8,648 matches
-
cu un diametru de 7,1 m) de la Sarmisegetusa. Trasul cu săgeți în nori, practicarea incinerației, obiceiul - încă păstrat la lăsata secului de Paști - cu roțile de foc rostogolite din dealuri, erau tot omagii aduse Soarelui. Denumirea probabilă data de daci Soarelui era „Dzio”. De la acest nume provin cuvintele actuale „ziua” si „zeu” (vezi colindul: Dziurel de dzio). Acest cult a dominat străvechile mari civilizații, prin figurile zeilor - eroi care erau întrupări ale forțelor creatoare, ale izvorului vital de lumină și
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
mister și trăiri spirituale. Sfantul Andrei este cel ce a propovaduit Evanghelia în părțile Traciei și ale Scythiei, inclusiv în zona Dobrogei de azi. Este o sărbătoare religioasă, pe lângă care au loc o serie de practici tradiționale (unele venind de la daci)cum ar fi: frecatul ușilor și a ferestrelor cu usturoi (pentru a nu pătrunde spiritele rele), punerea de grău la încolțit (care să prevestească recolta anului viitor), ritualuri făcute de fetele tinere, pentru a-și visa ursitul. Sfântul Nicolae sărbătorit
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
un Titan în miraculosul tărâm al Europei Vechi: Dacia. În lamura duhului redactorului total de la ziarul Timpul (unul și același cu zămislitorul capodoperelor lirice Luceafărul, Odă (În metru antic), Povestea magului călător în stele, Glossa, Floare albastră, Revedere, Rugăciunea unui dac, Pe lângă plopii fără soț, al nuvelei Sărmanul Dionis, toate gemene întru spirit românesc, de valoare europeană și universală, cu Avatarii faraonului Tlà, Arheus și Umbra) vibra spiritul nemuritor al lui Zamolxe și Deceneu, Burebista și Decebal, Gelu, Glad, Menumorut, Seneslau
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
mea cu Artur Silveștri a fost un dar de la Dumnezeu... A « zidit » ceva în noi, a învesmântat în straie ale biruinței”. Cunoscutul eminescolog și poet Teofil Răchițeanu referindu-se la lupta, elanul, zelul, bună credință și conștiința de foc a Dacului ce ardea pentru Neam, pentru veșnicie afirmă: „Artur Silveștri a fost un om cu idei mari, o personalitate complexă, din stirpea marilor noștri enciclopediști, de tipul lui Hașdeu, Pârvan sau Eliade”. Torța spiritului, vehemență luptei pentru cinste, dreptate, creștinism, onoare
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
convingerea în puterea harului sfânt care nu i s-a luat Neamului drag, l-a angajat pe Românul Gabriel Artur Silveștri la o responsabilitate moral-religioasă prea înaltă, cât divinul Cehlău. Nu întâmplător Artur era fascinat și mândru de acest Kogaion dac al nemuririi noastre. „Scrierile sale, mărturisește scriitoarea noastră româncă din Canada-Elena Buică, adevărate străfulgerări de idei cu înțelesuri adânci în care binele este înfrățit cu frumosul, impresionează și prin demnitatea mesajului. A fost un om profund religios. Religia a fost
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
Domnului nostru. Gabriel Artur Silveștri era conștient că Neamul nostru care făcea parte din prima Familie a lumii, din Zorii Creației, binecuvântata de Bunul Dumnezeu prin înseși numele care i le-a dat: pelasg, trac, scit, bes, agatârș, get, ilir, dac, român, nume care a odrăslit în întreaga omenire, renume care a cunoscut cel dintâi Scrisul, Cultura, Monoteismul, Monahismul, Mistica isihasta, Înțelepciunea Bătrânilor, Sibilele-profetese, Sihaștrii și Schivnicele nemuritoare nu putea deci, să nu aibă Tezaurul Izvoarelor sale scrise, chiar dacă nemurirea salășluia
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
