106 matches
-
-l oprească și nici certitudinea că ar mai putea iubi în jumătățile albăstrite de dragoste. SALCIE DEZROBITĂ DE ÎNGERI Domnului regizor ANDREI CĂTĂLIN BĂLEANU SALCIE DEZROBITĂ DE ÎNGERI Mi se aștern pagini înfometate și triste, peste ochii mei ce-și dăscăleau în surdină durerea, prin geamuri transparența luminilor pierdute în imaginea unei clipe, ce mi veghează apropierea zgomotoasă a pașilor tăi, de frumusețea înnoptării. Cât adevăr, îmi aruncă în suflet țărmuri ce-mi sustrag Chipuri nedefinite în care de secole, caut
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
al pieselor În care joacă la școală și de programul detaliat al orelor de lucru ale personalului ei casnic. Așa că, după cum vezi, nu trebuie să‑ți faci nici o grijă - mă descurc eu cu toate. — Nu uita de catifea, m‑a dăscălit ea, iar aceste ultime cuvinte sunau de parcă trecuse pe pilot automat. Și de eșarfe! — Bineînțeles! Toate astea sunt deja pe lista mea. Înainte ca Miranda să Împacheteze pentru te miri ce călătorie - sau, mai degrabă, Înainte ca fata din casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
regiune. Ce face atunci D. D.-Dolj? Publică un articol în Scânteia, nesemnat, deci un editorial ca din partea ziarului, în care se spune: că printre scriitori circulă "teoria" burgheză a eliberării de realitate și... dă-i și combate această teorie, dăscălește-i pe scriitori pe trei coloane, pe pagina întîi în organul CC. Alt exemplu: într-o ședință de partid se ridică un scriitor care vrea să pună o întrebare (un scriitor cam naiv, după cum se va vedea). Ei, care e
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
tinerețea și o să iei și tu pe la cincizeci de ani (că n-o să îmbătrînești singur ca un cîine!) o babă ca și tine, vai de viața ta!" Rostite fără dispreț, aceste cuvinte puteau părea tandre! o mamă supărată care își dăscălește, din gelozie, fiul care se topește după alta. Dar răceala și disprețul ei fără nuanțe, răceală de gheață, dispreț fără speranță, așa este cum îmi spunea și altfel nu va fi, îmi păstrai însă firea și tăcui, cu atât mai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
THE TIMES" ȘI "TIMPUL", IATĂ TEMA... "] "The Times" și "Timpul", iată tema cea mai nouă asupra căreia d. C. A. Rosetti își scrie armoniile sale politice. "Romînul" reproduce pasaje din ziarul nostru, apoi din cel englez și la urmă ne dăscălește ca așa să scriem și noi dacă avem iubire de țară. Fără îndoială stima ce ziarul englez zice c-am fi câștigat - o pentru noi înșine, prețul cel mare ce el îl pune pe ceea ce România a câștigat din război
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în echipa aia de fotbal până la urmă...” dirijarea (trebuie sau nu trebuie să...): „Trebuia să te descurci”, „Nar trebui să fii așa supărat” a face pe atotștiutorul: „Vai dragul de tine, lasă că vorbesc eu imediat cu antrenorul asta...” a dăscăli: „Singur cu mâna ta ți-ai făcut-o. Cine te-a pus să te bagi în așa ceva. Acum am să îți spun eu ce trebuie făcut. Ascultă-mă cu atenție...” Ce facilitează atunci comunicarea? laudele, complimentele, politețea facilitează comunicarea pozitivă
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
dealtfel", în loc de "de altfel" (p. 560), "așează" în loc de "așază" (p. 1134), "gips", în loc de "ghips"(p. 976), "înșeală", în loc de "înșală" (p. 1078), "motto", în loc de "moto" etc. Scriitorul, criticul literar, dar și profesorul de la Huși Th. Codreanu este pus în situația să dăscălească "personalitatea considerată de prim-plan a culturii românești": "În caz că se utilizează forma neasimilată, spre a da un aer livresc scriiturii, atunci aspectul articulat trebuie scris "motto"-ul, ca și în cazul altor neologisme neasimilate, precum "kitsch"-ul ..." (și nu "kitschul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care îl manevrau după propriile lor interese. Un alt raport, datat 29 iunie 1935, l-a creionat pe colonelul Stăncescu ca fiind „creatura lui Inculeț, cumnat cu doctorul Scupiewski”, iar acesta din urmă mergea zilnic la sediul D.G.P. „să-l dăscălească pe Tilică și să-i dea instrucțiunile d-nei. Lupescu”. Lipsa de calități personale, de rezultate profesionale și, probabil, conștientizarea faptului că funcția deținută era una prea mare față de posibilitățile sale, l-au convins pe directorul general să demisioneze în octombrie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
