533 matches
-
disulfidice; forma dimeră are o constantă de sedimentare de 10s, fiind alcătuită din două unități monomere, unite între ele prin punți disulfidice mediate de lanțul polipeptidic „J” („J”=legare) - lanț care se caracterizează printr-o greutate moleculară de 20 000 daltoni, având 10 12 resturi de cisteină în moleculă. Din punct de vedere antigenic sunt caracterizate două subclase de imunoglobuline A: -Imunoglobulina A1 reprezintă 80%; Imunoglobulina A2 reprezintă 20% la care lanțurile ușoare sunt dimerizate prin legături disulfidice și unite de
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
S”). Aceasta are la om o greutate moleculară de 58 000 și cea mai mare parte a lui pare a fi legată de regiunea Fc a moleculei, prin legături disulfidice. La iepure componentul „S” are greutatea moleculară de 25 000 daltoni și pare a fi legat prin intermediul legăturilor de hidrogen. Componentul „S” se sintetizează din celulele epiteliale ale glandelor care secretă imunoglobulina A și se atașează de imunoglobulina A dimer. Imunoglobulina A secretoare este mai rezistentă la acțiunea enzimelor proteolitice datorită
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
legați între ei prin legături disulfidice plasate spre capătul C - terminal al lanțurilor „µ” la care participă și lanțul „J”, în proporție de 1 lanț J/5 unități imunoglobulină M monomeră. Imunoglobulina M are o greutate moleculară de 850 000 daltoni ,cu o constantă de sedimentare de 19s și un conținut ridicat de glucide. Imunoglobulina M reprezintă 7% din totalul imunoglobulinelor circulante, cu rol important în medierea răspunsului imun. Molecula posedă 10 situsuri de combinare cu antigenul, deși în general sunt
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
urina sau sângele bolnavilor au fost identificate fragmente de lanțuri grele aparținând la clasele µ, α, γ. Fragmentele de lanțuri „γ” au o structură particulară, din molecula lor lipsind regiunea constantă CH1. greutatea lor moleculară este de aproximativ 40 000 daltoni în loc de 52 000, sinteza lanțului greu începe normal, fiind urmată de o deleție (corespunzătoare regiunii CH1) și este apoi reluată normal de la începutul fragmentului Fc. 4.1. DEFINIȚIE, INCIDENȚĂ-ETIOLOGIE Mielomul multiplu - este o afecțiune (boală) a țesutului sanguin, de etiologie
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
se așeza în rulouri, creșterea VSH (100-140mm/h), vâscozității sângelui. Datorită dislocării plasmocitelor normale de către cele mielomotoase, imunoglobulinele normale sunt mai scăzute. Termenul de proteină Bence-Jones se referă la un grup de proteine cu greutate moleculară mică (aproximativ 22 000 daltoni), ele având proprietatea de a precipita la 45-600C și de a se redizolva la 850C. Proteinele Bence-Jones sunt sintetizate „de novo” și se excretă în urină datorită greutății moleculare mici. Ele sunt detectate în ser prin electroforeza curentă, dar pot
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
mai mari de 6-8 nm, fantele de filtrare dintre pedicelele podocitelor, echipate cu nefronă, ce reduc dimensiunea particulelor filtrate sub 4 nm. Ca urmare a acestor caracteristici ale filtrului glomerular, toate moleculele cu o greutate moleculară mai mică de 10000 daltoni sunt filtrabile liber. Moleculele foarte mari nu se filtrează deloc (majoritatea proteinelor plasmatice). Gradul de legare al moleculelor mici de proteinele plasmatice va afecta și trecerea acestora prin filtrul glomerular. Cu cât substanța este mai aderentă la proteinele plasmatice, cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
