156 matches
-
pentru satisfacerea cererilor italienilor. Reprezentanții habsburgici nu puteau oferi în schimbul neutralității decît Trentino. Guvernele aliate erau însă stînjenite într-o oarecare măsură de problema teritoriului slavilor de sud. La prima vedere, războiul începuse pentru salvarea Serbiei. Dacă Italia primea coasta dalmată, Serbia nu ar fi obținut ieșirea la mare, care constituia pentru ea un obiectiv major al războiului. În schimb, dacă Italia dobîndea Dalmația și Istria, ea ar fi avut controlul asupra a circa 700 000 de slavi sudici. Astfel de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
un rol important în formarea statului și care cooperase cu Italia, a fost asasinat la Paris. Confruntat cu această presiune și cu opoziția celorlalte puteri, guvernul italian a acceptat, în septembrie, un acord referitor la revendicările asupra teritoriilor albaneze și dalmate. Acesta a renunțat la cea mai mare parte a pretențiilor, în schimbul Istriei și a orașelor Rijeka și Zadar. Forțele italiene din Albania au fost retrase, fiind păstrată numai insula Saseno. În 1920, cu toate protestele Franței, Italiei și Iugoslaviei, Albania
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
era concentrată tot aici. Oficialii croați erau deosebit de preocupați de situația comerțului exterior; ei erau convinși că republica lor nu primea partea care i se cuvenea din valuta străină, susținînd că sume mari erau obținute de industria turismului pe coasta dalmată și că 80 % din comerțul exterior al Iugoslaviei era realizat prin porturile croate. Existau plîngeri și față de faptul că 30 % din venitul statului croat era transferat în favoarea altor părți ale țării.40 O serie de membri importanți ai Partidului Comunist
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
abia apoi s-o pornească spre Constantinopol. Mijloacele financiare, însă, lipsesc cu desăvîrșire și, de aceea, pentru a-și plăti trecerea pe corăbiile venețiene, ei trebuie, mai întîi, să accepte să cucerească, în beneficiul republicii maritime, orașul Zara de pe coasta dalmată, aparținînd regelui Ungariei. Prim compromis al cruciadei în favoarea unei puteri temporale, care nu se va mulțumi, de altfel, doar cu această deturnare de la spiritul sacru ce-i condusese pînă atunci pe creștini. Ce era mai grav urma de-abia să
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
ca și pe papă și pe suveranii occidentali, mongolii ocupă țara. Orașele sînt incendiate, fortărețele distruse, populațiile umilite sau masacrate. La începutul lui 1242, Bela IV trebuie să se refugieze în Croația, urmărit de dușmanii săi de-a lungul litoralului dalmat. Doar moartea lui Ogodai Han și conflictele care urmează între șefii mongoli îl salvează in extremis pe Bela și regatul său. În paralel cu constituirea statelor polonez și ungar, are loc și aceea a statului sîrb. Pînă la începutul secolului
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
diferitele împrejurări istorice, printr-o formă și documentație cât mai amplă. I Fondarea misiunii. Primii misionari (1623-1628) Primul Franciscan Conventual despre care se face mențiune în Acta S. Congr. de Prop. Fide ca misionar în Valahia și Moldova este preotul dalmat Andrej Bogoslavich. Prezentat Congregației de Propaganda Fide de către Părintele General al Ordinului Giacomo Montanari (1616-1622), din partea căruia obținuse permisiunea să poată alege și lua cu el alți șase frați însoțitori din Ordinul nostru, din partea Sf. Congregații de Propaganda Fide pe
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
băieți și patru fete cu vârste între 9 și 16 ani. Cine sunt pelerinii de la Mešugorje ? Pelerinii religioși „tradiționali” care frecventează și alte locuri importante de pelerinaj catolic (Lourdes, Fatima etc.). Mulți turiști dintre cei care petrec concediul pe coasta dalmată și care se abat rapid și pe la Mešugorje. Membri ai numeroasei diaspore croate din Europa Occidentală (imigranți) veniți în vacanță și care aleg să treacă și pe la Mešugorje, într-un fel de călătorie de „regenerare a surselor”, de menținere a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe care o păstrează. Renumite sunt și cele peste 200 urme de dinozaur, din perioada cretacică. Regiunea Dalmația se desfășoară în lungul coastei Adriaticii de la insula Rab (în nord-vest), până la Golful Kotor din Muntenegru (în sud-est). Cele mai mari insule dalmate sunt: Dugi Otok, Ugijan, Pašman, Brač, Hvar, Korčula, Vis, Lastovo, Mljet. Coasta dalmată a devenit emblematică în Europa pentru posibilitatea practicării turismului nautic în 15 din porturile sale, în condițiile respectării principiilor unui turism sustenabil. Apele Adriaticii în acest sector
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
