542 matches
-
lucrări care reprezintă adevărate repere fundamentale pentru istoria, cultura și civilizația strămoșilor nostri. Cultura este scutul eternității oricărei națiuni. 3. Dacă istoria, cultura și civilizația întru începuturi de la Dunăre, din Carpați și de la Marea Neagră sunt dacoromânești, dacă limba noastră este dacoromână, dacă națiunea noastră este dacoromână, atunci și ACADEMIA ROMÂNĂ trebuie să se autodefinească ACADEMIA DACOROMÂNĂ. Așadar, va fi Academia DacoRomână, pentru că nu poate fi nici rromo-română, nici iudeo-română, nici islamo-română sau slavo-română, nici altfel. Între Dacia și România este nici o
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
fundamentale pentru istoria, cultura și civilizația strămoșilor nostri. Cultura este scutul eternității oricărei națiuni. 3. Dacă istoria, cultura și civilizația întru începuturi de la Dunăre, din Carpați și de la Marea Neagră sunt dacoromânești, dacă limba noastră este dacoromână, dacă națiunea noastră este dacoromână, atunci și ACADEMIA ROMÂNĂ trebuie să se autodefinească ACADEMIA DACOROMÂNĂ. Așadar, va fi Academia DacoRomână, pentru că nu poate fi nici rromo-română, nici iudeo-română, nici islamo-română sau slavo-română, nici altfel. Între Dacia și România este nici o deosebire, Dacia de atunci este
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
scutul eternității oricărei națiuni. 3. Dacă istoria, cultura și civilizația întru începuturi de la Dunăre, din Carpați și de la Marea Neagră sunt dacoromânești, dacă limba noastră este dacoromână, dacă națiunea noastră este dacoromână, atunci și ACADEMIA ROMÂNĂ trebuie să se autodefinească ACADEMIA DACOROMÂNĂ. Așadar, va fi Academia DacoRomână, pentru că nu poate fi nici rromo-română, nici iudeo-română, nici islamo-română sau slavo-română, nici altfel. Între Dacia și România este nici o deosebire, Dacia de atunci este România de azi, numai că este ceva mai mică - oamenii
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
Dacă istoria, cultura și civilizația întru începuturi de la Dunăre, din Carpați și de la Marea Neagră sunt dacoromânești, dacă limba noastră este dacoromână, dacă națiunea noastră este dacoromână, atunci și ACADEMIA ROMÂNĂ trebuie să se autodefinească ACADEMIA DACOROMÂNĂ. Așadar, va fi Academia DacoRomână, pentru că nu poate fi nici rromo-română, nici iudeo-română, nici islamo-română sau slavo-română, nici altfel. Între Dacia și România este nici o deosebire, Dacia de atunci este România de azi, numai că este ceva mai mică - oamenii și granițele politice fiind sub
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
mică - oamenii și granițele politice fiind sub vremuri, nu peste ele, și de aceea între Dacia și România nu încape nici măcar o liniuță de despărțire, scriindu-se legate, îngemănate pentru mileniile trecute și viitoare. 4. Biserica Ortodoxă Română, maica națiunii dacoromâne este păstrătoarea tradițiilor spirituale nemuritoare ale paleocreștinismului zamolsian dacoromânesc, izvorul din care s-a născut religia creștin-ortodoxă națională. De aceea ea trebuie să devină BISERICA NAȚIONALĂ DACOROMÂNĂ CREȘTIN-ORTODOXĂ fiind mai întîi biserică națională și apoi dacoromână ca identitate, creștină drept
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
legate, îngemănate pentru mileniile trecute și viitoare. 4. Biserica Ortodoxă Română, maica națiunii dacoromâne este păstrătoarea tradițiilor spirituale nemuritoare ale paleocreștinismului zamolsian dacoromânesc, izvorul din care s-a născut religia creștin-ortodoxă națională. De aceea ea trebuie să devină BISERICA NAȚIONALĂ DACOROMÂNĂ CREȘTIN-ORTODOXĂ fiind mai întîi biserică națională și apoi dacoromână ca identitate, creștină drept credință și ortodoxă ca rit. Astfel, ea a fost, este și va fi a dacoromânilor din DacoRomânia și din întreaga lume și sub semnul lui Zamolse, întîiul
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
