299 matches
-
Acasa > Orizont > Ganduri > ONIRICE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 403 din 07 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Dadaistă Poetul umblă-n Baston cu ac la un capăt- Pe jos, litere... Frig Culoar iarna Un hămăit de pitbul Iuțește mersul Aievea Parfum de iacint N-ai uitat niciodată Prima iubire... Botniță Un icnet surd Carnasier de pradă Mârâind nervos
ONIRICE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346706_a_348035]
-
pe aleea Muzeului de Artă din parcul Central și în fața Colegiului „Virgil Madgearu”. Trovanții (sferoidali sau cu aspecte zoo- și fitomorfe) intră în mod cert în categoria objets trouvés, ce ține de avangardele artistice ale începutului de secol XX (mișcarea dadaistă). Mesele din trovanți și pietre de moară ar putea să sugereze obiecte meșteșugărești, dar să intre și în categoria ready-made modificat, deoarece ele reprezintă o combinație între ready-made (piatra de moară) și objets trouvés (trovantul). Mesele reprezintă în același timp
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
moară ar putea să sugereze obiecte meșteșugărești, dar să intre și în categoria ready-made modificat, deoarece ele reprezintă o combinație între ready-made (piatra de moară) și objets trouvés (trovantul). Mesele reprezintă în același timp și „asamblări” (sau „instalații”) de tip dadaist, însoțite de schimbarea semnificației lor: obiecte naturale sau artefacte găsite și asamblate sub forma unor „mese”. Toate piesele au fost gândite să intre într-un ansamblu, în care pozițiile lor puteau fi schimbate în raport unele cu altele, creând în
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
un ansamblu, în care pozițiile lor puteau fi schimbate în raport unele cu altele, creând în acest mod mereu noi asociații și sensuri, întocmai ca și unele din lucrări din atelierul artistului (ce formau „grupuri mobile”). Brâncuși nu a fost dadaist, dar a suferit influențe în acest sens, pe care le-a găsit benefice pentru arta sa. Dr. Ion Popescu Brădiceni a prezentat lucrarea „Scriitorul Constantin Brâncuși”, prezentând versuri în stil dadaist ale artistului, ceea ce a venit, în chip fericit, în
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
artistului (ce formau „grupuri mobile”). Brâncuși nu a fost dadaist, dar a suferit influențe în acest sens, pe care le-a găsit benefice pentru arta sa. Dr. Ion Popescu Brădiceni a prezentat lucrarea „Scriitorul Constantin Brâncuși”, prezentând versuri în stil dadaist ale artistului, ceea ce a venit, în chip fericit, în completarea lucrării anterioare despre influențele dadaiste (objets trouvés) asupra artei brâncușiene. Profesorul Dan Pupăză (care a recunoscut în sală o jumătate din foștii săi elevi) a prezentat articolul „O mândrie a
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
acest sens, pe care le-a găsit benefice pentru arta sa. Dr. Ion Popescu Brădiceni a prezentat lucrarea „Scriitorul Constantin Brâncuși”, prezentând versuri în stil dadaist ale artistului, ceea ce a venit, în chip fericit, în completarea lucrării anterioare despre influențele dadaiste (objets trouvés) asupra artei brâncușiene. Profesorul Dan Pupăză (care a recunoscut în sală o jumătate din foștii săi elevi) a prezentat articolul „O mândrie a neamului: Constantin Brâncuși”, al învățătorului Dumitru Pupăză, publicat în anul 1930. Tot domnia sa a vorbit
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
natură” ( Giovanni Papini, Gog, „O vizită la Lenin”. Trad. Ileana Zara, Ed. Univers București, 1990, p. 104). Violența și anarhia nihilismului „pur” s-au înfăptuit în cadrul „rațiunii” Revoluției bolșevice, desăvârșindu-se sângeros, în cele două războaie mondiale,, sub egida artei dadaiste: „măturați totul”, „să nu mai rămână nimic din nimic, nimic, nimic, nimic” (Părintele Serafim Rose, op. cit., p. 97). Hitler, care nu era mai prejos de Lenin, dar inferior lui Stalin, a avut și el parte de realizarea pură a unei
