130 matches
-
viitor doar cu ceea ce a putu da sau oferi altora. Gândindu-mă la acest aforism, am senzația și impresia că Preasfințitul Părinte Episcop Vasile Coman al Oradiei a fost întotdeauna și în continuu conștient de această vocație a omului, de “dăruitor” pentru cei din jurul său și din neamul său, cel strămoșesc, creștinesc și românesc. Astăzi, din păcate, modelul și exemplul său este tot mai greu de cuprins și de asumat ori de însușit în arealul personalității noastre, mult pretențioase și simandicoase
PREASFINTITUL PARINTE EPISCOP VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348241_a_349570]
-
invariabil în dreptul inimii, și scotea de acolo o nucă scăpată de vreo cioară și culeasă de dânsul de pe ogorul dezgolit de holdă, pe care-l cerceta melancolic. Abia atunci când, cu mâna tremurândă, îmi întindea darul, licărea pe chipul lui de dăruitor luminița aceea atât de absentă în restul zilelor. Deși aveam podul plin de nuci, zâmbetul bunicului mă îndemna să adaug plusvaloare darului său nesemnificativ. Și nuca lui supraviețuia celorlalte din pod până primavara târziu. Iar cu nuca aceea - oferită de
BUNICUL ŞI... PUTEREA UNEI NUCI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377901_a_379230]
-
doar cu ceea ce a putut da sau oferi altora. Gândindu-mă la acest aforism, am senzația și impresia că Domnul Director Cătălin Ion, dimpreună cu întreaga sa echipă, a fost întotdeauna și permanent conștientă de această vocație a omului, de “dăruitor” pentru cei din jurul său și din neamul său, cel strămoșesc, creștinesc și românesc. Astăzi, din păcate, modelul și exemplul dumnealui este tot mai greu de cuprins și de asumat ori de însușit în arealul personalității noastre, mult pretențioase și simandicoase
AGENŢIA DE ŞTIRI “LĂCAŞURI ORTODOXE”, AJUNSĂ LA VÂRSTA DE NOUĂ ANI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376651_a_377980]
-
astfel de Antologii de texte pascale, este un semn binecuvântat că Dumnezeu lucrează prin credincioși, insuflându-le harul compunerii unor texte și lucrări picturale care să reprezinte un strop din dragostea lor pentru Dumnezeu și pentru Biserică. Dar gestul acesta dăruitor mai are o semnificație: acela de a-i uni în Credință pe aceia care pun mai presus de oarecare interese proprii, Iubirea pentru semenii lor, ceea ce nu e puțin lucru într-o lume în care, prioritatea constă în a te
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT – O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374676_a_376005]
-
care are cinstire (’ikr"m). Toate cele trei variante românești păstrează ambiguitatea celui de-al doilea termen ca subiect sau obiect al cinstirii. 2.1.5.11. Karm: SOI „darnic” (27, 40)/„cel cinstit” (82, 6); ASM „Mărinimos”; GG „Dăruitor” (27, 40)/„cel Sfânt” (82, 6); Marr „munificus”; RB „généreux” (27, 40)/„magnanime” (82, 6), DM „généreux” (27, 40)/„noble” (82, 6); YA „Supreme în Honour”; Arb „All-generous”. „Domnul meu este Bogat, Dăruitor.” (GG) Y" ’ayyóh" al-’ins"n m
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cel cinstit” (82, 6); ASM „Mărinimos”; GG „Dăruitor” (27, 40)/„cel Sfânt” (82, 6); Marr „munificus”; RB „généreux” (27, 40)/„magnanime” (82, 6), DM „généreux” (27, 40)/„noble” (82, 6); YA „Supreme în Honour”; Arb „All-generous”. „Domnul meu este Bogat, Dăruitor.” (GG) Y" ’ayyóh" al-’ins"n m" gharraka birabbika al-karm (82,6): „Omule, ce te-a abătut de la Domnul tău cel sfânt?” (GG) Zamahšar observa că acest calificativ se aplică în Coran la tot ce este plăcut sau vrednic
