8,894 matches
-
fac mențiunile anterioare și asta pentru că vizitând muzeul și aflând atâtea lucruri care mi-au mers la suflet despre preocupările familiei Pierides, gândul mi-a zburat involuntar, acasă, în România, unde, nu mai departe de un simplu exemplu - Sarmisegetusa -, istoria dacilor încă mai stă și-așteaptă să fie scrisă așa cum se cuvine, în deplin adevăr și cinstire! Mă gândeam la o seamă de imperii financiare care dacă ar sacrifica o părticică infimă din veniturile anuale și le-ar direcționa spre această
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
ciutura sau roata cu făcaie la români [...]. Roata cu făcaie este cel mai vechi tip de moară apărut pe teritoriul țării noastre, răspunzând unei necesități vitale și anume asigurarea pâinii de toate zilele, contribuind la obținerea aurului și argintului de către Daci. Romanii, la ocuparea Daciei au capturat și transportat la Roma peste 150 000 kg aur și 115 000 kg argint. Apoi ei au continuat exploatarea zăcămintelor aurifere din Munții Apuseni și după ocuparea Daciei [...]» (p. 5). Apoi, fără a ni
DE LA ROŢILE DE APĂ ALE DACIEI ANTICE LA MODERNELE TURBINE HIDRAULICE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495445856.html [Corola-blog/BlogPost/370590_a_371919]
-
Înalt Prea Sfințitul Serafim Joantă, Mitropolitul Bisericii Ortodoxe Române pentru Germania și Europa Occidentală; osul moștenit odată cu celelalte daruri lăsate de strămoșii noștri. De altfel, recunoaște și poetul: De peste două mii de ani Pe noi ne-apasă un blestem Vechi, de la daci, de la romani, Ai căror strănepoți suntem. De la Cezar la Burebista, Primii celebri junghiați, De-atunci și până-n ceasu-aista Parc-am fi dublu blestemați. (Blestemul românesc) Poezia Pro patria... - una din frumoasele poezii patriotice din literatura actuală - este o replică de
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
decembrie 1989”? Care „Punct 8”, care proclamație? Bunicuța, a lucrat ca la carte. Cu măiestria-i cunoscută a dat liber la jaful național. Justiția, mucles! Serviciile, mucles! Românii? Marea majoritate: „Nu ne vindem țara!/ Noi muncim, nu gândim!” Pierit-au dacii ? Se întreba enciclopedicul B. P. Hasdeu. Sigur, au pierit! Mai precis, dacii au migrat prin alte părți, când și-au văzut urmașii? Mitici și Mițe, trăncănitori de tot soiul. Asist contrariat la resuscitarea lui Ceaușescu. Prin toate metodele. Foștii și
TABLETA DE WEEKEND (45): JUSTIŢIA-I MOARTĂ-N COTEŢ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1376822065.html [Corola-blog/BlogPost/364421_a_365750]
-
carte. Cu măiestria-i cunoscută a dat liber la jaful național. Justiția, mucles! Serviciile, mucles! Românii? Marea majoritate: „Nu ne vindem țara!/ Noi muncim, nu gândim!” Pierit-au dacii ? Se întreba enciclopedicul B. P. Hasdeu. Sigur, au pierit! Mai precis, dacii au migrat prin alte părți, când și-au văzut urmașii? Mitici și Mițe, trăncănitori de tot soiul. Asist contrariat la resuscitarea lui Ceaușescu. Prin toate metodele. Foștii și actualii „democrați” nici nu se mai feresc. Îi vedem pe toate ecranele
TABLETA DE WEEKEND (45): JUSTIŢIA-I MOARTĂ-N COTEŢ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1376822065.html [Corola-blog/BlogPost/364421_a_365750]
-
pe atunci vreo 17 ani. Treptat, în următorii 17, am descoperit multe lucruri; printre ele, acela că Hristos nu a scris nimic, deși știa să scrie. La fel au făcut Pitagora, Socrate și alții, cum ar fi liderii spirituali ai dacilor. Și mi-a trebuit mult să înțeleg, eu însumi scriind, că scrisul e o formă de moarte. Viața e devenire, dar scrisul e întocmai contrariul. Scrisul rămâne. Scriitorul își continuă devenirea, iar ceea ce a scris deja nu îl mai reprezintă