Ortodoxă Română, maica națiunii dacoromâne este păstrătoarea tradițiilor spirituale nemuritoare ale paleocreștinismului zamolsian dacoromânesc, izvorul din care s-a născut religia creștin-ortodoxă națională. De aceea ea trebuie să devină BISERICA NAȚIONALĂ DACOROMÂNĂ CREȘTIN-ORTODOXĂ fiind mai întîi biserică națională și apoi dacoromână ca identitate, creștină drept credință și ortodoxă ca rit. Astfel, ea a fost, este și va fi a dacoromânilor din DacoRomânia și din întreaga lume și sub semnul lui Zamolse, întîiul nostru Iisus Christos, prin unificarea bisericilor surori creștin-ortodoxe și
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
F O C U S este necesară unirea tuturor forțelor naționale social-politice, cultural-științifice și profesionale într-o organizație atotcuprinzătoare intitulată BLOCUL UNITĂȚII NAȚIUNII - B U N pentru desăvîrșirea revoluției de unitate națională, sub semnul marelui voievod al limbii și culturii dacoromâne, MIHAI EMINESCU, avînd ca organ de decizie dacist denumit Garda DacoRomână, avizat de către Senatul A.D.R.; 6. Ambele organizații reunite, F O C U S și B U N trebuie să propună un proiect de Constituție pentru DacoRomânia care, pe
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
social-politice, cultural-științifice și profesionale într-o organizație atotcuprinzătoare intitulată BLOCUL UNITĂȚII NAȚIUNII - B U N pentru desăvîrșirea revoluției de unitate națională, sub semnul marelui voievod al limbii și culturii dacoromâne, MIHAI EMINESCU, avînd ca organ de decizie dacist denumit Garda DacoRomână, avizat de către Senatul A.D.R.; 6. Ambele organizații reunite, F O C U S și B U N trebuie să propună un proiect de Constituție pentru DacoRomânia care, pe baza unui referendum național, atunci cînd condițiile vor permite, să consacre
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
să asigurăm libera circulație a capitalului, forței de muncă, a ideilor și presei de orice fel. Odată înfăptuite cele de mai sus, granițele politice intraromânești nu mai sunt necesare, ele devenind, practic, spațiu intern dacoromânesc, european și universal. Fundația Academia DacoRomână T.D.C. susține Renașterea dacoromânească. O cale în forță nu este agreată în contextul internațional actual și, probabil, nici în viitor. Calea pașnică este cea mai potrivită, pentru ea trebuie să avem înțeleciunea și răbdarea, altfel mii, sute de mii, poate
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
au realizat idealul unificării: China, Coreea, țările arabe, sud-americane, Irlanda etc. Ele pot fi aliații noștri diplomatici. Un Partid al Dacilor Liberi -D.L. cu o doctrină națională autentică, de unitate națională, democrată, a fost fondat din inițiativa Senatului Academiei DacoRomâne și va fi, în curînd, înregistrat la Tribunalul Bucuresti. Acesta, pe baza unui Program de renaștere dacoromânească pe termen lung trebuie să acceadă democratic la putere pentru a duce la îndeplinire idealurile noastre de eternizare a valorilor temporale dacoromânești în
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
care vine, până în 2018, națiunea va mai avea probabil astfel de momente clare pentru desăvîrșirea idealului național deabia, poate, peste o sută de ani... Chemăm toate forțele sănătoase ale dacoromânității la unitate pentru ca ANUL 2018 să reprezinte anul Reîntregirii națiunii dacoromâne de pretutindeni, iar Memorandum 100 (1918-2018) să devină realitate! Vom fi iarăși ce-am fost și mai mult decît atît (Petru Rareș) Veniți cu noi, DacoRomânia va renaște prin adevăr, dreptate, muncă și credință! SENATUL FUNDAȚIEI ACADEMIA DACOROMÂNĂ “TEMPUS DACOROMÂNIA
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
Reîntregirii națiunii dacoromâne de pretutindeni, iar Memorandum 100 (1918-2018) să devină realitate! Vom fi iarăși ce-am fost și mai mult decît atît (Petru Rareș) Veniți cu noi, DacoRomânia va renaște prin adevăr, dreptate, muncă și credință! SENATUL FUNDAȚIEI ACADEMIA DACOROMÂNĂ “TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA” Contact: geostroe@gmail.com www.tempusdacoromania.ro www.academiadacoromana www.partidulromanieieuropene.ro www.partiduldacilorliberi ------------------------------------------------------- Deschidem lista de semnături: Geo Stroe, Aurel V. David, Mihai Prepelița, Constantin Mocanu, Vasile I. Zărnescu și dacii liberi... Referință Bibliografică: Fundația Academia
