2,937 matches
-
pe adresa: revistadaciaeterna@gmail.com Drum bun, Dacia Eternă! Hristos a înviat! Din Munții Orăștiei, de Sfintele Paști 2014 Constantin LUPEANU ---------------------------------------------------------- Va oferim revista Dacia Eterna nr 1 Aprilie 2014. Din Cuprins: 1. Secțiunea TRADITII - Istorici romani despre daci, Elemente dacice in portul popular romanesc 2. Secțiunea ROMAN FOILETON - Vecinul el bun de CORNELIU LEU 3. Secțiunea MEMORII - ION ANDREITA 4. Proze scurte de CAMELIA PANTAZI, IULIANA CHIHAIA, ELENA E. NAPOLI 5. Un poet chinez de exceptie - JIDI MAJIA 6. Sectiunea
(REVISTA) DACIA ETERNĂ de IOAN PĂUNESCU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ioan_paunescu_1398126565.html [Corola-blog/BlogPost/347882_a_349211]
-
pământ“ față de semitul tell „deal“ (deci o formă mai înaltă a pământului) și tot „pământ“ se zice în sanscr. tala, celtic talam, ainian toy, magh. talai. Pe de altă parte se poate observa că sanscritului da „munte“ îi corespunde varianta dacică da „pământ“, după unii nume preelenic al Pământului (Ch. Ionescu, MEO, p. 114), hitit dakam (A. Vraciu, în AUI, 1970, p. 20), iliric dam, ebr. adam, poate și engl. dam „baraj de pământ“ și chiar chinezescul di, toate au sensul
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1415689709.html [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
s-ar întâlni așa de des prin lume!!! Ne regăsim pe la porțile muzeelor vestite sau prin cotloanele metropolelor occidentale, mereu nonșalanți. Mișunăm dezinvolți de parcă am vrea să ne contazicem istoria de popor milenar, bine ancorat în teritoriul generos al meleagurilor dacice. Transpare indubitabil dorința noastră arzătoare de a ne lepăda de plicticosul destin sedentar. Ei bine, și ce dacă? În fond nu ne-mpiedică nimeni să testăm pe propria noastră piele mobilitatea popoarelor migratoare care adesea ne-au bătut - la ușă
ROMÂNUL CĂLĂTOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1413156480.html [Corola-blog/BlogPost/375277_a_376606]
-
și ține până...acum o secundă, dar aș dori să vorbesc despre izvoarele nescrise ale României, monumentele. În desișul pădurii Moșnei se află o groapă de 15 m adâncime în ea fiind podul unui palat. Legenda spune că, pe timpul războaielor dacice, natura a vrut să distrugă dacimea. Un mândru voinic a luptat pentru a apăra o prințesă dacă, dar când voinicul a terminat de tăiat aproape toți copacii, un stejar gigant l-a strivit și apoi a aruncat palatul în hăul
VIITORUL TRECUTULUI de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 by http://confluente.ro/emanuel_enache_1446314253.html [Corola-blog/BlogPost/353950_a_355279]
-
Viteazu e decapitat, Și Țepeș Vodă de noi vampirizat. O Doamne, cu ce am fi greșit Că au venit vântoaicele din răsărit. Și Ștefan tot de noi a fost trădat, Și Brâncovenii au plecat. Legendele le-au preluat străinii, Pământul dacic - mărăcinii. Pe Eminescu l-au făcut nebun, De parcă am fi din neamul lui Cain. Și sfinții i-au scos din icoane, Lăsându-i să se chinuie-n prigoane. În ce constă blestemul ce ni-i dat, De parcă-n apocalipsă am
INELUL NIBELUNGILOR de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/tamara_gorincioi_1478687455.html [Corola-blog/BlogPost/384322_a_385651]
-
romani orbiți de trufia puterii, precum Dioclețian sau Nero. Martirică moarte - în numele adevărurilor fundamentale perpetuate peste milenii de istoria stră-românilor și a românilor, a celor ce au făurit Culturile Gumelnița, Boian, Vădastra, Cucuteni și Cârcea, capitala Sarmizegetusa, zecile de cetăți dacice și biserici rupestre, Păcuiul lui Soare și Troia, bisericile din lemn și icoanele pe sticlă, civilizațiile lutului, lemnului, lânii, borangicului, inului și cânepei. Martirică moarte - întru apărarea, înnobilarea și Renașterea Limbii Române, a dreptului de a rosti răspicat, în marele
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut by http://uzp.org.ro/epilog-deschis-eminescu-romanul-absolut/ [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