Povestea ca viață: Scripta manent. Primul lucru pe care tata mi l-a spus despre Noul Testament: „N-ar fi trebuit scris” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-scripta-manent-primul-lucru-pe-care-tata-mi-l-a-spus-despre-noul-testament-zn-ar-fi [Corola-blog/BlogPost/338528_a_339857]
-
Horatius Flaccus (posesor de vilă, primită în dar de la Meccena), deținea vilă cu podea încălzită subteran și baie monumentală. Ce revoltător: într-o perioadă a echilibrului climateric, relațiile dintre popoare nu aveau totuși diplomația de astăzi. Înșirate pe munți, colibele dacilor, încărcate de lapte și brânză, înconjurate de stupi grei de miere, adăposteau familii fericite până la înspăimântătoarea năvălire barbară, a triburilor pe cap având coif înzestrat cu mari coarne de bour. Să ai posibilitatea unei vânători simple, ocazia unui alai de
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/despre-familie-i/ [Corola-blog/BlogPost/339587_a_340916]
-
Clădit temeinic, după har - E-o vorbă spusă în răspăr. * Niciun popor nu-și smulge vițe Din stânca înrădăcinată Spre a le țese-n alte ițe - Plămada ni-i nestrămutată! * De ziserăți c-aș fi roman, Eu zic că-s dac, că sunt de-aici Mai dinainte de Traian, De când Carpații erau mici. Și urlă lupul cel din steag În sângele-mi netulburat: “Nu ești în Dacia pribeag, Nu ai Istorie de dat!” * Foto: Luptător dac (Gabriel Tora) Referință Bibliografică: PLĂMADA NI
PLĂMADA NI-I NESTRĂMUTATĂ! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1449950201.html [Corola-blog/BlogPost/370270_a_371599]
-
fi roman, Eu zic că-s dac, că sunt de-aici Mai dinainte de Traian, De când Carpații erau mici. Și urlă lupul cel din steag În sângele-mi netulburat: “Nu ești în Dacia pribeag, Nu ai Istorie de dat!” * Foto: Luptător dac (Gabriel Tora) Referință Bibliografică: PLĂMADA NI-I NESTRĂMUTATĂ! / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1807, Anul V, 12 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
PLĂMADA NI-I NESTRĂMUTATĂ! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1449950201.html [Corola-blog/BlogPost/370270_a_371599]
-
care menționăm câteva: achiziționarea, traducerea și editarea în limba română și engleză a unor lucrări unicat din diferite perioade istorice, consacrate civilizației traco-dacice; susținerea financiară a unor investigații și săpături arheologice, înființarea unui site electronic special cu un muzeu al dacilor, editarea lunară a revistei Dacia Magazin; realizarea unor monumente (regele Burebista, Orăștie, 2008, Nicolae Densusianu, Densuș, 2002; plăcuțele de la Tărtăria, 2003); organizarea unor congrese internaționale de dacologie cu o tematică variată, acordarea de premii și de burse pentru cercetătorii tineri
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
Tărtăria ? 2003, nr. 5, p. 38; Valaco-pelasgica, limba primilor scribi ai omenirii, 2003, nr. 6; La început a fost cuvântul, 2003, nr. 7, p. 18; Tărtăria - un toponim străvechi, 2003, nr. 8, p. 26; Probleme controversate ale istoriei: Mitul zeului dac, 2004, nr. 9, p. 26-32; Inscripția paleocreștină de la Dierna/Orșova, 2005, nr. 22, p. 59-60; Decebalus, ‘al dacilor rege'', 2006, nr. 33, p. 15-16; «Trofeul Sacru» de pe Dealul Monumentului, 2006, nr. 33, p. 27-28; Cetatea Helis - adevăr și ficțiune, 2007
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
fost cuvântul, 2003, nr. 7, p. 18; Tărtăria - un toponim străvechi, 2003, nr. 8, p. 26; Probleme controversate ale istoriei: Mitul zeului dac, 2004, nr. 9, p. 26-32; Inscripția paleocreștină de la Dierna/Orșova, 2005, nr. 22, p. 59-60; Decebalus, ‘al dacilor rege'', 2006, nr. 33, p. 15-16; «Trofeul Sacru» de pe Dealul Monumentului, 2006, nr. 33, p. 27-28; Cetatea Helis - adevăr și ficțiune, 2007, nr. 44, p. 31-32; Controversele istoriei: Cuvântul, 2008, nr. 51; Inscripția românească de pe inelul de aur de la Sucidava