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA” Contact: geostroe@gmail.com www.tempusdacoromania.ro www.academiadacoromana www.partidulromanieieuropene.ro www.partiduldacilorliberi ------------------------------------------------------- Deschidem lista de semnături: Geo Stroe, Aurel V. David, Mihai Prepelița, Constantin Mocanu, Vasile I. Zărnescu și dacii liberi... Referință Bibliografică: Fundația Academia DacoRomână - MEMORANDUM - 100 (1918-2018) / Fundația Academică Dacoromână : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1264, Anul IV, 17 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Fundația Academică Dacoromână : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
com www.tempusdacoromania.ro www.academiadacoromana www.partidulromanieieuropene.ro www.partiduldacilorliberi ------------------------------------------------------- Deschidem lista de semnături: Geo Stroe, Aurel V. David, Mihai Prepelița, Constantin Mocanu, Vasile I. Zărnescu și dacii liberi... Referință Bibliografică: Fundația Academia DacoRomână - MEMORANDUM - 100 (1918-2018) / Fundația Academică Dacoromână : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1264, Anul IV, 17 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Fundația Academică Dacoromână : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
Mihai Prepelița, Constantin Mocanu, Vasile I. Zărnescu și dacii liberi... Referință Bibliografică: Fundația Academia DacoRomână - MEMORANDUM - 100 (1918-2018) / Fundația Academică Dacoromână : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1264, Anul IV, 17 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Fundația Academică Dacoromână : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Fundația Academică Dacoromână Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
2359-7593, Ediția nr. 1264, Anul IV, 17 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Fundația Academică Dacoromână : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Fundația Academică Dacoromână Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
ȘI „DINCOLO DE TIMP” DE RODICA ELENA LUPU Autor: Eliza Roha Publicat în: Ediția nr. 1235 din 19 mai 2014 Toate Articolele Autorului Odată cu publicarea volumelor „Puterea destinului”, editat la prestigioasa Editură ANAMAROL, București, 2013 și „Dincolo de timp”, editura Fundația Academia Dacoromână „Tempus DacoRomânia Com Terra”, 2012, doamna Rodica Elena Lupu punctează o nouă reușită, un nou tablou de ansamblu în palmaresul său literar. Pentru orice observator ce se oprește din fuga nestăpânită a vieții, meditând pentru o clipă la pregnanța simptomatologică
DESLUŞIREA DESTINELOR UMANE ÎN ROMANELE „PUTEREA DESTINULUI” ŞI „DINCOLO DE TIMP” DE RODICA ELENA LUPU de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349864_a_351193]
-
Felicitări! Eliza ROHA Romancier, dramaturg membru al Uniunii Sriitorilor din România Mai 2014 ----------------------------------------- Rodica Elena LUPU (Pseudonim literar Roena Woolf). Poet, eseist, romancier, jurnalist literar, promotor cultural, editor. Născută în Războieni-Cetate, județul Alba. Licențiată în Drept, doctor honoris causa Academia Dacoromână, Administrator Ed. ANAMAROL, București. Apare în: Who is Who, „Enciclopedia Personalităților din România”, „Enciclopedia Academiei Dacoromâne” ș.a. Membru: Uniunea Scriitorilor din România; Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România - ADA; GEMA - Gesellschaft fur Musikalische Auffuhrungs - Und Mechanische Vervielfaltigungsrechte, Berlin; ARA - Academia
DESLUŞIREA DESTINELOR UMANE ÎN ROMANELE „PUTEREA DESTINULUI” ŞI „DINCOLO DE TIMP” DE RODICA ELENA LUPU de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349864_a_351193]
-