patria română, considerîndu-se un demn urmaș al dacilor. Astfel se întâmplă că la unele acțiuni ale Academiei DacoRomâne marele inginer a dovedit, în ciuda persecuțiilor, ironiilor și chiar a unor pedepse nedrepte din partea autorităților, să vibreze la cultura zamolsiană, la spiritualitatea dacică ancestrală. Sperăm că exemplul va continua să trăiască prin generațiile de politehniști care l-au admirat și prețuit chiar și când longevivul suferea anumite înstrăinări, retras oarecum din istorie. Opera sa se constituie drept patrimoniu cultural tehnic imaterial al dacoromânității
IN MEMORIAM – IUSTIN CAPRĂ de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/fundatia_academica_dacoromana_1422229612.html [Corola-blog/BlogPost/376343_a_377672]
-
și despre care eu personal am căutat mereu informații. „Bătrânii din zona Munților Apuseni povestesc că Decebal, înainte de a muri, și-a blestemat supușii să fie pedepsiți de Zamolxe:dacă vor dezvălui vreunui roman unde au ascuns aurul și comorile dacice, să nu li se poată bucura sufletul de odihna veșnică, iar urmașii urmașilor lui să moară mușcați de șerpi veninoși”. Și apoi, „Nunta țărănească măiereană”... am trecut prin Maieru, (jud. Bistrița-Năsăud) și am admirat mereu modul în care se respectă
ANTOLOGIA FRUMOASĂ TOAMNĂ BOGATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1478853082.html [Corola-blog/BlogPost/381551_a_382880]
-
în acest fond comun trebuie să le fi avut și dacii., idee neacceptata, dar spre surprinderea mea acad.Al. Graur mi-a spus că e logică. Eu susțineam că tu, frate, a da, a sta a învârți, vânt sunt vorbe dacice. Îmi amintesc că mi-a povestit cum a trebuit să conducă la aeroport un academician chinez, era vânt puternic și nu putea decola avionul, chinezul zicând pe limbă lui taifan cu sensul mare vânt, exact cum spunem noi fan « iarbă
IN MEMORIAM ACAD. AL. GRAUR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404721720.html [Corola-blog/BlogPost/369867_a_371196]
-
acest capitol - ce poate fi considerat nu un punct final al volumului, ci, mai de grabă, un Epilog Deschis -, firul roș-alb, al Mărțișorului renașterii noastre continue, ca oameni, ca neam, ca țară, se împletește mirific cu vuietul roș-galben-albastru al Stindardului Dacic: capul de lup cu trup de șarpe, dar și cu filonul minunatului basm despre Ființa Limbii Române, la nord și la sud de punctul de frontieră Siret (35 de km până la Cernăuți, exact distanța de la Craiova la Filiași!), despre bătăliile
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
de vază al neamului, își poate număra strămoșii români vreme de două veacuri”. Dincolo de un asemenea detaliu biografic și de reconstituire a arborelui genealogic, se impune să observăm că magistrala operă eminesciană este scrisă în limba română, că spiritul zamolxian, dacic și spiritul românesc se regăsesc în toată plenitudinea și vastitatea, în toată profunzimea și altitudinea lor, inconfundabile, în poezia și proza, în teatrul și în publicistica vituperantă, de o actualitate bulversantă și dezarmantă, create de Mihai Eminescu. Autoarea trece, în
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
în cazul „mărțișorului”, analizat aici, vedem o mulțime de sărbători, datini și credințe ne-creștine (păstrate concomitent cu cele creștine și ținute cu aceeași religiozitate), care cu siguranță provin dintr-o tradiție anterioară, care nu poate fi alta decât tradiția dacică, conservată în mod miraculos în memoria populară. Autor, Denis Marian MALCIU Referință Bibliografică: MĂRȚIȘORUL ÎN TRADIȚIA POPULARĂ / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 425, Anul II, 29 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marian Malciu : Toate Drepturile
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