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
leƒem șle-kol b"š"rț, dar cititorul trebuie să știe că „pâine” în Biblie înseamnă de fapt „hrană”, „subzistență”. 2.1.14.2. al-Wahh"b: SOI „cel ce dăruiește (hâr)” (3, 6)/„dătătorul”; ASM „Cel Darnic”; GG „Mult-dăruitorul” (3, 8)/„Dăruitorul”; Marr „Donator”; RB „le Donateur”; DM „le continuel Donateur”; YA „the Grantor of bounties without measure”; Arb „the Giver” (3, 6)/„the All-giver”. Cunoaște numai trei ocurente. Iată contextele: ...hab la-nó min ladun-ka ramat ’inna-ka ’anta al-Wahh"b (3, 8
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
au comorile indurării Domnului tău, puternicul, dătătorul?” (SOI) ...hab l mulkan l" yanbagh li-’a≤ad min ba‘d ’inna-ka ’anta al-Wahh"b (38, 35/34): „...Dăruiește-mi o împărăție ce nu se va cuveni nimănui după mine. Tu esti Dăruitorul!” (GG) Acest nume este privit ca un intensiv al lui w"hib: „cel care dă mult”, da toate. Traducerea Denisei Masson reda nuanță de intensiv sugerând o dimensiune temporală: „da fără încetare”. O conotație în plus este absolută gratuitate a
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
îi dăruiește. Numai Dumnezeu, zic comentatorii, este total dezinteresat; omul, spune Ghaz"l, este întotdeauna un „negustor” (mu‘"mil)152. Semnificație: cel care dăruiește nemăsurat, continuu, din pură generozitate. Acest conținut semantic este cel mai bine redat de echivalentul românesc „Dăruitorul” pur și simplu. Articolul hotărât transfera conotațiile de unicitate și de absolut și orice adaos pare limitativ. 2.1.14.3. W"si‘: SOI „cuprinzător”, „blând” (2, 271); ASM „Cel cu Hâr Nemărginit”; GG „Cuprinzător”; Marr „amplus”; RB „large”; DM
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
în sensul că nu le vădește nici în lumea aceasta, nici în cealaltă, arată Halm154. Semnificații de bază: iertător (+ intensitate = mult, fără încetare). 2.1.15.2. ‘Afuww: SOI „iertător” (4, 148), „iartă” (4, 46), „uitător” (22, 59), „dăruitor” (58, 3); ASM „Îngăduitor”/„Îndurător”; GG „Îngăduitor”; Marr „indulgens”, „indultor”; RB „effaceur”, „pardonneur”; DM „efface (leș péchés)”; YA „doth blot (our sins)”; Arb „All-pardoning”. Apare de cinci ori în Coran, de patru ori fiind asociat cu ghafór (4, 43/46
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Între timp el, ea sau poate nimeni. După mult chin, ating un punct În sfârșit stătător, În care Înțelegem cu toții cum vine treaba cu Măcățel. Iar ea Îi spune mâță. Un asemenea gest ar trebui interzis prin lege. Dumnezeul cartezian, dăruitor al conceptelor și garant al adecvării lor, ar trebui să trimită un trăsnet cât de mic. Sau măcar eu ar trebui să-mi Întorc capul dinspre ecran și să-i spun cu toată seriozitatea: - Draga mea, acesta este un câine
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de blană, joasă, cu câteva pene de struț, formând surguciul”333. Ne putem face o idee despre „obișnuitul” vestimentar al Doamnelor privind tabloul votiv - zugrăvit prin 1493 - de la Mănăstirea Kremikovsți - l-am mai evocat - din Bulgaria, unde Radu cel Mare (dăruitor al lăcașului), încălțat cu pantofi roșii, poartă o mantie vișinie, căptușită cu mătase de un roșu deschis, iar Doamna Cătălina, soția lui, are, peste vălul maroniu care îi acoperă părul și coboară pe spate, o pălărie (zisă „sită”, și italianul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