se ducea la baie. În ultimele luni se ducea la baie aproape noapte de noapte și preț de o oră vomita sau Încerca să vomite. O auzeam uneori pe mama Întrebându-l dacă Îi e rău, dacă se sufocă și dăscălindu-l cum că n-ar fi trebuit să mănânce cutare sau cutare mâncare, și neapărat să se ducă la doctor cu răceala aia a lui care nu se mai termină odată și dacă nu-i stomacul, atuncea precis plămânii, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
din pivniță, da’ să nu se gâdile el. Nu-i așa, Relule? N-aveam decât să-i dau dreptate, și-n privința lui Laur și-n privința stăpânului nostru, care refuzase din capul locului operația recomandată de Andrei. Oricât Îl dăscălise ăsta, ca vechi aspirant Într-ale Medicinei, cum că-i singura cale și salvare și cu cât mai repede cu-atât mai bine, el o ținea una și bună că n-are pe cine să lase aicea În locul lui și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
platou seara, după raport, și să ne facă educație. Era plictisitor, ceva de groază. Noi nu știam cum să plecăm mai repede pe sectoare și apoi să prindem filmul de la bulgari și el credea că ne face plăcere să ne dăscălească. Ne spunea să ne spălăm pe picioare în fiecare seară, ca să nu pățim ca un soldat de la "munci" care a făcut infecție din lipsă de igienă și medicii i-au "imputat" piciorul. Cu perla asta a rămas în mintea noastră
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
noastre. Fetița se ridică și porni în urma femeilor, care se apucară să discute cu însuflețire, forfecând pe toți locuitorii cătunului și pe cei din împrejurimi." (Yohanna Spyri, Heidi, fetița munților) (d) "Deschide pliscul. Prada cade. / Și vulpea, înghițind-o, îl dăscălește: / Bade, lingușitorii nu știai se pare / trăiesc pe seama cui le dă crezare... / Dar lecția aceasta, pe care o-nvățași, / e mai de preț ca boțul tău de caș!..." (Jean de La Fontaine, Corbul și vulpea) (e) " Apoi, cum se dă jos
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
desen, ocupând un loc în banca întâi, unde mă sileam să mâzgălesc ce ni se poruncise, eram chior sub ochii mici și negri, sclipind malițios, ai pictorului Capidan, mărunt la trup și la talent, dar plin de superioritate, care ne dăscălea cu insistență de ciocănitoare și îmi azvârlea cu scârbă: „Mai bagă în gură, măi băiete, cârpa aia de spălat vase“ (multă vreme, într-adevăr, scoteam fără să-mi dau seama limba din gură când mă concentram la scris, așa cum nu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mă sună la serv. Ce-i de făcut? Propun un tuns ca unică măsură. M. zice că este exclus. (Cică Johan a stat jumate de zi peste un lighean și a încercat să-și îndrepte părul.) A trebuit s-o dăscălesc totuși pe Malin, e periculos să-i faci cârlionți cu fierul încins unuia care doarme. (Copiii n-au voie să aprindă plita.) Concluzia e că Malin e penalizată cu reținerea a 50 öre din banii de buzunar pe săptămâna respectivă
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
bigotă, era totuși catolică, și mai ales îngrozită de ideea că fiul său ar putea într-o bună zi să-și compromită întregul viitor. "Michel, să nu lași vreo fată însărcinată, să nu cumva să lași vreo fată însărcinată!" îl dăscălea tot timpul. Mama tânărului își pusese toată nădejdea în băiatul mai mare. Căci soțul ei un învățător cu convingeri socialiste, un om "la urma urmelor încântător" făcuse toată familia de rușine: avea patima jocurilor de noroc, ba, mai mult, și
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mai mult ca niciodată senzația că vorbesc la pereți. La colegii și licee, e-adevărat, profesorii preiau ștafeta de la părinți și îi țin pe adolescenți din scurt. Ați face mai bine să vă învățați lecțiile decât să hoinăriți prin pădure", dăscăleau profesorii Evelynei L. spre sfârșitul anilor '50. "Erau ochi peste tot. Te simțeai supravegheat în permanență"190. Françoise B., fostă elevă la un pension din Bourgogne, își amintește și ea prea bine de asta, într-o bună zi interzicându-i
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
servit ca ajutor în parohia Cleja. În 1983-1984 am fost pe post de paroh în Satul Nou, parohia Oituz. În 1984 devin pensionar în satul natal, Valea Mare, unde cu Preasfințitul Ioan Duma am reparat cu aprobarea autorităților parohiale casa dăscălească unde am stat până în 1990, fără Episcopul I. Duma care a murit fără să locuiască în acest cuib aproape de cimitir unde cavoul era gata. Timp de 5 ani am fost la dispoziția parohului de Valea Mare. Menționez că aveam bucătărie
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