din i.e. *kadh „acoperământ, înveliș“. Evoluția de la „munte“ la „pădure“ este firească și e întâlnită și în alte familii de limbi. Ar fi posibil ca inițial să fi existat două cuvinte cu sensuri diferite și din limbi deosebite: un autohton dacic *kudra „munte“, „pădure“, comparabil cu sanscr. kudhra, alb. kodrë, peste care s-a suprapus urma¬sul etimonului latinesc codrum, quodrum, quadrum, „pătrat“, din simbioza cărora a rezultat cuvântul de azi cu forma uni¬că, dar cu înțelesuri deosebite. Originea prepoziției
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
să marga întâlnită la cronicarii moldoveni. Că și de alte dați, sensul moștenește semnificația băștinașa, iar forma reflectă, de cele mai multe ori, pe cea a cuvântului latinesc dacă în cazul lui a merge s-a produs o interferență a unui cuvânt dacic cu unul latinesc. Margayami... lângă... kudra. Ce mult se aseamănă cu: merge... lângă... codru! S-a spus pe bună dreptate că, printre cuvintele românești cu etimologia necunoscută, unele trebuie să fie strămoșești, au¬tohtone. Exagerările, absoluți¬zările, în sensul negarii
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
găsim vreo simili¬tudine în limbi din Europa: o întâlnim numai în sanscrita unde tip însemna „a arunca, a azvârli“, aceasta fiind o dovadă în plus a conservării peste mi¬lenii a acestui cuvânt autohton chiar în inima statului vechi dacic. În seria paralelelor cu sân¬scrita se înscrie și adj. și ad¬verbul iute, explicat curent prin sl. liut „crud, groaznic, cumplit“. Dar în românește iute înseamnă, în primul rând, „rapid“, sens pe care îl are nu¬mai sanscr. jutas
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
mult premergătoare celor din Orient. Unde sunt aceste artefacte și de ce nu sunt recunoscute internațional ? Este o întrebare care a fost actualizată de zeci de ori....fără un răspuns acceptabil. La exemplele de mai sus, mai pot fi adăogate comorile dacice de la Sarmizegetuza, furate sub nasul autorităților sau tăblițele de aur găsite la Sinaia în 1902, copiate în plumb și parțial dispărute... de la Muzeul Național de Istorie. - Nici nu este de mirare, că la Vocea României, se cântă mai ales în
MÂNDRIE NAȚIONALĂ de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1453277273.html [Corola-blog/BlogPost/371057_a_372386]
-
poporului român descendent al dacilor hiperboreeni. Formarea Daciei este pusă de Vasile Lovinescu în legătură cu „acele migrațiuni de la Nord spre Sud ale popoarelor hiperboreene, atestate de multe mituri și mulți autori antici. O astfel de etapă a migrației a fost cea dacică. În cetatea naturală a Carpaților s-au „precipitat” ca într-o imensă cupă cosmică, popoare geto-dacice și nu au mai părăsit-o nici până astăzi. Explicația ne este dată de geografia sacră a cestor ținuturi. Dacă pământul nu este decât
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
Vodă și anume: ”o lebădă cu gât de balaur și cu cap de femeie, ceea ce ne duce cu gîndul la imaginea celestă a constealției LEBEDEI situată în vecinătatea Constelației DRAGONULUI, care poate fi considerat un alt simbol hiperboreean, în tradiția dacică”. Principatul Transilvaniei a fost fondat de celebrul căpitan IOAN CORVIN de HUNIADE, rosicrucian și Roza-cruce. A fost unul dintre cei mai mari căpitani ai secolului XV, care împreună cu domnul Moldovei, ȘTEFAN și VLAD ȚEPEȘ al VALAHIEI, a organizat rezistența pentru
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
la început din limbajul marinăresc. Dar de unde e în greacă? Simenschy - Ivănescu, op. cit., p.121, scriu „cuvântul a rămas fără etimologie“, socotindu-l „preindo-european moștenire de la mediteraneenii și caucazienii care locuiau de pe la începutul neoliticului în Grecia“. Noi demonstrăm originea autohtonă dacică pentru petra. Se știe că în Moldova era o localitate Petrodava, mai era o stațiune Petrae lângă Sarmisegetuza, o Petra în Maedica (v. V. Pârvan, Getica, B., 1982, p. 152). Marele istoric credea că avem a face cu una din acele
ORIGINEA CUVÂNTULUI PIATRĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1481620137.html [Corola-blog/BlogPost/368699_a_370028]
-
