169 matches
-
peste capul vînzătorului de castane. Și cuvintele cu intestinele desfăcute aleargă prin forburg Înlănțuindu-se În jazzul frazelor vertiginoase. Literatura nu mai prinde rugină ca fructele toamna, nu mai supurează la intervale ca un flegmon, „ci pneu rostogolit vulcanizare În danțul cetăților se prăvălește. Automobil autocamion cazan imens manometru catran toate s-au revărsat tumultuos peste pînzele vindecate de imbecilizare”. Iar mai departe: „Rupte toate cortinele, să ne lăsăm invadați de stradă, de cetăți, de noi”. Cum se vede, termenii care
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
pot fi schimbați Între ei, transmițînd În egală măsură voința de a surprinde, printr-o febrilă implicare, pulsul vital al epocii: „sensibilitățile tari”, „ascuțișul senzației”, „viața carburator Încins”, „prăvălirea”, „revărsarea”, „jazzul frazelor vertiginoase” și, pe de altă parte, „acrobatismul”, „jocul”, „danțul cetăților” sugerează o stare de spirit mai generală, concordantă cu energetismul vieții moderne, dar și anunță ceva din universul imaginar al noii arte, particularizat sub semnul ludicului spectacular. Oricum, capacitatea de entuziasmare a lui Voronca este, de la Început, deplin solicitată
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
spectacular elemente dintre cele mai diverse, situate sub semnul duminicii, al sărbătorii: Duminică duminică e o bomboană de mentă, E Dumnezeu În menagerie, amin glasul lămpilor, Trece cavalerul cu turnul Eiffel la butonieră, În flori de cupru inima, ca buruieni danțul ținutului, Cerul (gurii) biliard, Ce afișe sunt mările din sud. De cele mai multe ori, mărcile propriu-zis spectaculare se integrează cu drepturi egale de sugestie printre alte elemente, de felul celor deja menționate, În ordinea mai generală a reprezentărilor unei lumi ce-
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
fluturînd mantie sîngele. Minutele sună, izbesc treptele trupului ca mărgelele — cu o variațiune În XVIII: „toreador anotimpul prinde În goană coamele furtunei”. În alte registre spectaculare e aproximată metaforic o stare sufletească asemănătoare: „Sună țambalele vântului și dansatoarea sîngelui Începe danțul cuțitelor”; sau: „Visul flux reflux al gîndului / Atingere În zvonul balului de rochia dansatoarei / Împletește o beteală din vînturile bolnave...” O scenă trubadurescă poate fi la fel de bine tiparul imaginativ În care apare turnat un peisaj, ca În poemul XIII din
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
În foc”, aici - juni magnați „pe perne de mătasă”, moleșiți de chefuri...; acolo - românii descîntă topoarele, aici - leșii dezmiardă paharele și trupurile femeilor; acolo - o pregătire aproape religioasă pentru o confruntare decisivă, reculegerea dinaintea posibilei morți, aici: „Aici beții și danțuri și chiote voioase, În fund suspinuri, vaiet și plîngeri dureroase! Aici de pofte rele sînt ochii toți aprinși, Acolo curge sînge, acolo-s ochii stinși, Căci astăzi celebrează lehimea-n sărbătoare Victoria dorită a zilei viitoare! Ostașii pretutindeni formați În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și naturei. Natura și adevărul sunt serioase. Oricât de ridicule ni s-ar părea în costumul lui Momus, mizeria, nimicnicia caracterelor omenești și înjosirea lor pot produce veselie, dar aceasta va fi însoțită de o tristă rezonanță, ca ariile de danț ale compozitorilor germani. De aceea s-au și observat că umoriștii cei mai veseli în scrieri, actorii cei mai comici pe scenă sunt între cei patru păreți ai lor triști și ipocondrici. Gogol însuși, cel mai glumeț scriitor al rușilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
totul firesc, niciodată afectat cu care d-nia sa vorbește, fie scenele sentimentale, fie vesele. Acesta e titlul său de superioritate față cu celelalte colege (esceptînd se 'nțelege pe d-na Sarandi, care nu cade niciodată în greșala vorbirei afectate). Un danț executat între acte a plăcut asemenea și a fost jucat cu vervă. Numai numele "romano" nu ni convine. Voiește poate izvoditorul acestui danț să ne 'nobileze numele nostru, care sună destul de bine: român și romînesc? Comedia " Paza bună", fiind escelentă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
colege (esceptînd se 'nțelege pe d-na Sarandi, care nu cade niciodată în greșala vorbirei afectate). Un danț executat între acte a plăcut asemenea și a fost jucat cu vervă. Numai numele "romano" nu ni convine. Voiește poate izvoditorul acestui danț să ne 'nobileze numele nostru, care sună destul de bine: român și romînesc? Comedia " Paza bună", fiind escelentă în feliul ei, credem că direcția ni va face plăcerea de-a o mai reprezenta de câteva ori. Prin piesele bune se formează