un gram de azot ureic eliminate prin piele pe zi. Ficatul secretă 0,25 până la 1 L/zi de bilă. Substanțele liposolubile pot fi eliminate pe cale biliară, mai ales drogurile și metaboliții lor, mai ales dacă dimensiunea molecule depășește 300 daltoni, cu un optim secretor la 500 Da. Xenobioticele cu molecule mai mici pot fi eliminate mai eficient dacă li se mărește molecula prin glucuronoconjugare. Secreția activă are o proporție bilă/plasmă ce poate ajunge la 50/ 1. Bila este de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mai mari de 6-8 nm, fantele de filtrare dintre pedicelele podocitelor, echipate cu nefronă, ce reduc dimensiunea particulelor filtrate sub 4 nm. Ca urmare a acestor caracteristici ale filtrului glomerular, toate moleculele cu o greutate moleculară mai mică de 10000 daltoni sunt filtrabile liber. Moleculele foarte mari nu se filtrează deloc (majoritatea proteinelor plasmatice). Gradul de legare al moleculelor mici de proteinele plasmatice va afecta și trecerea acestora prin filtrul glomerular. Cu cât substanța este mai aderentă la proteinele plasmatice, cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
un gram de azot ureic eliminate prin piele pe zi. Ficatul secretă 0,25 până la 1 L/zi de bilă. Substanțele liposolubile pot fi eliminate pe cale biliară, mai ales drogurile și metaboliții lor, mai ales dacă dimensiunea molecule depășește 300 daltoni, cu un optim secretor la 500 Da. Xenobioticele cu molecule mai mici pot fi eliminate mai eficient dacă li se mărește molecula prin glucuronoconjugare. Secreția activă are o proporție bilă/plasmă ce poate ajunge la 50/ 1. Bila este de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
p. 269. 21 Anghelache Gabriela, op. cit., p. 273. 1 Ghilic-Micu Bogdan, Bursa de valori, Ed. Economică, București, 1997, p. 72-73. 2 Anghelache Gabriela, Bursa și piața extrabursieră, Ed. Economică, București, 2000, p. 280-281. 3 Ghilic-Micu Bogdan, op. cit., p. 77. 4 Dalton John M., Piața acțiunilor, Ed. Hrema, București, 1999, p. 203. 5 Ciobanu Gheorghe, Bursele de valori și tranzacțiile la bursă, Ed. Economică, București, 1997, p. 214. 6 Stancu Stelian, Huidumac Cătălin, Teoria portofoliilor cu aplicații pe piața financiară, Ed. Didactică
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
p. 38. 14 Kovacs André, op. cit., p. 70. 15 GMA Capital Markets, op. cit., p. 39. 16 Popa Ioan, op. cit., p. 188. 17 Kovacs André, op. cit., p. 82-84. 18 Kovacs André, op. cit., p. 45-46. 19 Kovacs André, idem, p. 35-36. 20 Dalton John M., Piața acțiunilor, Ed. Hrema, București, 1999, p. 197. 21 Dalton John M., op. cit., p. 204. 22 Dalton John M., op. cit., p. 214. 23 Dalton John M., idem, p. 215. 24 Anghelache Gabriela, Bursa și piața extrabursieră, Ed. Economică
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
op. cit., p. 39. 16 Popa Ioan, op. cit., p. 188. 17 Kovacs André, op. cit., p. 82-84. 18 Kovacs André, op. cit., p. 45-46. 19 Kovacs André, idem, p. 35-36. 20 Dalton John M., Piața acțiunilor, Ed. Hrema, București, 1999, p. 197. 21 Dalton John M., op. cit., p. 204. 22 Dalton John M., op. cit., p. 214. 23 Dalton John M., idem, p. 215. 24 Anghelache Gabriela, Bursa și piața extrabursieră, Ed. Economică, București, 2000, p. 71-72. 25 Anghelache Gabriela, op. cit., 74-75. 26 Popa Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
p. 188. 17 Kovacs André, op. cit., p. 82-84. 18 Kovacs André, op. cit., p. 45-46. 19 Kovacs André, idem, p. 35-36. 20 Dalton John M., Piața acțiunilor, Ed. Hrema, București, 1999, p. 197. 21 Dalton John M., op. cit., p. 204. 22 Dalton John M., op. cit., p. 214. 23 Dalton John M., idem, p. 215. 24 Anghelache Gabriela, Bursa și piața extrabursieră, Ed. Economică, București, 2000, p. 71-72. 25 Anghelache Gabriela, op. cit., 74-75. 26 Popa Ioan, Bursa, vol.I, colecția Bursa, București, 1993