Trebuie să admitem trecerea k' > p ca în kaena > poena în gr. > latină; jap. ko = ainu po „copil“; dar mai ales în română: lacte > lapte, pect > piept, octo - opt, aqua: apă și deci ketra > petra. Cuvântul e clar atestat în dacică. Dar în românește există și varianta chiatră ce pare să amintească de vechea ketra. Și greaca, în unele cazuri, are fenomenul: poena de mai sus, ops „ochi, față“ ~ oku „ochi“, hepta și septem (în lat.) Să fie un reflex protodacic
ORIGINEA CUVÂNTULUI PIATRĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1481620137.html [Corola-blog/BlogPost/368699_a_370028]
-
față de germ. Dieb cu aceeași pronunție, cu sensul „hoț“. - țig. ruw și jap. rou (haitianul creol lou) se aseamănă cu ruwa „soarele“ în limba chaga de lângă Kilimandjaro. - welsh blaidd < bel, beil „soare“ în rohingya. - mong. čono cf. kin, kün „soare“, dacic kinuboila „câine + boila“; mong. böri < turcice cf. drav. beru „soare“, abra „cer“ (scitic); în turkmena bri, bre în uigură, bore în uzbeca. - punjabi kutha se compară cu sciticul kutya „câine“. Nu putem spune mai nimic despre tibet. chang-ku, celtic. faol
LUP.OAIE.PISICĂ.URS. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1467107691.html [Corola-blog/BlogPost/354034_a_355363]
-
locală. I.D. Iscru amintește de o informație din sec. IV transmisă prin cartea “Origines Hungaricae”, scrisă de Franciscus Foris Otrokocius, la 1693, referitoare la limbile vorbite la curtea regelui hunilor: limbile gotice și ausonica, unde prin limba ausonilor se înțelege dacică care este, de fapt latina vulgară, potrivit prelatului maghiar Otrokocius. Attila Hunul (406-453 d.Hr.) însuși se intitula „rege al hunilor, al medușilor, al goților și al dacilor”, dovadă că dacii existau și erau recunoscuți de Attila. Să nu uităm
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/corespondenta-din-new-york/ [Corola-blog/BlogPost/93576_a_94868]
-
Saturn, pe care îl numesc Zalmoxis” (istoricul Mnaseas din Patre, Diogen Laerțiu, Hesychius). Așadar Zalmoxis este Saturn; Zal-mox înseamnă Zeul-Moș, Zeul-Bătrân sau Moșul, atributele definitorii ale lui Saturn. Dar sub ce formă, sub ce nume, îi regăsim „perechea” în tradiția dacică, pe Rhea sau Opis? Potrivit lui Nicolae Densușianu, „divinitatea feminină” era adorată sub numele de „Dacia”, mai exact „Dacia Augusta” sau „Terra Dacia” sau „Dacia Felix”, așa cum o găsim în numeroasele inscripții din timpul dominației romane; cultul public al „Mamei mari
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_in_an_marian_malciu_1392921724.html [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
ne apare în legendele și în cântecele poporale române numită „Dochia” și „Dochiana”. Așadar, Dochia, Gaia, Baba Dochia sau Baba Gaia reprezintă numele sub care apare în folclor (în legendele, cântecele, colindele, credințele și datinile populare) „Dacia Augusta” din tradiția dacică, „Principiul feminin”, „divinitatea feminină” care se regăsește sub diverse nume în toate tradițiile în formă mitologică cunoscute. Întâlnim urmele acestui cult preistoric al „Mamei Mari” în aproape toate regiunile muntoase ale țării; de exemplu, grupul de stânci de pe muntele Caraiman
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_in_an_marian_malciu_1392921724.html [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
ce o reprezintă pe „Baba Dochia”, aflată în apropierea muntelui Ceahlău - chiar acest munte este numit de popor „muntele Dochiei”. Dacă „Dochia” este corespondentul popular, românesc al „Daciei” (ca divinitate - „augusta”), ne putem întreba care este corespondentul popular, românesc al dacicului Zalmoxe (sau Saturn). Răspunsul lui Nicolae Densușianu este în concordanță cu atributele zeității antice („tată al zeilor”, „bătrân”, „moș”): este „Crăciun Bătrânul”, „Moș Crăciun” sau, simplu, „Moșul” sau „Omul”; întâlnim tot în masivul Bucegi, mai sus de „Babele”, o stâncă
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_in_an_marian_malciu_1392921724.html [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]