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
2013 este un veritabil manual modern de istorie antică (națională și universală), un ghid de orientare în labirintul istoriei. E Coloană spiritualității românești deszăvorâtă, incandescentă, tumultuoasă, iradiantă, e o înnobilare a neamului românesc. «Columna lui Traian» a făcut posibilă înălțarea dacilor din imensul cilindru marmorean pe Coloana Infinită a neamului românesc și de acolo spre Coloana Cerului. Nu este oare curios faptul că revista Asociației Culturale Constantin Brâncuși a fost denumită Coloana Infinitului ? Am putea spune că Ionel Cionchin, ca și
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
a III-a: «Taina Monumentului Sacru»; • Cartea a IV-a: Columna lui Traian; • Cartea a V-a: «Zalmoxis și Eminescu - genii ale neamului românesc». Columna, martor al războaielor dacice ale lui Traian, elogiază victoria romană, dar și demnitatea și vitejia dacilor. «Columna lui Traian» a vestit lumii că a fost cucerită «Columna Cerului» din Carpații Daciei. Original monument al artei antichității, a geniului artiștilor romani și greco-romani, «comoară cu șapte peceți» - cum a denumit-o Momsen, Columna este speranța de 19
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
n)S(uli) VI P(atri) P(ATRIAE) AD DECLARANDVM QVANTAE ALTITVDINIS MONS ET LOCVS TANTIS OPERIBVS SIT EGESTUS cu traducerea: «Senatul și poporul Roman (au ridicat acest monument) Împăratului Caesar, fiul divinului Nerva, Nerva Traianus Augustus, învingătorul germanilor, învingătorul dacilor, mare pontif, învestit pentru a XVII-a oară cu putere de tribun, aclamat pentru a VI-a oară, ca imperator (comandant suprem învingător), consul pentru a VI-a oară, părinte al patriei, pentru a arăta înălțimea muntelui și a locului
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
omenirii, Editura Ando Tours, Timișoara, 1996, 80 p.; Geto-dacii de neam valac/pelasg, Editura «Ando Tours», Timișoara, 1997, 172 p.; Columna lui Traian, în «Tibiscus», Uzdin, Iugoslavia, anul XII, 2001, nr. 10 (117), p. 4; Decebal (87-106), marele rege al dacilor, în «Tibiscus», Uzdin, Iugoslavia, anul XII, 2001, nr. 11 (118), p. 12; Traian, strămoșul neamului românesc, în «Tibiscus», Uzdin, Iugoslavia, anul XII, 2001, nr. 11 (118), p. 6; Taina «Monumentului Sacru», Editura Eurostampa, Timișoara, 2005, 212 p.; Decebalus, ‘al dacilor
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
dacilor, în «Tibiscus», Uzdin, Iugoslavia, anul XII, 2001, nr. 11 (118), p. 12; Traian, strămoșul neamului românesc, în «Tibiscus», Uzdin, Iugoslavia, anul XII, 2001, nr. 11 (118), p. 6; Taina «Monumentului Sacru», Editura Eurostampa, Timișoara, 2005, 212 p.; Decebalus, ‘al dacilor rege', în «DACIA MAGAZIN», publicație editată de «Dacia Revival International», 2006, nr. 33, p. 15-16; «Caput Bubali» pe Tabula Peutingeriană, în «DACIA MAGAZIN», publicație editată de «Dacia Revival International», 2008, nr. 53, p. 21-23; 1900 de ani de la ctitoria sau
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
pagini de carte, mă readuce, zic, pe străzile Ieșilor: ”Cu domnitorul lor,/ Cristi și Valeriu/ Și Cezar și Casian/ Și albitul Iancu,/ Zilieru lui Horia,/ Și Ioan al lui Holban,/ Citeau poezia prieteșugului/ Pe care o rosteam/ Eu, sclav roman;/ Dac din Templu,/ Evreu convertit/ La un singur Dumnezeu,/ Venit la Iași/ Să mă nască/ Din nou”. Cartea aceasta a lui Shaul Carmel mi se pare una din cele mai bune, din multele scoase de el și dăruite lumii. E o
SE STRÂNG VULTURII ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Se_strang_vulturii_.html [Corola-blog/BlogPost/348166_a_349495]
-