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
Acasa > Cultural > Vizual > VIOREL ROMAN - UNDEVA LA PALILULA Autor: Viorel Roman Publicat în: Ediția nr. 480 din 24 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Filmul dadaist al lui Silviu Purcărete e dedicat comunismului, care și după papa Benedict XVII e condamnat la eșec ab ovo, pentru că decuplează societatea de Dumnezeu, munca de remunerarea ei și sexualitatea de procreere. În orașul fantoma Palilula pierdut în mijolcul câmpiei
UNDEVA LA PALILULA de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 480 din 24 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359190_a_360519]
-
o voia. Îi condamnaseră de la început la ratare. Copiii ăia știau că sunt o clasă problemă și încercau să-și confirme renumele. Luaseră din școală idei alandala, pe care le combinau cu citate din școala vieții, ca-ntr-un poem dadaist. Nu mai știu ce cerea programa la a XI-a, dar cât am stat în liceul ăla am citit cu ei din poeți la fel de dezorientați și de învinși. Erau atât de surprinși că nu sunt singuri și că viața lor
Fericirea de a găsi un prost mai mare ca tine () [Corola-blog/BlogPost/337737_a_339066]
-
Patapievici Sesiunea a 1-a „Insurecția de la Zürich” - avangardiști români la „Cabaret Voltaire” Moderator: Andrei Oișteanu, Universitatea din București, Centrul de Studii Ebraice „Goldstein-Goren”; Academia Română, Institutul de Istorie a Religiilor 10.40-11.00 Ioan Pop, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca: Recitind manifestele dadaiste ale lui Tristan Tzara 11.00-11.20 Christine Vogel, Universitatea din Zürich : Tristan Tzara și Marcel Iancu: între elan de distrugere și activități constructive 11.20-11.40 Adrian Notz, Director ”Cabaret Voltaire”, Zürich: An Oriental looking deputation of four little
CONFERINŢA „AVANGARDIŞTI ROMÂNI ŞI EVREI ÎN SPAŢIUL CULTURAL ROMÂNESC” de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344341_a_345670]
-
Horia-Roman PatapieviciSesiunea a 1-a „Insurecția de la Zürich” - avangardiști români la „Cabaret Voltaire”Moderator: Andrei Oișteanu, Universitatea din București, Centrul de Studii Ebraice „Goldstein-Goren”; Academia Română, Institutul de Istorie a Religiilor 10.40-11.00 Ioan Pop, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca: Recitind manifestele dadaiste ale lui Tristan Tzara 11.00-11.20 Christine Vogel, Universitatea din Zürich : Tristan Tzara și Marcel Iancu: între elan de distrugere și activități constructive 11.20-11.40 Adrian Notz, Director ”Cabaret Voltaire”, Zürich: An Oriental looking deputation of four little
CONFERINŢA „AVANGARDIŞTI ROMÂNI ŞI EVREI ÎN SPAŢIUL CULTURAL ROMÂNESC” de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344341_a_345670]
-
The Zürich Insurection” - the Romanian avant-gardists of Cabaret Voltaire Chair: Andrei Oișteanu, University of Bucharest, The „Goldstein-Goren” Center of Hebrew Studies; Romanian Academy, The Institute for the History of Religions 10.40-11.00 Ion Pop, „Babeș-Bolyai” University, Cluj: Recitind manifestele dadaiste ale lui Tristan Tzara (Re-reading Tristan Tzara’s Dadaist Manifestos) 11.00-11.20 Christine Vogel, University of Zürich: Tristan Tzara și Marcel Iancu: între elan de distrugere și activități constructive (Tristan Tzara and Marcel Janco: Between the Demolition Impetus and
CONFERINŢA „AVANGARDIŞTI ROMÂNI ŞI EVREI ÎN SPAŢIUL CULTURAL ROMÂNESC” de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344341_a_345670]
-
noi, învață tinerimea în Academii, numai că România, după Era ticăloșilor (v. Marin Preda) - abia ACUM, își reînțelege, după MASSIFICAREA - mancurtizarea celor născuți după 1944, propriul DESTIN- DETERMINIST, cu nu „stigmatizat”, cum ne-mbată cu apă chioară (psihedelistă, sau ..neo- dadaistă, nihilistă!) - agonicii DIRECTORI DE CONȘTIINȚĂ, (rămășițe jalnice ale SINTEZISMULUI „savantei de renume mondial”, Elena Ceaușescu, șefa Biroului Doi, inclusiv a SECURITĂȚII (după fuga generalului Pacepa, recte epurările fostului KGB -,“ adaptatului APARAT al Noii Securității - cea mai monstruoasă, rapace dintre toate
