108 matches
-
școală sau de biserică, de drumuri sau de podețe, de știința de carte a obștii, ci totul era doar interes pentru strângerea gloabelor care constituiau surse de îmbogățire a. strângătorilor lor. Curtenii erau slujitorii curții domnești și plăteau visteriei o dajdie care era una mai mare decât una obișnuită, țărănească, unul din ei, într-un document, dă altuia casa și ocina părintească tocmai pentru a scăpa de curtănie și a reveni la plata dajdei țărănești: „1624 august 29. Radu Vodă întărește
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Diacul, din Todirești, «niște case în sat, ale lui Gheorghe, fiul lui Ștefan Danco. Pentru căce au fugit Gheorghe din casele lui și s-au lăsat curtenia asupra slugii noastre ce mai sus scrie, Dumitrașco Fulger Diacul. Am plătit multe dajdii curtenești pentru Gheorghe... și i-am perit multe bucate pentru dânsul"» Deci îi dă voie „a-l trage iarăși înapoi în sat, în Todirești, cu toate bucatele lui", ca să plătească dajdea domniei mele. (Iorga, Op.cit., V, p.16) «1624 octombrie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
devenit o dare personală, individul plătea o sumă fixă de 30 lei pe an, de la această îndatorire fiind scutiți să plătească boierii aflați în funcție, iar neamurile, mazilii și preoțimea trebuiau să plătească o dare în natură care se numea dajdie. Pentru scutirea de bir neamurile și mazilii trebuiau să primească de la vistierie „cărți gospod", dovezi și patente speciale. Unii dintre ei obțineau scutiri și reduceri ale dajdiei și pentru vin, porci, stupi, produse. Se subînțelege că în locul impozitelor directe și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mazilii și preoțimea trebuiau să plătească o dare în natură care se numea dajdie. Pentru scutirea de bir neamurile și mazilii trebuiau să primească de la vistierie „cărți gospod", dovezi și patente speciale. Unii dintre ei obțineau scutiri și reduceri ale dajdiei și pentru vin, porci, stupi, produse. Se subînțelege că în locul impozitelor directe și indirecte pe care le plăteau locuitorii satelor, odată cu Regulamentul Organic se introduce dania unică, numită și capitația, adică cei 30 lei pe cap de familie. La 7
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cernăuți București, 2006, despre Nomenclatorul de obligații fiscale și politica promovată de Ștefan cel Mare în acest domeniu). Din cartea citată rezultă că „mișeii din țara Domniei sale plăteau datoriile în bani sau în produse, sau în muncă, următoarele dabile sau dăjdii pe care Melchisedec le enumeră și mai explicit, punând alături și pe strângătorii lor. Chiar dacă ne repetăm, arătăm că târgurile cum au fost și Vasluiul, Bârladul și Hușii, în fruntea consiliului local aveau un președinte, șoltuzul, și consilierii - pârgarii, iar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Evstratie Dabija repeta același ordin și îl extinde și la desetina de pâne. Gorștinarii adună veniturile domniei de pe oile și mascurii localității, activitate pomenită în poruncile lui Mihai Racoviță în anul 1709. Gorștina de râmători și de oierit a fost dajdia pe porci și oi, animale asupra cărora s-au plătit dăjdii mai întâi, plata asupra boilor și a cailor intrând în amenzile judecătorești, pentru că în Moldova amenzile aplicate se plăteau atunci în capete de boi, în timp ce în Muntenia se plăteau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de pâne. Gorștinarii adună veniturile domniei de pe oile și mascurii localității, activitate pomenită în poruncile lui Mihai Racoviță în anul 1709. Gorștina de râmători și de oierit a fost dajdia pe porci și oi, animale asupra cărora s-au plătit dăjdii mai întâi, plata asupra boilor și a cailor intrând în amenzile judecătorești, pentru că în Moldova amenzile aplicate se plăteau atunci în capete de boi, în timp ce în Muntenia se plăteau în capete de cai. „Oaia saca" era numele unei dări, din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cât erau ei de la Bacău, dar tot tremurau la vederea omului domnesc. ...Lipscanul venise de la Iași cu cal de olac purtând asupră-i carte domnească scriind astfel cătră șoltuz că „de vreme ce poruncit-am Domnia mea la slujitorii care umblă cu dăjdiile preuțești de la ținutul Bacăului să nu supere pre un preut, un diacon de la mănăstirea Măstacăn, ce-i făcută de dumnealui Gligori Hăbășăscul stolnicul cel mare de dajdie împărătească, de dajdie vlădicească, de colaci, de zloți, de galbeni, de taleri, de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cătră șoltuz că „de vreme ce poruncit-am Domnia mea la slujitorii care umblă cu dăjdiile preuțești de la ținutul Bacăului să nu supere pre un preut, un diacon de la mănăstirea