Acasa > Poeme > Emotie > ULTIMUL VÂSLAȘ Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2329 din 17 mai 2017 Toate Articolele Autorului Din ochi rostogolesc amare lacrimi Pe-ntinsul frământat al mării de pelin, Ce prăvălește peste mine valuri, Fără să-mi lase o clipă de alin. Prind coama alb
ULTIMUL VÂSLAȘ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 by http://confluente.ro/daniel_dac_1495032220.html [Corola-blog/BlogPost/379483_a_380812]
-
de frământări, Zăresc prin geana zorilor ițite, Corabia, ce mă poartă peste mări. Alerg spre cheiul de la miazănoapte Unde durerea n-a aflat sălaș, Să mă îmbarc pe arca nemuririi, Unde mereu sunt ultimul vâslaș. Referință Bibliografică: Ultimul vâslaș / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2329, Anul VII, 17 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
ULTIMUL VÂSLAȘ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 by http://confluente.ro/daniel_dac_1495032220.html [Corola-blog/BlogPost/379483_a_380812]
-
durerea n-a aflat sălaș, Să mă îmbarc pe arca nemuririi, Unde mereu sunt ultimul vâslaș. Referință Bibliografică: Ultimul vâslaș / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2329, Anul VII, 17 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
ULTIMUL VÂSLAȘ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 by http://confluente.ro/daniel_dac_1495032220.html [Corola-blog/BlogPost/379483_a_380812]
-
Acasa > Poezie > Amprente > LIMBA NOASTRĂ Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 1703 din 30 august 2015 Toate Articolele Autorului Limba noastră-i armonie, susur dulce de izvor, Mărturie mereu vie, despre-un mândru brav popor. Dacii liberi ne-o lăsară, moștenire glorioasă, Toți românii o păstrară și-o vorbesc și-acum în casă. Chiar de-s răspândiți în lume, pruncii lor știu românește, Românesc e al lor nume - cinste celui ce îi crește. Limba noastră e
LIMBA NOASTRĂ de NELU PREDA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/nelu_preda_1440915361.html [Corola-blog/BlogPost/372224_a_373553]
-
vigoare. Referindu-ne la Eminescu, cunoștințele sale cosmogonice nu ne surprind, cunoscând faptul că poetul a trăit într-o perioadă în care teoria Kant-Laplace era notorie. Astfel, intuind epoca "marii găuri negre" și a Bing-Bang-ului", Eminescu spunea în Rugăciunea unui dac: Pe când nu era Moarte, nimic Nemuritor,/ Nici sâmburul de viață dătător,/ Nu era Azi nici Mâine, nici Ieri, nici Totdeauna/ Căci unul era toate și Totul era una". Nu vom întâlni la Macedonski natura exuberant-romantică și surprinsă în marile-i
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski_0.html [Corola-blog/BlogPost/359532_a_360861]
-
se întinde oficial de la intrarea Dunării pe teritoriul României la Baziaș până la Gura Văii după unii sau până la ieșirea Dunării din așa-zisele Cazane. Însuși marele istoric grec Herodot descrie că aici trăiau albocensii una din cele 15 seminții ale dacilor. Acesta ar defileul Dunării, cunoscut în scrierile geografice ca un complex de bazinete și alte defilee în sectorul transversal al văii Dunării. Clisura devenită toponim, se subînțelege Valea Dunării începând de la vărsarea râului Nera în Dunăre până la Orșova. Având caractere
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
Berzasca și o așezare dacică întărită la Coronini, pe fundamentul căreia ulterior s-au clădit altă cetate medievală. Într-o lucrare de prezentare a Dunării se spune: Lângă localitatea Dubova unde există peștera Veterani, aceasta are o importanță religioasă pentru dacii liberi, deoarece a ajuns până la noi legenda și o tradiție precum că aici ar fi fost sanctuarul lui Zamolxis, zeul național al dacilor (Gino Lupi) . Cercetări despre Clisura Dunării s-au făcut din cele mai vechi timpuri. Însuși marele istoric
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]