DESPRE HISTRIONISM ŞI EFECTUL CATHARTIC REVIGORATOR de EUGEN EVU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346887_a_348216]
-
al evreilor români care au inventat Dadaismul si Avangardele. Iată un teritoriu regretabil, monstruos de neglijat. Invit cititorii care dețin informații, scrisori, cărți sau documente legate de persoanele amintite să ni se adreseze. Prezervarea a 100 de ani de la scânteia dadaistă este o cauza nobilă care ne fascinează și obligă totodată. ------------------------------------- Adrian GRAUENFELS Rishon le Zion, Israel 15 mai 2017 Referință Bibliografică: Adrian GRAUENFELS - PROBLEMA AVANGARDELOR / Adrian Grauenfels : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2330, Anul VII, 18 mai 2017. Drepturi
PROBLEMA AVANGARDELOR de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376105_a_377434]
-
Johns declara că nu este interesat de simbolica legată de aceste obiecte ci el caută să obțină o simplă „privire proaspătă". Prieten cu Jasper Johns, Robert Rauschenberg împarte cu acesta un apartament în New York. La începutul carierei produce o pictură dadaistă, celebru este tabloul "Bed" o lucare cu două nivele, un spațiu haotic în partea de sus și o parte inferioară tratată geometric. Folosind obiecte găsite, "gata făcute" cum le denumea Duchamp, Rauschenberg produce o verigă între dadaism și Pop Art.
POP ART ESTE O ARTĂ? de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376101_a_377430]
-
cu prilejul deschiderii unui nou MUZEU,a cărei denumire mi-a atras atenția :SHADOKS. Reîntoarcerea, cu o mare vîlvă, mi-au gonit pașii spre scările care duceau la SHADUKO. Marea creație a ORTF-ului este o expoziție bogată în stilul dadaist. Un episod cunoscut din istoria gazetăriei , a ziarelor a început în 15 martie 1968 cînd Pierre Vianoson-Pante își intitulează articolul,,Franța neliniștităț==Evenimentele din acea perioadă cînd studenții au ieșit în stradă demonstrînd au sguduit arena politică. Dar în aceeași
SHADUCO de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371736_a_373065]
-
una din zile, o pestriță arhivă (oarecum și sentimentală) a primilor ani ai revistei "Cronica", am tresărit la momentul în care nou înființata galerie din agora orașului trebuia să poarte și un nume. Cupola a fost cel ce-mi venise, dadaist, în minte, și apărut pe loc în revistă. Motivat, întrucîtva, de structura emblematică a vechiului Braunstein, palat numit interbelic, a cărui... cupolă (procopsită, în comunism, cu stea kremlinească pe creștet) îmi centrase, vai mie!, cam cu vreo 40 de ani
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
întâlnirii cu poeții newyorkezi (Tedd Berrigan, Anne Waldman, Lewis Warsh, Michael Stephens și Paul Blackman) se instalează pe fondul unei ispite mai vechi, pe care C. și-a apropriat-o încă din ultimii ani petrecuți în țară. Influențat de experimentul dadaist și de întreaga avangardă a anilor ’60, el alege să facă poezie din „sunetul și imaginile vieții cotidiene”.Camuflându-și fragilitatea și melancolia purtate în solitudine într-un voluptuos joc al expresiei, evita atitudinea exclusivista și autoritara, întorcându-și fața
CODRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286317_a_287646]
-
politică internă și externă, pentru cronici economice, anchete sociale. Printre primii colaboratori se numără Tudor Arghezi, F. Aderca, Camil Petrescu, B. Fundoianu, Ion Călugăru. Intențiile inovatoare, moderniste ale mentorilor publicației, Ion Vinea și Marcel Iancu, ambii aflați printre inițiatorii mișcării dadaiste de la Zürich, sunt însă evidente încă din 1923. Într-un articol intitulat Pentru contimporani, revista își mărturisește intenția de a atrage atenția militanților celebri ai artei și literaturii contemporane din Occident asupra Bucureștilor și de a se sincroniza cu spiritul
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