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
TEODOR BURADA Prevederile noastre din anul trecut, publicate tot prin această foaie, le videm realizate cu mult succes și în almanacul de pe anul curent 1877. Nu este destul să cultivăm frumoasele arte, între care intră fără îndoială muzica, declamațiunea, teatrul, danțul, de care se ocupă autorul în acest almanac; noi credem că datoria fiecărui român cu simțimînte românești este de a căuta mijloace să răspândească frumoasele arte în popor, să facă a se înrădăcina în deprinderile lui astfel încît să fie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mic tratat, dar plin de fapte până astăzi de foarte puțini cunoscute, în care se ocupă autorul atât cu cultura muzicei și a declamațiunei cât și cu aplicațiunea lor pe scena teatrului român din timpurile vechi până acum. "Cercetări asupra danțurilor și instrumentelor de muzică a romînilor", cu figuri intercalate în text, în care d. Buradane descrie danțurile noastre cele vechi, ne dă ariele și muzica mai multor cântice populare, precum și instrumentele pe care se esecutau: "Elena Hora" compusă de însuși
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
atât cu cultura muzicei și a declamațiunei cât și cu aplicațiunea lor pe scena teatrului român din timpurile vechi până acum. "Cercetări asupra danțurilor și instrumentelor de muzică a romînilor", cu figuri intercalate în text, în care d. Buradane descrie danțurile noastre cele vechi, ne dă ariele și muzica mai multor cântice populare, precum și instrumentele pe care se esecutau: "Elena Hora" compusă de însuși autorul; iată în scurt materia ce o avem sub ochii noștri răsfoind almanacul muzical de pe anul curent
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
avem sub ochii noștri răsfoind almanacul muzical de pe anul curent 1877. Cercetând mai cu de - amăruntul această materie, ne vom convinge cu toții ca conține un studiu scrupulos, în care a trebuit autorul să lupte cu foarte mari greutăți - asupra muzicei, danțului, teatrului și a instrumentelor de muzică la români. Figurile intercalate împreună cu mai multe bucăți de muzică în text și la finele almanacului ne întăresc în credința noastră că autorul, fără de a se înspăimînta de cheltuiele, au fost condus nu de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Scriban ș-a venerabilului egumen al mănăstirei, Ciupercovici. După scularea de la masă, atât duminică cât și luni se începură improvizările adevăratei petreceri comune. La sunetul armonios a unei escelente orchestre din Suceava în mai multe părți ale porticului se încinseră danțurile cele mai aprinse, atât naționale, cât și străine. Era frumos a privi hora jucată de juni și de domnișoare române din diferitele provincii. Pentru variație, în intervalele danțurilor câțiva tineri cu vocea melodioasă intonau solo cântece naționale, ce erau ascultate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
escelente orchestre din Suceava în mai multe părți ale porticului se încinseră danțurile cele mai aprinse, atât naționale, cât și străine. Era frumos a privi hora jucată de juni și de domnișoare române din diferitele provincii. Pentru variație, în intervalele danțurilor câțiva tineri cu vocea melodioasă intonau solo cântece naționale, ce erau ascultate și aplăudate de publicul, obosit de danț, cu mare frenezie. Nu trebuie să uităm a mai aminti că luni de cătră sară toți oaspeții au ieșit afară din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și străine. Era frumos a privi hora jucată de juni și de domnișoare române din diferitele provincii. Pentru variație, în intervalele danțurilor câțiva tineri cu vocea melodioasă intonau solo cântece naționale, ce erau ascultate și aplăudate de publicul, obosit de danț, cu mare frenezie. Nu trebuie să uităm a mai aminti că luni de cătră sară toți oaspeții au ieșit afară din portic ș-au improvizat pe plaiul umed de ploaie un șir de danțuri. Într-o parte danțau grupele oaspeților
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și aplăudate de publicul, obosit de danț, cu mare frenezie. Nu trebuie să uităm a mai aminti că luni de cătră sară toți oaspeții au ieșit afară din portic ș-au improvizat pe plaiul umed de ploaie un șir de danțuri. Într-o parte danțau grupele oaspeților, în ceialaltă poporul. Așa erau de înveseliți cu toții încît nici ploaia ce picura din când în când nu putea să întrerupă cursul danțurilor. Pentru ca și poporul adunat la serbare, atât din satul Putna, cât