Pseudonim literar Roena Woolf). Poet, eseist, romancier, jurnalist literar, promotor cultural, editor. Născută în Războieni-Cetate, județul Alba. Licențiată în Drept, doctor honoris causa Academia Dacoromână, Administrator Ed. ANAMAROL, București. Apare în: Who is Who, „Enciclopedia Personalităților din România”, „Enciclopedia Academiei Dacoromâne” ș.a. Membru: Uniunea Scriitorilor din România; Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România - ADA; GEMA - Gesellschaft fur Musikalische Auffuhrungs - Und Mechanische Vervielfaltigungsrechte, Berlin; ARA - Academia Româno-Americană; UNIFERO - Uniunea Femeilor Române; Academia Dacoromână; Asociația Scriitorilor de Limba Română, Canada; ASLA - Academia de
DESLUŞIREA DESTINELOR UMANE ÎN ROMANELE „PUTEREA DESTINULUI” ŞI „DINCOLO DE TIMP” DE RODICA ELENA LUPU de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349864_a_351193]
-
Who is Who, „Enciclopedia Personalităților din România”, „Enciclopedia Academiei Dacoromâne” ș.a. Membru: Uniunea Scriitorilor din România; Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România - ADA; GEMA - Gesellschaft fur Musikalische Auffuhrungs - Und Mechanische Vervielfaltigungsrechte, Berlin; ARA - Academia Româno-Americană; UNIFERO - Uniunea Femeilor Române; Academia Dacoromână; Asociația Scriitorilor de Limba Română, Canada; ASLA - Academia de Stiință Literatură și Arte ș.a... Debut literar cu poezia „Clipa!”, 1980, Cluj Napoca Volume publicate: Romane: „Eterna povestre”, „Glasul inimii”, „Timpul judecă și plătește”, „Mâna destinului”, „Miracolul vieții”, „O umbră din
DESLUŞIREA DESTINELOR UMANE ÎN ROMANELE „PUTEREA DESTINULUI” ŞI „DINCOLO DE TIMP” DE RODICA ELENA LUPU de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349864_a_351193]
-
programau executant, servitor, popă de țară, adică supus austriac întru totul pricopsiților Ciocoi cu mitră sau „ proteinelor timpurii”, cum le spune Dan Puric, de pe Moșia lui Dumnezeu, ci când mi s-a revelat Jertfa cea mare și sfântă a Națiunii dacoromâne, chiar din Zorii nașterii ei și apoi pe tot parcursul istoric al chemării și alegerii sale între Semințiile binecuvântate, care a incorporat toate categoriile sociale a celor mai aleși Fiii ai Neamului, adăugând la mireasma Ortodoxiei, credința puternică, nădejdea neîntreruptă
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
instituind Ziua a Opta - Duminica Veșniciei, finalitatea Creației divine. Învierea Domnului este cel mai dumnezeiesc Poem al Frumuseții Întrupării Cuvântului. Dar această Frumusețe a Învierii nu poate rodi decât în Sublimul absolut al Suferinței Sfinte. Tocmai de aceea Națiunea noastră dacoromână este cea mai aleasă, fiindcă Rodul zămislirii veșniciei ei dumnezeiești înflorește din Mugurul divin al Suferinței Sublime. Toată Creația făpturilor împreună cu Omul creștin ortodox cinstește și preamărește Splendoarea Învierii Domnului, care este de fapt și Învierea noastră a celor ce
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > FUNDAȚIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ - COMUNICAT: NICOLAE HERLEA - CEL MAI BUN BARITON AL LUMII Autor: Geo Stroe Publicat în: Ediția nr. 1159 din 04 martie 2014 Toate Articolele Autorului Luni 24 februarie 2014, a încetat din viață, după o grea suferință, la vârsta de 86
COMUNICAT: NICOLAE HERLEA – CEL MAI BUN BARITON AL LUMII de GEO STROE în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347645_a_348974]
-
cu Ordinul Național "Steaua României" în grad de Mare Ofițer. Cînd apărea pe scenă - își mai amintesc prietenii noștri? - în Rigoletto sau Bărbierul, timp de 5 minute, nici nu putea să deschidă gura datorita aplauzelor furtunoase din sală. Senatul Academiei DacoRomâne cu cîteva luni în urmă a conferit maestrului Nicolae Herlea diploma și titlul suprem de Doctor Honoris Causa al Academiei DacoRomâne - onoare pe care maestrul a primit-o cu mare bucurie și onoare. Totodată, un alt membru fondator al ADR
COMUNICAT: NICOLAE HERLEA – CEL MAI BUN BARITON AL LUMII de GEO STROE în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347645_a_348974]