s-a spus- de năzuințe „imperiale”) și gândul mai înalt, elementele (ctitorii, danii, ajutoare) ce putem asigura dăinuirea „numelui bun” și „pomeana” erau semănate pe un spațiu mai întins, echivalent cu zonele esențiale ale Ortodoxiei. Este lung șirul domnilor români dăruitori la Locurile Sfinte. Donațiile generoase, ajutoarele, înzestrările trimise la Athos sau în țara Sfântă de un Alexandru Lăpușneanu, de Matei Basarab, ori Vasile Lupu (voievodul cu „hire mai mult împărătească” - Miron Costin), de Constantin Brâncoveanu au consolidat în Ortodoxie autoritatea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
face să rostească sfaturi parenetice. Radu Mihnea a pus să fie pictat în tabloul votiv și pe canaturile unei uși la Mănăstirea din Iviron de la Sfântul Munte (lăcaș de care se legau multe amintiri și unde a fost un generos dăruitor, ca și la Kostamonitu), împreună cu tatăl său, Mihnea Turcitul - care, între altele fie spus, a plătit pictura turlei bisericii Adormirea Maicii Domnului, ridicată de Neagoe Basarab -, îmbrăcat în straie de brocart lungi și bogat drapate, împodobite cu vulturul bicefal bizantin
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Autorul operează adesea cu mijloace ale prozodiei clasice, comunicând însă efuziuni romantice, bine temperate prin intelectualizare. Rețin atenția în special gingașe cadențe de timbru blagian postbelic: „Prăpăstii moi cu umbre calde / ivesc măceluri printre raze; Zvon aprig, necurmat, în tâmple, / dăruitor de vechi extaze, / aduce lunecarea frântă”. Asemenea lui Lucian Blaga, Adrian Maniu, Ion Pillat, V. Voiculescu, autorul Poemelor depărtării (1977) valorifică, mai ales în ciclul Jienești, elemente de folclor ezoteric, compune descântece, evocă vârcolaci și pe „muma ploii”, dă „în
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
biblioteca românească de cărți vechi, textul ar putea figura într-o istorie a liricii religioase românești. Invocat drept făcător și stăpân al lumii („Potentissimo Dio del sommo, et imo, / Tu che creasti il ciel, la terra e’l mare...”), ca dăruitor generos (și nerăsplătit) și ca mântuitor, Dumnezeu este conjurat cu o pietate în care duhul ortodox răzbate limpede: „Îmi iartă, Doamne, grelele păcate/ Și-atât de mare ai milostivire / Spre mine, sluga ta cea vinovată, / Ca să trăiesc cu tine-n
PETRU CERCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]
-
hrăneau cu fructe de pădure, căci aceasta le dădea din abundență de toate cele. Ei se adunau la fiecare copac ce creștea, rugându-l cu urări de bine să le dea hrana de toate zilele. Și copacii creșteau mari și dăruitori. Își porneau tam-tam urile dintr-o poruncă interioară, la început mai încet, apoi din ce în ce mai tare și mai des până ajungeau la o bătaie când trupul le era săgetat de un fior și starea simțirii lor venea în uniune cu Soarele
MINUNEA. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_725]
-
din vorbire în timp ce bătrânul zâmbește, dând din cap, ca și cum nu i-ar fi venit să creadă ce gânduri îi pot trece prin cap...În cele din urmă mă întreabă: Știai că o danie către o mănăstire se poate întoarce la dăruitor? Nu știam până nu am citit mărturia soborului mănăstirii Bisericani care la 15 februarie 1670 (7178) a înapoiat un loc dăruit de Alivera acestei mănăstiri. Motivul? N-au avut „nici un vinit de la acel loc, nici avem putere să ținem și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cu gândul, se înțelege - către mănăstirea Sfântul Sava. Ei, ce zici? Nu am decât să urmez dorinței sfinției tale. Sunt gata de drum. Drept dovadă, am să și încep să vorbesc despre o danie făcută la 26 noiembrie 1587 (7096). Dăruitorul este un oarecare Lucoci. El a întocmit unul dintre cele mai interesante zapise din câte am citit. Dacă merită, dă-i citire, să aud și eu. „Adică însumi, Lucoci, mărturisesc, la moartea mea, cum am trimis la sfânta mănăstire și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
