400 matches
-
În literatura română, denumirea de avangardă sau avangardism reprezintă o serie de tendințe experimentale, nonconformiste, proprii creațiilor literare din perioada interbelică. Manifestarea cea mai puternică a avangardei literare românești se regăsește în mișcarea Dada (curentul se va numi „dadaism”), inițiată în 1916 la Zürich de către studentul român Tristan Tzara, devenit ulterior poet de limbă franceză. Tristan Tzara cultivă antiliteratura, antimuzica, antipictura, inventând tehnici de creație dintre cele mai diverse și bizare iar dadaismul refuză convențiile de orice fel, căutând
Literatura română avangardistă () [Corola-website/Science/297640_a_298969]
-
mișcarea Dada (curentul se va numi „dadaism”), inițiată în 1916 la Zürich de către studentul român Tristan Tzara, devenit ulterior poet de limbă franceză. Tristan Tzara cultivă antiliteratura, antimuzica, antipictura, inventând tehnici de creație dintre cele mai diverse și bizare iar dadaismul refuză convențiile de orice fel, căutând noul, fiind obsedat de autenticitate. Printre procedeele noi ale avangardismului, se numără și dicteul automat, montajul, colajul, tehnica reportajului, toate acestea fiind procedee ale asocierii libere, spontane. Adepții dadaismului considerau că rațiunea, conștiința, funcționează
Literatura română avangardistă () [Corola-website/Science/297640_a_298969]
-
mai diverse și bizare iar dadaismul refuză convențiile de orice fel, căutând noul, fiind obsedat de autenticitate. Printre procedeele noi ale avangardismului, se numără și dicteul automat, montajul, colajul, tehnica reportajului, toate acestea fiind procedee ale asocierii libere, spontane. Adepții dadaismului considerau că rațiunea, conștiința, funcționează ca un fel de cenzură ce nu lasă spiritul uman să se exprime liber, descătușat de orice regulă, de orice normă. Criticul George Călinescu, în Istoria literaturii române de la origini până în prezent, îl prezintă așa
Literatura română avangardistă () [Corola-website/Science/297640_a_298969]
-
1963), cunoscut ulterior sub numele de Tristan Tzara și care atunci semna S. Samyro, publica împreună cu Ion Vinea revista "Simbolul", la care mai colaborau A. Maniu, Emil Isac, A. Solacolu”. Peste câțiva ani, la Zürich, în 1916, Tristan Tzara inventa dadaismul, determinând și metoda lui: "Luați un jurnal, luați o pereche de foarfeci, alegeți un articol, tăiați-l, tăiați pe urmă fiecare cuvânt, puneți-le într-un sac, mișcați...” Numele școlii a fost găsit la întâmplare, vârându-se cuțitul de tăiat
Literatura română avangardistă () [Corola-website/Science/297640_a_298969]
-
Luați un jurnal, luați o pereche de foarfeci, alegeți un articol, tăiați-l, tăiați pe urmă fiecare cuvânt, puneți-le într-un sac, mișcați...” Numele școlii a fost găsit la întâmplare, vârându-se cuțitul de tăiat hârtie într-un Larousse. Dadaismul nu era decât o mistificare și o demonstrație estetică negativă. Din oroarea de academism se refuza nu numai orice tip de artă și orice tehnică folosită, dar și acele organizări de idei pe care imaginația, coerența de la sine, le-ar
Literatura română avangardistă () [Corola-website/Science/297640_a_298969]
-
n’etait ni gai ni triste/et aimait une bicicliste/qui n’etait ni gai ni triste.", unde se observă intenția de a izbi pe burghez cu idila neacademică între un poet și o biciclistă. Tristan Tzara n-a făcut dadaism în românește. L-au urmat aici alții, dintre care cel mai fanatic a fost Sașa Pană, autorul multor volume fără notă precisă ("Echinox arbitrar", " Viața romanțată a lui Dumnezeu", "Cuvântul talisman", "Călătorie cu funicularul", etc.), din care se poate cita
Literatura română avangardistă () [Corola-website/Science/297640_a_298969]
-
