea, zeii mă iubiseră, căci mă atinsesem de oameni asemeni lui Pantazi și Pașadia, ființe zgârcite în vorbe, dar tumultoase în suflet. Toamna, când curtea aceasta dărăpănată devenea un liman al dezordinii, iar câinele alerga bezmetic pe o pătură de frunze colorate, îmi plăcea să privesc în vizită fiind, cerul pe care nu se profilau blocuri, ci doar acoperișurile caselor îmbrăcate în liane lungi, roșii și verzi
LUMEA DE ATUNCI... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371261_a_372590]