din perioada cretacică. Regiunea Dalmația se desfășoară în lungul coastei Adriaticii de la insula Rab (în nord-vest), până la Golful Kotor din Muntenegru (în sud-est). Cele mai mari insule dalmate sunt: Dugi Otok, Ugijan, Pašman, Brač, Hvar, Korčula, Vis, Lastovo, Mljet. Coasta dalmată a devenit emblematică în Europa pentru posibilitatea practicării turismului nautic în 15 din porturile sale, în condițiile respectării principiilor unui turism sustenabil. Apele Adriaticii în acest sector de coastă sunt renumite pentru calitatea foarte bună. Regiunea Dalmația este renumită și
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
drept Poglavnik (Führer). Cu toate că noul stat apare ca un regat vasal, înfeudat germanilor și italienilor, avînd drept rege pe ducele Spolète care declară război Marii Britanii la 16 aprilie 1941 și-i cedează lui Mussolini cea mai mare parte a coastei dalmate la 18 mai, este bine primit la început de cea mai mare parte a populației. Nu numai că Croația Mare, lipsită de porturile dalmate, își ia revanșa față de Bosnia-Herțegovina, dar li se oferă celor 4 milioane de croați lipsiți de
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Marii Britanii la 16 aprilie 1941 și-i cedează lui Mussolini cea mai mare parte a coastei dalmate la 18 mai, este bine primit la început de cea mai mare parte a populației. Nu numai că Croația Mare, lipsită de porturile dalmate, își ia revanșa față de Bosnia-Herțegovina, dar li se oferă celor 4 milioane de croați lipsiți de patrie ocazia de a se răzbuna pe cei 1 900 000 de sîrbi care se află acum la rîndul lor în minoritate.336 Această
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
veneta. Cuprinde 10 limbi, dintre care una a dispărut. Spațiul european în care acestea se vorbesc e denumit Románia. Nouă Románie cuprinde zonele de răspîndire de pe alte continente. Cea mai cunoscută împărțire a limbilor romanice cuprinde un grup italo-romanic (română, dalmata, italiană, retoromana și sarda), un grup galoromanic (franceză și occitana/ provensala) și un grup iberoromanic (catalana, spaniolă și portugheză). Friedrich Diez, unul dintre întemeietorii romanisticii, împărțea limbile romanice în limbi sigmatice (folosesc desinența -s pentru plural) și asigmatice (folosesc desinențe
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mîl., dintre care 65 de mîl. în Franța), occitană / langue d'oc (între 1,5 și 12 mîl. - surse diferite -, nici un monolingv) Grupul italo-romanic: italiană (62 mîl.), sarda (2 mîl., în majoritate bilingvi, vorbitori și de italiană), retoromana (1 mîl.), dalmata (l.m. - ultimul vorbitor, Tuone Udaina - it. Antonio Udina -, zis Burbur, a murit în anul 1898), română (28 mîl.) Bibliografie specială: Adams, J.N., Social Variation and the Latin Language, Cambridge University Press, Cambridge, 2013. Adams, J.N., The Regional Diversification of Latin
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
indo-europene limba exclusiv orală (posibilă interdicție de scriere, de natură religioasă) sau scriere cu alfabet grecesc 87. dakota N SUA, Canada; limbi/dialecte dakota: dakota propriu-zisă, nakota, lakota familia amerindiana, ramura siouană (sioux); SOV, subst. - adj. pictografica, transcriere latină 88. dalmata LM Dalmatia (Coasta Adriaticii), astăzi în Croația; ultimul vorbitor, Tuone Udaina, anchetat de lingvistul italian Mateo Bartoli, a murit în 1898 S-a format și s-a vorbit pe coasta Dalmației (fosta provincie română Dalmatia), cuprinzînd actualele țări Croația, o
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a vorbit pe coasta Dalmației (fosta provincie română Dalmatia), cuprinzînd actualele țări Croația, o parte din Șerbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și o parte din Albania. Sub presiunea limbilor înconjurătoare (în special a sîrbo-croatei, a albanezei și a dialectului venețian), dalmata se vorbește pe arii tot mai restrînse - rezista doar în orașul stat Dubrovnik (it. Ragusa) pînă la începutul sec. XVI și în insula Krk (it. Veglia) pînă în sec. XIX - si dispare pe nesimțite. Au existat două dialecte: vegliot (în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și în insula Krk (it. Veglia) pînă în sec. XIX - si dispare pe nesimțite. Au existat două dialecte: vegliot (în nord) și ragusan (în sud). Texte din sec. al X-lea; mai cunoscută este o scrisoare particulară redactată complet în dalmata în anul 1397. Cel mai important cercetător al acestei limbi a fost lingvistul italian Mateo Bartoli. familia indo-europeană, ramura romanica, grupul italo-romanic; SVO, silabica latină 89. daneză O Danemarca (inclusiv Groenlanda), Insulele Feroe / N Islanda, Germania Dansk; s-a constituit în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
77, 78, 78-79, 80, radicalul ~ului 168, rădăcina ~ului 59, structura ~ului 51, 71 D dacă 113, 149, 253, daco-latin 113, daco-moesiană 154, geto-dacă 151, 253, traco-dacă 149, 150, 156, 253, 298 daic 121, 123, 189, 192 dakota 253, 334 dalmata 149, 154, 155, 253, 254 daneză 98, 104, 145, 162, 254, 263, 288, 321, 322, 323, 344, 345 dăsa 151, 152 declinare 92, 93, 118, 307 dene-caucaziană 121, 122, 192, 218, 219, 220 derivare 53, 178, 212, indice de ~ 63