Măstacăn, ce-i făcută de dumnealui Gligori Hăbășăscul stolnicul cel mare de dajdie împărătească, de dajdie vlădicească, de colaci, de zloți, de galbeni, de taleri, de lei, de orți, de dajdie preuțască, de desetină, de stupi, de gorștină, de mascuri, de sulgi, de iliș și 4 poslușnici ai mănăstirei să fie slobozi de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de vreme ce poruncit-am Domnia mea la slujitorii care umblă cu dăjdiile preuțești de la ținutul Bacăului să nu supere pre un preut, un diacon de la mănăstirea Măstacăn, ce-i făcută de dumnealui Gligori Hăbășăscul stolnicul cel mare de dajdie împărătească, de dajdie vlădicească, de colaci, de zloți, de galbeni, de taleri, de lei, de orți, de dajdie preuțască, de desetină, de stupi, de gorștină, de mascuri, de sulgi, de iliș și 4 poslușnici ai mănăstirei să fie slobozi de orice angărie câte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să nu supere pre un preut, un diacon de la mănăstirea Măstacăn, ce-i făcută de dumnealui Gligori Hăbășăscul stolnicul cel mare de dajdie împărătească, de dajdie vlădicească, de colaci, de zloți, de galbeni, de taleri, de lei, de orți, de dajdie preuțască, de desetină, de stupi, de gorștină, de mascuri, de sulgi, de iliș și 4 poslușnici ai mănăstirei să fie slobozi de orice angărie câte sânt pre alți mișei în țară; iar dumnealui Gligori Hăbășăscul vel stolnic jăluitu-s-a pre sluga
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
desvinovățască față cu porunca așa de aspră a lui Vodă. Osânda trebuia îndeplinită: Piserul de la carvasaraua făcu îndată hârtia, în care scria: „De vreme ce sluga domnească Vasile Ponici slujitor cu slujba Bacăului a pus în silă și peste cuvântul domnesc la dajdii pe popa, diaconul și 4 poslușnici ai mănăstirei Măstacanul, a dumisali stolnicului celui mare Gligori Hăbășăscul, poronca Măriei sale este a i se scrie pe frunte vina sa spre a tuturor știință și pildă". Soltuzul luă petecul de hârtie din mâna
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și la fiecare an - „mucarelul cel mic" pentru că la el nu se făcea atâta cheltuială, dar toate se aruncau pe țară, asupra locuitorilor ei. În cartea lui Grigore Ghica din 1765 prin care împuternicea Episcopia să strângă de la clerul episcopiei dajdia pentru școli se motiva încasarea și prin aceea că „li se iertase banii ce dau la „mucarel" în toti anii". Se pare că existau și excepții de la plata mucarelului. Răsura era folosul pe care îl aveau adunătorii dăjdiilor pentru ceea ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
clerul episcopiei dajdia pentru școli se motiva încasarea și prin aceea că „li se iertase banii ce dau la „mucarel" în toti anii". Se pare că existau și excepții de la plata mucarelului. Răsura era folosul pe care îl aveau adunătorii dăjdiilor pentru ceea ce se lua la vistierie. În cartea lui Grigore Ghica de la 1765 se zice: „să aibă a împlini de la fiecare preot și diacon câte 2 lei noi, și strângătorii răsurei câte 2 parale, bani noi, de tot leul"; „răsura
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să aibă a împlini de la fiecare preot și diacon câte 2 lei noi, și strângătorii răsurei câte 2 parale, bani noi, de tot leul"; „răsura se ia după obicei", se spunea în cărțile domnești referitoare la împuternicirea juzilor la strângerea dăjdiilor de la țigani. Dintr-o carte a Doamnei Casandra, soția lui Dimitrie Cantemir, dată unui jude de țigani, la 6 ianuarie 1711, rezultă că țiganii plăteau pe an doi ugri, însă care erau „cu prilej celor mai înstăriți", să dea mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
către bătrâni. La 20 aprilie 1658, George Ghica, succesorul la Domnie lui Georgie Ștefan, reînnoiește scutirea de dări și angării a doi preoți și un diacon de la Episcopie: „m-am milostivit și am iertat pe... de dajdea împărătească și de dajdie vlădicească și de colaci și de desiatină, de stupi și de desiatină de vin și de alte angării de toate câte sunt pre alți preoți în țara Domniei mele". La 25 mai 1658 Domnul Ghica dă ordin șoltuzului și pârgarilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
paraul Liteni), Bosia, Valea Morii. În sud sunt pâraie care se varsă în Bahluieț: Filiași, Bejeneasa, Valea Turcului. Iazurile de pe Gurguiata pe teritoriul comunei sunt: Savia I, Savia II (Bodaia), Cicadaia, Plopi, Huc. În aceste iazuri se varsă pâraiele: Geana, Dajdia, Bruma, Buhna (Pârâul lui Ciubotă). În scopul protejării comunei de inundații s-a construit pe Bahlui între anii 1971-1976 lacul de acumulare Tansa-Belcești cu o suprafață de 360 ha, adâncime 6-7 m. În trecut o pondere însemnată avea pădurea și
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