oleandru/Principesa a murit de parfum/ Principesa e ca un măr domnesc/ Parfumul era un hamac pentru somnul ei”. În poeziile românești ale lui Tzara, scrise între 1912-1915, temele sunt simboliste, teme pe care le va dezvolta Ilarie Voronca. Presimțirea dadaismului e în aceea că, ocolind raporturile ce duc la o viziune realistă, poetul asociază imagini neînchipuit de disparate surprinzând conștiința. Tristan Tzara e un poet de o incontestabilă ușurință lirică, știind să radă cu aripile cea mai joasă proză: ”Sufletul
Literatura română avangardistă () [Corola-website/Science/297640_a_298969]
-
1921, l-a cunoscut pe Sigmund Freud. În timpul primului război mondial, l-a cunoscut pe Jacques Vaché, un dadaist înfocat. În 1916 el s-a alăturat curentului cultural dadaist, dar după un timp a formulat o serie de obiecții la adresa dadaismului, declarând: „Lasă tot. Lasă Dada. Lasă-ți nevasta. Lasă-ți amanta. Lasă-ți speranțele și temerile. Lasă-ți copii în păduri. Lasă-ți substanța pentru umbră. Lasă-ți viața ușoară, lasă-ți ceea ce aveai pentru viitor. Haide, la drum.” Atunci
André Breton () [Corola-website/Science/297543_a_298872]
-
nonînțeles, în armonie unul cu altul; <br> sensul are un nonsens și, în mod reciproc, nonsensul are un sens;<br> “Totul este posibil, chiar si imposibilul !”; o spirală - iluzie optică sau un cerc vicios; a) Paradoxismul are o semnificație, în timp ce dadaismul, letrismul nu o au;<br> b) Paradoxismul face cunoscute în mod special contradicțiile, antinomiile, antifrazele, antagonismul, nonconformismul, paradoxurile în orice domeniu (literatura, arta, știința), în timp ce futurismul, cubismul, suprarealismul, abstracționismul și toate celelalte mișcări de avangardă nu se bazează pe ele
Paradoxism () [Corola-website/Science/297176_a_298505]
-
următoarele: Așadar, într-un anume sens, viața nu conține adevăr și nicio acțiune nu este preferabilă oricărei alteia, în mod obiectiv. Termenul "nihilism" a fost popularizat pentru prima dată de romancierul Ivan Turgheniev (1818-1883). Mișcări de artă, cum ar fi dadaismul și futurismul, și mișcări filosofice, cum ar fi existențialismul, postmodernismul, poststructuralismul și deconstructivismul au fost toate identificate de comentatori ca "nihiliste" la momente diferite în contexte diferite. ul diferă de Scepticism prin aceea că Scepticismul nu respinge complet afirmațiile adevărului
Nihilism () [Corola-website/Science/306578_a_307907]
-
urmată foarte repede de sculptură: însuși Picasso a realizat sculpturi cubiste din anul 1909 și nu după mult timp au apărut sculptori emeriți ca Jacques Lipchitz (1891-1973). Cubismul a fost urmat la scurt timp și de alte curente: futurismul, constructivismul, dadaismul, care și-au trăit epoca de aur înainteaprimului război mondial. Două efecte importante, însă aparent contradictorii, au influențat sculptura modernă: arta populară și eleganța funcțională a mașinilor moderne. La începutul anilor 1900, europenii au început să aprecieze frumusețea și forța
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
atras ascultători în Europa (mai ales în Franța) și a pornit într-un turneu prin Europa și Anglia. Următoarele ei albume, "Catastrophe Ballet" și "Ashes", au fost mai mult influențate de goth și de asemenea dovedeau împrumuturi din suprarealism și dadaism. Și pioneirii americani în punk blues, membrii trupei Gun Club, au început să cânte în Europa și Anglia, foarte des drept trupă în deschidere pentru Sisters of Mercy. Goth a fost un fenomen pe cât de britanic sau american, pe atât
Gothic rock () [Corola-website/Science/306827_a_308156]
-
Primul Razboi Mondial a dat naștere la două mișcări importante de artă care au încurajat experimentarea cu diferite forme muzicale (și non-muzicale), în timp ce stilurile de expresie tradiționale, mai convenționale, erau respinse. Aceste mișcări în artă au fost numite futurism și dadaism. Pe lângă pictorii și scriitorii care au făcut aceste curente artistice cunoscute, acesta au atras, de asemenea muzicieni experimentali și "anti-muzică", cum ar fi Francesco Pratella Balilla, adept al curentului futurist de dinainte de război, Kurt Schwitters și Erwin Schulhoff, adepți ai