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în capitolul Vl zice că: ,, Cele mai vrednice popoare din Asia sînt: indienii, serii, perșii, mezii, parții, arabii, bitinii, frigienii, capadocienii, cilicii, sirii și licii. În Eu-ropa cel mai vestite popoare sînt: sciții, sarmații, germanii, dacii, moesii, tracii, macedonenii, panonii, dalmații, ilirii, grecii, italienii, galii și spaniolii. În Libia popoarele cele mai vestite: etiopienii, maurii, numizii, punii, getulii, garamanții, nasamonii și egiptenii”. Textul arată că nebunia iudaică nu o lua nimeni în seamă în secolul ll chiar dacă răcneau că este trimisă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de ani mai devreme, pentru că nu a adus culturii antice nimic în afară de ură și viclenie. Pe cînd neamuri vrednice de ținut minte sînt o mulțime din seminția cea mare a ariminilor: bitinii, frigienii, sciții, sarmații, dacii, moesii, tracii, macedonenii, panonii, dalmații, ilirii, getulii. Prea rău ne-au șonțit istoria, blestemații! Nimic nu era mai demn de venerație în ochii anti- cilor decît vechimea originilor iar grecii și romanii disprețuiau pe iudei că nu au dat lumii nici valori spirituale nici oameni
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Armatele sale le-au înfrânt pe cele habsburgice la Ulm și Austerlitz, scoțând Austria din coaliție și anihilând consecințele dezastrului naval de la Trafalgar. Aceasta din urmă a trebuit să cedeze, în urma păcii de la Pressburg (26 decembrie 1805), Veneția și posesiunile dalmate, ceea ce reprezenta intrarea oficială a Franței în Balcani. în noile condiții, în mai 1806, Napoleon i-a propus sultanului Selim al III-lea, prin intermediul ambasadorului său la Poartă, generalul Horace Sébastiani, încheierea unei alianțe îndreptată împotriva Rusiei, prin care Turciei
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
pe cealaltă (...)”. în întrevederile ulterioare, țarul Nicolae și-a făcut cunoscut planul pe care îl preconiza în eventualitatea dizlocării Turciei: Principatele dunărene, Serbia și Bulgaria urmau să devină state independente sub protecția Rusiei, care urma să ocupe și Constantinopolul, coasta dalmată revenea Austriei, în timp ce Marea Britanie urma să primească Egiptul și Creta. Țarul a adăugat că Rusia nu-și propune să ocupe pentru mult timp Constantinopolul, dar că nici nu va permite ca acest oraș „să fie deținut de englezi, francezi, sau
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
perspectiva italiană prezentată de Orlando, privind câștigurile teritoriale. Italienii considerau că victoria trebuia să le confirme prestigiul internațional. Dispariția Imperiului austro-ungar era argumentul cu care se considerau îndreptățiți să aspire la noi granițe care să includă linia Alpilor, Fiume, insulele Dalmate, includerea Albaniei în sfera de influență italiană, care se extindea și în Marea Egee, Asia Mică. Acestor doleanțe se adăugau și serioase avantaje coloniale. Neîmplinirea acestor dorințe au conturat cadrul propice instaurării unui regim totalitar. Treptat s-a cristalizat teoria conform
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
sau profunde. Există și cazuri extreme, cînd exercitarea unei influențe duce la desființarea unei entități etnice, cum s-a întîmplat cu popoarele autohtone din provinciile romanizate sau cu cele asaltate de elemente străine, cum este cazul nefericit al poporului romanic dalmat, care a dispărut în secolul al XIX-lea, fiindcă sîrbo-croații l-au agresat și marginalizat pînă l-au desființat. Desigur, pentru spațiul european actual, nu se mai pune problema comunicării prin influențe desființatoare, rămînînd caracteristică numai influențarea ce realizează progresul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pluralul în vocală, iar celelalte sînt sigmatice pentru că formează pluralul cu desinența -s. O altă clasificare, care are în vedere mai multe criterii, distinge trei grupuri de limbi romanice: iberoromanic (spaniola, portugheza, catalana), galoromanic (franceza, provensala) și italo-ro-manic (italiana, româna, dalmata, sarda, retoromana). Indiferent de modul în care pot fi clasificate, limbile romanice au trăsătura definitorie că moștenesc elementele lor de bază din latina populară și, prin aceasta, sînt înrudite între ele. Nu întotdeauna însă limbile romanice au moștenit aceleași elemente
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
este cea mai arhaică dintre limbile romanice, relevînd fenomene caracteristice unei faze vechi a latinei. Articolul hotărît continuă în această limbă pronumele demonstrativ latinesc ipse, ipsa, ipsum, iar nu pe ille ca celelalte limbi din familie. Aspecte conservatoare atestă și dalmata (vorbită în trecut pe coasta Mării Adriatice), atestată în scris în secolul al XIV-lea și dispărută în veacul al XIX-lea, limbă care are multe concordanțe cu româna. Retoromana (sau romanșa), deși are un număr redus de vorbitori (în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]