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
82-84. 18 Kovacs André, op. cit., p. 45-46. 19 Kovacs André, idem, p. 35-36. 20 Dalton John M., Piața acțiunilor, Ed. Hrema, București, 1999, p. 197. 21 Dalton John M., op. cit., p. 204. 22 Dalton John M., op. cit., p. 214. 23 Dalton John M., idem, p. 215. 24 Anghelache Gabriela, Bursa și piața extrabursieră, Ed. Economică, București, 2000, p. 71-72. 25 Anghelache Gabriela, op. cit., 74-75. 26 Popa Ioan, Bursa, vol.I, colecția Bursa, București, 1993, p. 204. 27 Popa Ioan, op. cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
mai mari de 6-8 nm, fantele de filtrare dintre pedicelele podocitelor, echipate cu nefronă, ce reduc dimensiunea particulelor filtrate sub 4 nm. Ca urmare a acestor caracteristici ale filtrului glomerular, toate moleculele cu o greutate moleculară mai mică de 10000 daltoni sunt filtrabile liber. Moleculele foarte mari nu se filtrează deloc (majoritatea proteinelor plasmatice). Gradul de legare al moleculelor mici de proteinele plasmatice va afecta și trecerea acestora prin filtrul glomerular. Cu cât substanța este mai aderentă la proteinele plasmatice, cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
un gram de azot ureic eliminate prin piele pe zi. Ficatul secretă 0,25 până la 1 L/zi de bilă. Substanțele liposolubile pot fi eliminate pe cale biliară, mai ales drogurile și metaboliții lor, mai ales dacă dimensiunea molecule depășește 300 daltoni, cu un optim secretor la 500 Da. Xenobioticele cu molecule mai mici pot fi eliminate mai eficient dacă li se mărește molecula prin glucuronoconjugare. Secreția activă are o proporție bilă/plasmă ce poate ajunge la 50/ 1. Bila este de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
a demonstrat carențele la scurtă vreme după aplicare deoarece în cunoștințele elevilor s-au constatat numeroase lacune. În anii 1919 -1920, s-au experimentat în SUA două sisteme noi de organizare a procesului educațional. Primul, cunoscut sub numele de Planul Dalton, de la localitatea cu același nume din Massachussets, unde s-a aplicat, a fost teoretizat de Helen Parkhurst. La începutul anului școlar, elevii primeau o listă cu teme, un ghid orientativ și semnau un contract prin care se obligau să parcurgă
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
contact direct cu sursele de informare. Instituția de învățământ punea la dispoziția celor interesați laboratoare, biblioteci și material didactic adecvat. Sistemul presupunea înlocuirea predării (teaching) cu studiul individual (learning), profesorul având rolul de a proiecta și îndruma activitatea elevului. Planul Dalton oferea posibilitatea progresului în ritm propriu și permitea o evidență riguroasă a situației la învățătură. După o perioadă de pregătire elevii erau testați, obținându-se date explicite despre calitatea cunoștințelor acumulate și despre nivelul lor intelectual. Sistemul de învățământ propus
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
elevii erau testați, obținându-se date explicite despre calitatea cunoștințelor acumulate și despre nivelul lor intelectual. Sistemul de învățământ propus de Helen Parkhurst a fost apreciat ca un compromis între școala tradițională și curentele pedagogice noi. Reducînd rolul profesorului, planul Dalton menținea un sistem livresc de instruire, considerând că orice subiect poate fi studiat, aprofundat și înțeles fără explicații detaliate. Sistemul Winnetka, aplicat de Carleton Washburne într-o suburbie a orașului Chicago, împărțea materia de studiu în teme fundamentale predate de
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