Ambient () [Corola-website/Science/317513_a_318842]
-
au dus la exasperarea orgoliului național, democrația fiind considerată vinovată pentru sacrificarea onoarei și interesului național. Elită britanică (Oxford, Cambridge) a pierit în război. Generația Primului Război Mondial este considerată o „generație pierdută” („lost generation”). Gertrude Stein folosește termenul de „generație dezorientată”. Dadaismul a fost primul curent de avangardă care s-a manifestat în timpul primului război mondial, punând întreaga cultură sub semnul întrebării. Schnitzler, medic de profesie, scriitor și reprezentant al culturii austriece, susține că austriecii simțeau că imperiul lor multinațional avea să
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
al accentuării și al deformării, nefiind respectată anatomia. Expresioniștii respingeau armonia anatomică. Curentul a apărut în 1905, iar din 1910 se manifestă în literatură. Georg Heym a fost cel mai important poet expresionist german, prevestind Primul Război Mondial. Expresionismul și Dadaismul sunt cunoscute ca fiind curente de avangardă. Tristan Tzara , o personalitate a dadaismului, a scris „Cântecul unui ascensor”. Curentul se caracteriza prin infantilism. Una dintre consecințele culturale ale războiului a fost distrugerea restricțiilor culturale de dinaintea să. În urmă derutei sociale
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
a apărut în 1905, iar din 1910 se manifestă în literatură. Georg Heym a fost cel mai important poet expresionist german, prevestind Primul Război Mondial. Expresionismul și Dadaismul sunt cunoscute ca fiind curente de avangardă. Tristan Tzara , o personalitate a dadaismului, a scris „Cântecul unui ascensor”. Curentul se caracteriza prin infantilism. Una dintre consecințele culturale ale războiului a fost distrugerea restricțiilor culturale de dinaintea să. În urmă derutei sociale a apărut jazz-ul apreciat în SUA și Europa. Epoca Jazz-ului era
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
remarcat cu Ulisses. Survin modificări în alimentație și vestimentație. Berlinul devenise o adevărată capitală culturală a Europei, alături de Viena și Paris. Elementele americane sunt adoptate de către europeni. Criză raționalismului ia amploare și popularitatea absurdului crește. Suprarealismul se desprinde fizic de dadaism. Pătrund elemente de ocultism și ezoterism în ideologii. http://en.wikipedia.org/wiki/File:Les Demoiselles d%27Avignon.jpg Conferința de pace a aplicat principiul naționalităților. Harta politică a Europei a fost modificată prin trasarea unor noi frontiere și reconstituirea unor state
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
Colette, Paul Valéry, Jean Cocteau, François Mauriac, frații Daudet, Robert de Montesquiou, Paul Hervieu, Paul Claudel, Max Jacob. După Primul Război Mondial societatea și gusturile literare se modifică și Anna de Noailles se trezește că scena literară este ocupată de Dadaism și Tristan Tzara și de avangarda suprarealistă a lui André Breton. Ea nu are însă organul necesar ca să-i înțeleagă. Deși era prietena personală a lui Colette, Anna de Noailles rămîne o reprezentantă a ceea ce criticii francezi numesc la Belle
Ana, contesă de Noailles () [Corola-website/Science/299209_a_300538]
-
numele la naștere - probabil Michael Radnitzky sau Rudsitzky, în copilărie - Emmanuel Radnitzky, n. 27 august 1890, Philadelphia, PA - d. 18 noiembrie 1976, Paris) a fost un fotograf, regizor de film și artist plastic american, de origine evreu,apropiat de curentele dadaismului și suprarealismului și care a trăit și activat cea mai mare parte a timpului în Franța. Denumit de către Cocteau „marele poet al camerei obscure”, și-a legat numele de numeroase aspecte ale artei moderne, mai ales în domeniul artei fotografice