Petrescu, Al. A. Philippide, Ion Pillat, Perpessicius, Ion Minulescu, Camil Baltazar, ilustrând deschiderea largă a revistei către variate formule literare, în contrast cu negativismul programului său inițial. Însuși Ion Vinea promovează în lirică un modernism moderat, în care sunt îngemănate elemente constructiviste, dadaiste, expresioniste, simboliste, futuriste. În proză, tendințele novatoare sunt mai marcate, iar formulele tradiționale aproape absente. Ion Vinea se distinge prin scrierea fantastică Paradisul suspinelor și prin alte schițe cu caracter parodic, unele inspirate de precursorul avangardismului, Urmuz, care se bucură
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
Milorian. În periodicele de mai scurtă durată și mai consecventă atitudine de frondă, stilul constructivist apare în alianță și chiar fuziune cu moduri ale altor curente de avangardă, în special cu cel al al futurismului, dar și cu cel expresionist, dadaist sau suprarealist. Orientarea specific constructivistă se exprimă în desentimentalizarea comunicării poetice, obținută prin intelectualizare, prin dezinteriorizare, prin captarea de priveliști ale existenței obiective, mai cu seamă urbane, prin profesarea, în consecință, a poeziei-reportaj, menită să procure nu emoții, ci senzații
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
unor scrieri literare, el preferă textele de substanță „natural emotivă”. În comentariul, cu ton panegiric, Poezia lui Al. T. Stamatiad (1937), criticul de circumstanță își varsă năduful pe felul de a scrie, „anarhic, arbitrar și absurd”, prin care cohorta de „dadaiști, futuriști, integraliști, ermetiști” nu ar face decât să producă o „bâiguitoare confuzie lirică”. Pentru autorul unor poeme ca Romanță și Tu, sora mea, Durere..., totul este ca lirica să închidă în sine zvâcnetul unui suflet. Nevrozele lui își acomodează o
BASSARABEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
artă „hașișul”, „visul”, „dezagregarea excesivă”, se întoarce la un izvor din trecut, anume la expresionism, un „reeditor al complângerilor nazale romantice”. „Feminin” în plan doctrinar, asemenea expresionismului, suprarealismul nu e în realizările de artă decât „o neschimbată repetare a cercetărilor dadaiste”, cel căruia își „datorește mascat sistemul” fiind Tristan Tzara. În consecință, principiul integraliștilor va fi: „Nu dezagregarea bolnavă romantică suprarealistă, ci ordinea sinteză, ordinea esență constructivă, clasică, integrală.” Premisa unui asemenea program este urbanismul. „Trăim definitiv sub zodie citadină”, proclamă
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
fascinația, aproape magică, față de suflul adînc al materiei activate și de viața autonomă pe care aceasta o dobîndește prin armonia celestă a componentelor sale. Dar dincolo de formele individuale, de lucrările sale obiect, artistul visează lumi integrate, retroversiuni edenice sau provocări dadaiste; el imaginează construcții-receptacul pentru lumea elementară, pentru aer și pentru lumină, pentru apă și pentru mișcările eoliene. Pînă și chipul privitorului este ademenit să se integreze în construcțiile sale ca o componentă implacabilă. Așa cum Arcimboldo încerca să realizeze o mașinărie
O sculptură în timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15005_a_16330]
-
un poem în proză modelat pe calapod futurist, superficialitatea și sterilitatea (Vorbe goale, 1925). Ceea ce îl desparte de avangarda istorică - în ciuda prieteniei cu Marcel Iancu și Tristan Tzara, a manifestelor din „Contimporanul” și chiar a tentativelor de a compune poeme dadaiste (Dicteu, 1916) și futuriste (Îngerul a strigat, 1923) - este supremația ideii privind autonomia esteticului, fundamentală pentru modernism. Opera sa, aparent contradictorie și nu rareori dificilă, marchează efortul de asumare a tensiunilor erei postromantice și de înscriere a liricii noastre pe
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]