Szaplonczay scria bistrițenilor din Moisei, la 3 iunie 1658, întrebându-i ce nădejde putea lega de sfânta pace și că poartă frică de hoțiile de la marginea Moldovei și Poloniei. În anul 1700, Stoica convoacă un sobor la Moisei „pentru colectarea dajdiei, judecarea proceselor în apel și pentru examinarea preoților cu privire la cunoștințele lor în legătură cu sfintele taine, căci cei mai mulți dintre ei erau neștiutori de carte” În 1650, Popa Lupu din Moisei avizează Bistrița că din cauza omătului mare nu a putut să meargă cu
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
a Cupăreștilor. Nu a domnit mult, deoarece a fost pârât pe nedrept turcilor, din răutate, și în consecință a fost mazilit. În 1668, după domnia lui Alexandru Iliaș, cu mari cheltuieli redobândește tronul. De această dată, pornește un șir de dăjdii (dări) care sărăcesc cumplit țara, ceea ce dezlănțuie în octombrie 1671, răscoala lui Mihalcea Hâncu. Răscoala a fost cu greu potolită, în 1672, cu ajutor turco-tătar. În cele din urmă, Duca îl nemulțumește pe sultanul venit în persoană pentru războiul cu
Gheorghe Duca () [Corola-website/Science/299433_a_300762]
-
aveau deplină libertate de credință, iar bisericile lor erau la fel de mari și de împodobite ca și bisericile ortodocșilor. "„Armenii se socotesc supuși, la fel ca și târgoveții și neguțătorii din alte cetăți și târguri ale Moldovei și plătesc domnului aceeași dajdie. Ca și papistașii, ei au biserici tot atât de mari și la fel de împodobite ca și bisericile dreptcredincioșilor și își urmează slobozi legea lor.”" Cercetările arheologice efectuate aici în perioada 1954-1956 au atestat că nivelul de fondare al zidurilor bisericii, ale clădirii de
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
aveau deplină libertate de credință, iar bisericile lor erau la fel de mari și de împodobite ca și bisericile ortodocșilor. ""Armenii se socotesc supuși, la fel ca și târgoveții și neguțătorii din alte cetăți și târguri ale Moldovei și plătesc domnului aceeași dajdie. Ca și papistașii, ei au biserici tot atât de mari și la fel de împodobite ca și bisericile dreptcredincioșilor și își urmează slobozi legea lor."" Călătorul armean Simeon Lehați care a vizitat Suceava în 1608 nota în jurnalul său de călătorie că a găsit
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
aveau deplină libertate de credință, iar bisericile lor erau la fel de mari și de împodobite ca și bisericile ortodocșilor. ""Armenii se socotesc supuși, la fel ca și târgoveții și neguțătorii din alte cetăți și târguri ale Moldovei și plătesc domnului aceeași dajdie. Ca și papistașii, ei au biserici tot atât de mari și la fel de împodobite ca și bisericile dreptcredincioșilor și își urmează slobozi legea lor."" Călătorul armean Simeon Lehați care a vizitat Suceava în 1608 nota în jurnalul său de călătorie că a găsit
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
Vodă a dat armenilor o Carte domnească de reorganizare a breslei lor, care putea alege, astfel, patru epitropi, aceștia la rîndul lor, alegînd un staroste și împreună "să dea chezășie la Domneasca vistierie, cum că vor răspunde la vreme cuviincioasă dăjdiile, ce vor eși asupra breslei armenilor"; epitropii și starostele vegheau asupra disciplinei din breaslă și făceau dreptate în cazul unor conflicte între armeni. În 1821, față de 187 breslași români în Capitală, se înregistrau 37 armeni. Era vestit, de pildă, în
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
silnicii, în jurul anului 1585, toată Țara Oltului și implicit și Racovița, este scoasă de sub păstorirea duhovnicească a Vlădicului de la Alba Iulia și pusă sub cea a preotului reformat maghiar din Făgăraș, căruia fiecare preot român trebuia să-i plătească o dajdie anuală de un florin. Situația aceasta se va schimba doar în timpul scurtei stăpâniri a lui Mihai Viteazul (1599 - 1601), când Țara Oltului revine la Mitropolia de Alba Iulia care, împreună cu întreaga biserică românească din Ardeal, este pusă sub ascultarea Mitropoliei
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
Potrivit rezultatelor recensământului din 1774 la Durlești, sat care făcea parte din ocolul Bacovăț, erau 43 de case. Toți proprietarii caselor erau trecuți la categoria rufeturilor - contribuabili scutiți de plată birului și de unele prestații către stat, plătind în schimb dajdie, adică impozit în bani. Erau 29 de călărași serdărești, slujitori care executau diferite porunci ale serdarilor de Orhei și Lăpușna, 2 mazili (boieri sau dregători în locuit (mazilit), dar care păstrau toată viață titlul dregătoriei, precedat de articolul biv, 1
Durlești () [Corola-website/Science/305101_a_306430]