recunoscut ca om de știință de către confrați, și nu de a se impune atenției unei audiențe mai largi. Mărturisind că cea mai mare bucurie i-a adus-o aprecierea lucrărilor sale de către cercetători ca geologul Charles Lyell și botanistul Joseph Dalton Hooker, el adăuga: „Nu vreau să spun că o recenzie favorabilă sau vânzarea cu succes a cărților mele nu-mi făceau plăcere, însă această plăcere este trecătoare și sunt sigur că nu m-a abătut nici cu un singur inch
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
doar pentru buna funcționare a sistemului democratic, dar și pentru legitimarea acestuia prin crearea unor atitudini pozitive ale publicului față de instituțiile democratice (Morlino 1998, 26). În plus, funcția de simplificare a alegerilor pentru cetățeni și implementare a politicilor (Key 1964; Dalton și Wattenberg 2000, 5) a fost vizibilă pe întreaga durată a tranziției. În pofida acestor componente benefice, la două decenii după revenirea la un sistem multipartidist, implicarea cetățenilor în viața politică prin înscrierea într-un partid politic este limitată în întreaga
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Crewe, Ivor. 1985."Introduction" in Ivor Crewe și David Denver (eds.), Electoral Change in Western Democracies. Patterns and Sources of Electoral Volatility. London and Sydney: Croom Helm, 1-22. Dahl, Robert A. 1971. Polyarchy. Participation and Opposition. Yale: Yale University Press. Dalton, Russell J. și Martin P. Wattenberg. 2000. "Unthinkable Democracy. Political Change in Advanced Industrial Democracies" in Russell J. Dalton și Martin P. Wattenberg. eds. Parties Without Partisans. Political Change in Advanced Industrial Democracies. Oxford: Oxford University Press, 3-16. Dickson, Bruce
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
of Electoral Volatility. London and Sydney: Croom Helm, 1-22. Dahl, Robert A. 1971. Polyarchy. Participation and Opposition. Yale: Yale University Press. Dalton, Russell J. și Martin P. Wattenberg. 2000. "Unthinkable Democracy. Political Change in Advanced Industrial Democracies" in Russell J. Dalton și Martin P. Wattenberg. eds. Parties Without Partisans. Political Change in Advanced Industrial Democracies. Oxford: Oxford University Press, 3-16. Dickson, Bruce J. și Maria Rost Rublee. 2000. "Membership has its Privileges: The Socioeconomic Characteristics of Communist Party Members in Urban
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
politice din România, 2003. Rose, Richard și Derek Urwin. 1970."Persistence and Change in Western Party Systems Since 1945". Political Studies 18(3): 287-319. Scarrow, Susan. 2000. "Parties Without Members? Party Organization in a Changing Electoral Environment" in Russel J. Dalton și Martin P. Wattenberg. eds. Parties Without Partisans: Political Change in Advanced Industrial Democracies. Oxford: Oxford University Press. Smilov, Daniel. 2007. "Introduction: Party Funding, Campaign Finance and Corruption in Eastern Europe" in Daneil Smilov și Jurij Toplak. eds. Political Finance
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
s-a revenit la concepția atomistă, de această dată pe baze solide, experimentale. Astfel, atomismul este acceptat de către mari oameni de știință ca Galileo Galilei, Christiaan Huygens, Isaac Newton, Pierre Gassendi, Roger Bacon, Daniel Bernoulli, Robert Boyle, Mihail Lomonosov, John Dalton și folosit de către chimiști pentru a explica o serie de aspecte cantitative ale fenomenelor chimice. Încă din secolul al XVIII-lea, abatele Jean Antoine Nollet (17001770) a observat fenomenele luminoase ce se produc într-un tub de sticlă în care
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]