porci, și 1000 de aspri pentru pomeni, și o trăsură cu doi cai și cu așternut și o cupă de argint, și o lingură de asemenea și o bute de vin”. Aici - după cum este scris zapisul - pare că sunt doi dăruitori, dragule. Nu este așa, pentru că același Lucoci întâi vorbește ca de dincolo de mormânt, apoi spune că „cneaghina lui Lucoci s-a sculat ca să dea din averea ce are de la Dumnezeu”... Și dania nu era una de ici de colo! Trebuie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
li lua toate bucatele... și să-i înhereze și pre izvod să le dea pe seama egumenului în bucatele mănăstirei... Și nime să nu stea împotriva cărței domniei mele.” „Antioh Cantemir voievod a îndeplinit astfel dorința unor ctitori de mănăstiri sau dăruitori de averi. Unul dintre ctitorii care și-au arătat nemulțumirea este Doamna Maria Zotu, fiica lui Petru Șchiopu, care a ctitorit mănăstirea Hlincea. Se știe că, întorcându-se în țară odată cu Radu Mihnea voievod, a găsit mănăstirea <pustie și toate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
agricultorul de pământul și plantele pe care le îngrijește cu sudoarea dragostei sale. Am văzut copii în brațele mamelor ce-i cuprindeau cu toată afecțiunea lor de sorginte divină, copii cărora, oricâte bomboane colorate, oricâte jucării le-aș fi arătat dăruitor, nu-și luau ochii de la mame, făcând cu mânuțele și ochișorii lor trup și suflet cu cele care i-au adus cu încredere pe lume: pui de români, frumoși, inteligenți, energici și gata să înceapă a vorbi și umbla prin
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
găsea că face o faptă nepotrivită, atâta vreme cât nu se obligă cu nimic. Ar fi fost cuprinsă de milă să vadă că un tânăr face sacrificii ca să-i facă daruri, însă darurile le-ar fi primit, ca să nu-l jignească pe dăruitor, fiindcă lumea se împărțea, pentru ea, în bărbați care fac daruri și femei care le primesc. Ideea de a nu-și satisface capriciile, de a nu avea mănuși și ciorapi la vreme n-o înspaimînta pe fată, pentru simplul motiv
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
timp. CELĂLALT Zeii nu dăruiesc orbește. Darul lor are un tâlc și cel care îl primește nu poate fi ales întîmplător. El s-a pregătit îndelung să aștepte darul acesta. Și când îl primește, nici el nu îl primește orbește. Dăruitorul și cel dăruit sânt legați laolaltă prin dar. Când darul vine de sus, cel dăruit trebuie să fie la înălțimea lui nu numai prin felul recules de a se bucura. Cel dăruit nu primește darul orbește; prin dar, el comunică
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cel dăruit sânt legați laolaltă prin dar. Când darul vine de sus, cel dăruit trebuie să fie la înălțimea lui nu numai prin felul recules de a se bucura. Cel dăruit nu primește darul orbește; prin dar, el comunică cu dăruitorul și este atras în preajma lui. A da curs acestei chemări este unicul fel de a cinsti darul zeilor. Însăși chemarea este darul. Cel chemat este cel dăruit. Sentimentul autentic este un dar al zeilor. Mâinile care se întîlnesc nu sânt
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]