întreaga omenire, renume care a cunoscut cel dintâi Scrisul, Cultura, Monoteismul, Monahismul, Mistica isihasta, Înțelepciunea Bătrânilor, Sibilele-profetese, Sihaștrii și Schivnicele nemuritoare nu putea deci, să nu aibă Tezaurul Izvoarelor sale scrise, chiar dacă nemurirea salășluia pururea în faptele mărețe ale Marilor Daci. Bunul Dumnezeu-Ziditorul a toate ne-a hărăzit că Neam o Aură specială, cu harismele ei divine, deosebite de alte nații și anume: Autoritatea demnității spiritului că apoteoza Domneasca, de a conduce, de a călăuzi, de a dobândi iubirea dumnezeiasca și
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
l-a hărăzit pe ArturSilvestri să mă caute... De fapt înainte ca Artur să purceadă la drum în aflarea mea, eu deja plecasem mai de mult în calea sa, prin interferență și comuniunea cu multe locuri și personalități pe care Dacul Gabriel Silveștri le-a îmbrățișat cu căldură și suflet. Ceea ce pot spune în încheierea acestei prime părți a studiului, responsabilității și mărturisirii mele de credință ortodoxă-literară este următorul lucru: Gabriel Artur Silveștri este permanent cu noi, alături de Marii Luminători ai
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
poezii, dintre care 27 fiind traduse pentru prima dată în limba lui Petöfi. Merită reținute în acest sens titlurile: Călin/ File din poveste/, Dintre sute de catarge, Doina, Epigonii, Floare albastră, împărat și proletar, înger și demon, Odă, Rugăciunea unui dac, Sara pe deal, Scrisoarea a III-a și Strigoii. Cartea a fost tipărită de către Editura Cărțile Ardealului Nou, iar editorul Stefan Illés Györi intenționa să prezinte cititorilor maghiari opera "marilor scriitori și poeți români, fiind convinși că servim în felul
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
de data asta la poemele postume dacice Sarmis și Gemenii. Poemele fac parte dintr-un proiect vast rămas, ca atâtea altele, neîncheiat. Fragmente importante din Sarmis au fost utilizate în Scrisoarea a IV-a, iar din Gemenii în Rugăciunea unui dac. Iată pe scurt subiectul celor două poeme. Sarmis este un tânăr rege al geților domnind, evident, la Sarmizegetusa, logodit cu prea frumoasa Tomiris. El este frate geamăn cu Brigbelu. Dacă numele de Sarmis, personaj frecvent întâlnit în literatura română a
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
șlagăr al poeziei românești postbelice și a făcut de multe ori să curgă câte o lacrimă pe obrajii unor cititori " sau ascultători " sentimentali: "Slav aș fi fost, de nu eram latin,/ latin aș fi, de n-aș fi fost și dac -/ dar a ieșit așa: să fiu român,/ și eu cu soarta asta mă împac!// mi-au dat și alții sânge și cuvinte -/ nisipuri galbene trecură-n zbor,/ purtate-n vântul Asiei fierbinte,/ să-ngrașe primitorul meu ogor.// și din Apus
Geo Dumitrescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12444_a_13769]
-
Clasele sînt împrăștiate în tot orașul și adăpostite pe unde se putea, cu precădere în lăcașuri ale cultului mozaic. Dar elevii învățau după aceleași manuale ca și cei de la școlile de stat. Puteau așadar să-i numească "strămoșii noștri" pe daci și pe romani, fără a risca vexațiile suferite de Josef Hechter, sau să exalte în compunerile lor "războiul sfînt pentru cruce și dreptate", cum va numi Ion Antonescu campania din Răsărit. Deja prin octombrie 1940 nemții își făcuseră apariția ca
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