Man Ray () [Corola-website/Science/328327_a_329656]
-
antiburghez) de la revista pariziană "Littérature" (1919) condusă de André Breton, Louis Aragon și Phillipe Soupault, care - reclamându-se de la tutela artistică a lui Arthur Rimbaud, Lautréamont și Stephane Mallarmé - captează tot mai mult din îndrăzneala spiritului înnoitor și agresiv al dadaismului (mai ales după ce în 1919, acesta își mutase centrul de manifestare de la Zürich la Paris). De altfel, atât în "Littérature" (unde Breton publică, în colaborare cu Phillipe Soupault, "Câmpurile magnetice", primul text specific suprarealist), cât și în alte reviste, textele
Suprarealism () [Corola-website/Science/297390_a_298719]
-
căutări și tensiuni polemice, se constituie "grupul suprarealist" (André Breton, Louis Aragon, Phillipe Soupault, Paul Éluard, Bernard Peret etc.). Relativ la geneza suprarealismului, deși unii cercetători autorizați (recent M.Sanouillet) consideră că suprarealismul nu a fost altceva decât forma franceză a dadaismului, André Breton, dimpotrivă, a susținut totdeauna că este inexact și cronologic abuziv să se prezinte suprarealismul ca o mișcare ieșită din Dadaism. În 1924 André Breton, publică primul său "Manifest al suprarealismului" în care, fixând net anume repere ale mișcării
Suprarealism () [Corola-website/Science/297390_a_298719]
-
deși unii cercetători autorizați (recent M.Sanouillet) consideră că suprarealismul nu a fost altceva decât forma franceză a dadaismului, André Breton, dimpotrivă, a susținut totdeauna că este inexact și cronologic abuziv să se prezinte suprarealismul ca o mișcare ieșită din Dadaism. În 1924 André Breton, publică primul său "Manifest al suprarealismului" în care, fixând net anume repere ale mișcării - antitradiționalism, protest antiacademic, explorarea subconștientului, deplină libertate de expresie, înlăturarea activității de premeditare a spiritului în actul creației artistice etc. - o definește
Suprarealism () [Corola-website/Science/297390_a_298719]
-
variantă spune că numele mișcării lor este ales prin hazard, dintr-un dicționar Larousse. El apare după ce inițiatorul mișcării, Tristan Tzara introduce un creion în Marele Dicționar Francez Larousse și acesta se oprește în dreptului cuvântului onomatopeic dada. Denumirea curentului dadaism provine din franțuzescul "dadisme" (dada = „căluț de lemn” în limbajul copiilor). ul ia naștere în mod oficial la 6 februarie 1916. În conformitate cu manifestul Dada, mișcarea nu ar trebui să se numească Dadaism, având oroare de cuvintele terminate în "-ism", cu
Dadaism () [Corola-website/Science/297542_a_298871]
-
oprește în dreptului cuvântului onomatopeic dada. Denumirea curentului dadaism provine din franțuzescul "dadisme" (dada = „căluț de lemn” în limbajul copiilor). ul ia naștere în mod oficial la 6 februarie 1916. În conformitate cu manifestul Dada, mișcarea nu ar trebui să se numească Dadaism, având oroare de cuvintele terminate în "-ism", cu atât mai puțin să fie considerată o mișcare artistică. Curent cultural și artistic nonconformist și anarhic îndreptat împotriva rutinei în viață, gândire și artă, dezvoltat plenar între 1916 și 1923 și înființat
Dadaism () [Corola-website/Science/297542_a_298871]
-
Hugo Ball și Richard Hülsenbeck și artistul plastic Hans Arp, apoi pictori ca: românul Marcel Iancu, Francis Picabia, Marcel Duchamp (S.U.A.), Max Ernst, Kurt Schwitters (Germania). Asociind unor elemente ale futurismului italian, cubismului francez și expresionismului german, un negativism declarat, dadaismul cultivă arbitrariul total, neprevăzutul, abolirea formelor constituite, provocând dezordinea și stupoarea, și prin organizarea unor spectacole de scandal îndreptate împotriva artei, gustului estetic, moralei tradiționale, programatic puse sub semnul întrebării. În manifestul acestei mișcări, „Dada”, se vorbește despre o căutare
Dadaism () [Corola-website/Science/297542_a_298871]