spre adevăr, al cuvântului spre libertate. I-au trebuit cuvântului spre a rosti, așa cum astăzi el poate fi rostit de la cea mai însorită tribună, jertfa și efortul a generații de luptători.“ (Flacăra, 29 septembrie 1977) DAICOVICIU Constantin, acad. Un dascăl dăscălind pe universitari - Petru Groza (nota V. I.) „Noi, profesorii, ascultându-l împreună cu tinerii, îl considerăm un neîntrecut dascăl, dăruit cu cele mai prețioase însușiri: învățătura bogată, darul de a expune și căldura sufletului capabilă de a cuceri și duce cu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
platou seara, după raport, și să ne facă educație. Era plictisitor, ceva de groază. Noi nu știam cum să plecăm mai repede pe sectoare și apoi să prindem filmul de la bulgari și el credea că ne face plăcere să ne dăscălească. Ne spunea să ne spălăm pe picioare în fiecare seară, ca să nu pățim ca un soldat de la "munci" care a făcut infecție din lipsă de igienă și medicii i-au "imputat" piciorul. Cu perla asta a rămas în mintea noastră
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
roade un gând, spune ea după un timp, șovăind, Alexandru... Săndrel... Coconul... "feciorul ibovnicei"... Maria! protestează el cu reproș. Bine! Na, "feciorul din flori"... din... din "floricele"! E bine? Ce-i cu Alexandru? Ce-l tot miglisește și-l tot dăscălește despre "meșteșugul armelor și al domniei"?! se dezlănțuie ea. Că doar nu l-a bate gândul să și-l lase urmaș! Să-i fie clar! Când Ștefan Doamne ferește nu va mai fi, la tronul Țării Moldovei va urma, ca moștenitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
douăzeci de ani... că nu se știe când îți bat clopotele. La o adică, să nu dau din colț în colț când o veni clipa să plătesc "Vămile văzduhului". Ești prea cutezător în luptă. Ai grijă Ștefane! Ai grijă! îl dăscălește Vlaicu. Mi se face inima cât un purice când văd cum te avânți nebunește cu sabia... Ștefan îi zâmbește, îi pune mâna pe umăr, îi privește în ochi, adânc: Unchiule... Și de-a fi și-a fi... Rogu-te, ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
la Liceul de muzică, unde a fost și director adjunct, dar mai ales la Conservator, se retrage din activitate, la cerere, în 1973. De remarcat că, din pasiune pentru a dărui din acumulările sale și învățăceilor, după pensionare a mai dăscălit, chiar fără plată, între 1977-1979. Dragostea sa pentru muzică și adevărurile artei autentice l-au determinat, după 30 de ani, să urce din nou pe podiumul de concert, ca solist (cum aminteam). Concertino pentru clarinet și orchestră op. 26 de
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
nenumărate ale geților ocupați și vizitele neanunțate ale geților liberi prin castrele romane sau peste Dunăre dovedesc că acești cotropitori chiar dacă aveau sub control o parte a Geției nu au învins și dorința de neatîrnare a străbunilor noștri, așa cum ne dăscălesc cu această poveste însăilată pe sub togă despre binefacerile civilizației Romei. Romanii au urmărit să pună mîna în special pe tezaurul geților și pe minele de aur și argint din munții Apuseni, vitale pentru acest popor prădător și plin de aroganță
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
4 3 - - 1 8 ciobănește - - - - - 0 ciocoiește (I) - - - - - 1 cizmărește (I) - - - - - 1 cocoșește - 1 - - - 1 contabilicește (C) 3 - - - - 3 copilărește 22 1 - - - 23 correct-icește (I) - - - - - 1 crăiește - - - - - 0 creștinește 39 1 - - - 40 cucutenește (C) - 1 - - - 1 culturalicește (rar) 4 - - - - 4 dăscălește (rar) - - - - - 0 diavolește - - - - - 0 dobitocește - - - - - 0 dobrogenește (C) 1 - - - - 1 doctoricește (I) - - - - - 1 domnește 1 - - - - 1 drăcește 5 - - - - 5 duhovnicește (C) 3 1 - - - 4 dumnezeiește 11 1 - - - 12 dușmănește - - - - - 0 economicește 3 - - - - 3 elefănțește (I) - - - - - 1 elinește (înv.) - - - - - 0 englezește
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
Plopeasa de Sus Moșești Mărgineanu Cotatcu Colibași Ploștina Năeni Mitropolia Cozieni Colțul Pietrii 1 Rudari Niculești Murgești Dimiana Costești Ruginoasa Odăile Muscel/Pătârlagele Dogari Costieni Satu Vechi Olari Padina Fundeni Cuculeasa Sările Păltiniș Pâclele Găvănești Dâmbroca Scâieni Robească Palici Ghergheasa Dăscălești Spidele Sărulești Pănătău Grăjdana Dealul Viei Șuchea Scutelnici Petrișoru Gură Bascei Dedulești Terca Trestia Pitulicea Heliade Rădulescu Fialeș Valea Cotoarei Tronari Podu Muncii Istrița de Jos Focșănei Vârf Ursoaia Policiori Izvorul Dulce/ Fotin Beceni �� Valea Fântânei Pruneni Joseni Fulga Valea
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]