alt istoric, Luminița Murgescu, într-o carte despre educația primară în a doua jumătate a secolului al XIX-lea; la vremea aceea, în plină afirmare a identității latine a românilor, singurul strămoș recunoscut era Traian. Integrarea lui Decebal și a dacilor lui în panteonul „părinților istorici" s-a făcut încet și cu destulă greutate. Și care continuă, dacă e să privim exemplele date de Cioroianu. Într-o oarecare măsură, continuă Cioroianu, manualele (unice, dar nu neapărat numai ele) au avut rolul
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
summit despre cele șapte'ș'șapte de criterii care v-au mai rămas de îndeplinit... În paranteză fie spus, criteriul principal și hotărâtor este că strămoșii noștri au fost Decebal și Traian din a căror homosexualism au apărut puii de daci care, condamnați de istorie, au devenit harnicii și vitejii daci liberi. Evident, în Codul Penal scoriliano-burebistan nu exista articolul 200, abia mai târziu fiind introdus de odioasa legislatură ceaușisto-comunistă. În acest fel, dacului făcându-i-se o mare nedreptate în ceea ce privește
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
au mai rămas de îndeplinit... În paranteză fie spus, criteriul principal și hotărâtor este că strămoșii noștri au fost Decebal și Traian din a căror homosexualism au apărut puii de daci care, condamnați de istorie, au devenit harnicii și vitejii daci liberi. Evident, în Codul Penal scoriliano-burebistan nu exista articolul 200, abia mai târziu fiind introdus de odioasa legislatură ceaușisto-comunistă. În acest fel, dacului făcându-i-se o mare nedreptate în ceea ce privește exprimarea liberă biologico-hormonală. Noroc că după '89, articolul cu pricina
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
a căror homosexualism au apărut puii de daci care, condamnați de istorie, au devenit harnicii și vitejii daci liberi. Evident, în Codul Penal scoriliano-burebistan nu exista articolul 200, abia mai târziu fiind introdus de odioasa legislatură ceaușisto-comunistă. În acest fel, dacului făcându-i-se o mare nedreptate în ceea ce privește exprimarea liberă biologico-hormonală. Noroc că după '89, articolul cu pricina a fost repus în drepturile sale, adică a fost dat la o parte din Codul Penal pentru ca urmașii dacilor să fie cu adevărat
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
ceaușisto-comunistă. În acest fel, dacului făcându-i-se o mare nedreptate în ceea ce privește exprimarea liberă biologico-hormonală. Noroc că după '89, articolul cu pricina a fost repus în drepturile sale, adică a fost dat la o parte din Codul Penal pentru ca urmașii dacilor să fie cu adevărat liberi și fericiți prin primirea lor în UE și NATO. Închis paranteza. Bucata de pământ, ca să(-mi) revin, nici n-am vândut-o nici nu am folosit-o, fiindcă nu știu cum și nici nu mă interesează în
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
garantez că la viitoarea noastră întâlnire voi fi doctor în ceva asemenea oricărui mediocru care se respectă... Închis paranteza. România va dispare ca noțiune (sau națiune? Că m-am zăpăcit din cauza... Lapsus total, blocaj!) și va apare în loc denumirea Colonia dacilor liberi din sud-estul Europei... Pe scurt, aceasta e viața mea... Și poate că aș fi murit într-un anonimat deplin dacă ieri noapte nu aș fi avut parte de o întâmplare asupra căreia stau ca prostul și meditez de două
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
i se poate citi încă din vechile chitanțe// secretarele indigou/ copiază aceleași speranțe// totul e de vînzare/ legi/ patinoare// frunză verde-aurolac/ prețurile nu mă-ncap/ doctorii nu-mi dau de leac/ stau în mine și tot zac/ //pe columnă plînge-un dac// Unanimitate cangurii votau din picioare/ cu alte rînduri de picioare/ Soare de toamnă după ce și-a înjunnghiat soția cu foarfe-ca/ de 3,14 ori/ și i-a băut sîngele/ cu degetarul// domnul bibliotecar/ s-a urcat într-un măr/ vîntul
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
am răspuns mai repidi la ultima ta scrisoari din două motivi: 1. Am avut mulți triabî la bucătarii, ca vini Crăciunul și 2. Am vrut să ți las s-aștiepți, ca să ți umilesc. Și ți-aș mai fi umilit mulți vremi daci nu m-ar fi enervat foarti țări o știri din ziari. Nu-ți mai ajungea, fati, că faci și teatru și film și că ți dai și cu parapanta și cu motociclieta și cu tot felul di alți prostii? Trebuia
Andreea Marin către Mihaela Rădulescu: O sî ti oftici, mîţî mediocrî ci eşti! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21203_a_22528]
-
E randul Zanei să riposteze. Drăguți, N-am înțeles cum ai intrat în posesia scrisorelii meli, ci io am scris-o în secriet (oari bonă lu’ asta mici, Violieta, îi cumpărați di tini și-ți toarnî tot ci fac?), dar, daci tot mi-ai răspuns, o să ți rog un lucru foarti important. Ti rog frumos și mai citiești o dați ci ți-am scris io, dupî cari și recitiești ci mi-ai scris tu, și să-mi răspunzi, după acieia, la
Scrisorile Andreei Marin catre Mihaela Radulescu se intoarce 2 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21206_a_22531]
-
De-am ajuns o Colonie Ne-au furat aur și vatra UE, NATO - o Stafie Mai marii globalizării Ne-au denigrat cu mândrie Toți adepți abrutizării Venetici de Românie ----------------------------- București 21 februarie 2016 APEL PENTRU REÎNTREGIRE Popor român, urmaș de daci Trezește-te din amorțire Nu mai cerși la sfinți și vraci Aspiră la reîntregire Popor român, popor viteaz Refuză ruga idolatra Ține visul unirii treaz Recheamă-ți oastea de la vatră Aprinde foc pe vârf de munte Nu contemplă cum curge
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
Reintregire-i sărbătoare Și crezul nostru unanim! Să ne unim pentru dreptate Să judecăm pe impostori Să scăpăm lumea de păcate Și nepermisele orori ----------------------------------- New York 21 ianuarie 2012 MARȘUL UNIRII Am pornit Marșul Unirii Marșul dorului de țară Fii de daci și-ai nemuririi Peste-o țară milenara. Am pornit marșul dreptății Pentru patria străbuna Pe Câmpia libertății Fi-vom iarăși împreună Am pornit marșul unirii Fiii lui Mihai Viteaz Prin frăția ancestrala Visul de UNIRE-i treaz Bucureștiul, Chișinăul Două
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
pornit marșul unirii Peste munți, veniți cu noi, Actul drept al re-ntregirii Este-un crez pentru eroi Au pornit în marș magistru Steaguri păzite de astre De la Tisa pan’ la Nistru Roșii, galbene, albastre. Poartă steagul re-ntregirii Tinerii, urmași de daci, Țelul sfânt al reunirii Le va da viteaz cârmaci. Au pornit marșul unirii Ape clocotesc prin veac, Cântă imnul nemuririi Toți răzeșii lui Novac Au venit de la Tighina Flamurile re-ntregirii Sași găsească rădăcina Și filonul nemuririi Ne-am prins în
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
Și filonul nemuririi Ne-am prins în Horă Unirii Să scăpăm Țară de hoți Căci ne cere legea firii Să-i judecăm pe netoți ------------------------------------ Manhatan 21 octombrie 2012 LIMBA STRĂMOȘEASCA Noi vorbim pe vechi meleaguri Limba noastră cea română Slova dacilor de veacuri Ne e mama și stăpâna. Într-o lume fără moarte Ne-a unit dorul de țară Buchisind a vietii carte Într-o limbă milenara Ni se spune-n zodiacuri Începând cu Tărtăria Limba dacilor prin veacuri S-a-nfrățit cu
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]