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ș-au improvizat pe plaiul umed de ploaie un șir de danțuri. Într-o parte danțau grupele oaspeților, în ceialaltă poporul. Așa erau de înveseliți cu toții încît nici ploaia ce picura din când în când nu putea să întrerupă cursul danțurilor. Pentru ca și poporul adunat la serbare, atât din satul Putna, cât și din câteva sate din apropiere, să ducă o amintire vie în inima sa, n-au lipsit măsurile cuvenite pentru a-i inspira și lui interes cătră însemnătatea sărbătoarei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un pom care se uda cu multe vedre de apă. Nunta tradițională din satele enumerate cunoștea mai multe momente ce se desfășurau în succesiunea lor firească: luarea mirilor de acasă, gătitul mirilor, gătitul miresei, probele mirelui, masa mică, luarea miresei, danțul, iertăciunea, ruperea și aruncarea colacului, luarea zestrei, vulpea, alaiul cununiei religioase, primirea miresei cu alaiul la casa socrilor mari, dansul și petrecerea nunții, masa de noapte, închinatul găinii, închinatul darurilor de către nuntași, dezgătitul și legatul miresei. Înainte cu câteva
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
erau susținute de către lăutari cu o serie de cântece adecvate care sporeau stările afective ale nuntașilor. În repertoriul lăutarilor Costică Samson sau Mircea Doru se întâlneau peste 30 de cântece interpretate vocal și cu acompaniament: „La gătitul miresei”, „Jocul voalului”, „Danțul miresei”, „Jocul zestrei”, „Cântecul găinii” și multe marșuri, hore, sârbe, polci, valsuri sau tangouri. Pe parcursul desfășurării nunții tradiționale din satele comunei Oncești, indiferent de momentul zilei, se salută cu „bună dimineața”. Este salutul ce reprezintă, simbolic, un nou început în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
toi de vară; Iar norii toți, ce casa ne-o striveau, Sunt Îngropați În sânu-adânc al mării. Purtăm pe frunți cununi de biruință; Din ciunte arme am făcut trofeu; Din aspre trâmbiți, vesele taifasuri; Din marș războinic, pași suavi de danț. Brăzdatul Marte chipul și-l descruntă, Și-acum, În loc să sperie vrăjmașii, Încălecat pe cai Împlătoșați, El dănțuie-n iatacuri de domnițe La mângâiosul cântec al lăutei. Dar eu, ce nu-s strunit pentru hârjoane Și nici nu mă răsfăț În dulci
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
loc cu cea mai mare ușurință cuvintelor rare și metaforelor -, așa cum și imitația de formă narativă e mai maiestuoasă decât celelalte feluri de poezie. Metrul iambic, în schimb, și tetrametrul trohaic exprimă mișcarea, din care pricină unul e potrivit pentru danț, iar altul pentru acțiune. Cu atât mai nelalocul lui ar fi cine s-ar apuca să amestece toate soiurile acestea de versuri, ca Hairemon"103. Acel nelalocul lui atât de condamnat de Aristotel, care desemna de fapt spargerea ordinii instituite
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
determinare a condițiilor de producție a unei secvențe discursive de referință; CF (FRD) = planul de determinare a condițiilor de formare a unui proces discursiv în mijlocul unei formațiuni discursive de referință, cu caracteristici din domeniul memoriei, actualității și anticipației {DMem, DAct, DAnț}. Forma propusă de Jean-Jacques Courtine (1981: 58) pentru un corpus discursiv va avea următoarea formulă: CD = cp (sdr) o CF (FDR) {DMem, DAct, DAnț} În urma unei atente analize a acestei scheme, putem observa următoarele două aspecte: * Terminologia folosită de Courtine
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
în mijlocul unei formațiuni discursive de referință, cu caracteristici din domeniul memoriei, actualității și anticipației {DMem, DAct, DAnț}. Forma propusă de Jean-Jacques Courtine (1981: 58) pentru un corpus discursiv va avea următoarea formulă: CD = cp (sdr) o CF (FDR) {DMem, DAct, DAnț} În urma unei atente analize a acestei scheme, putem observa următoarele două aspecte: * Terminologia folosită de Courtine provine în mare parte de la Michel Foucault ([1969] 1999: 48), pentru care formațiunea discursiva "reprezintă o regularitate (ordine, corelații, poziții, funcționari și transformări) între
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pe care o propunem este, de fapt, o combinare a teoriilor semantice ale lui Jean-Jacques Courtine (1981) și Bernard Pottier (1992). Vom porni de la forma generală a corpusului discursiv, propusă de Courtine: CD = cp (sdr) o CF (FDR) {DMem, DAct, DAnț} Cele două tipuri de discursuri din anul 1996 (Anexă 1) vor fi analizate luându-se în considerație cele două planuri care vor fi prezentate în detaliu, după cum urmează: 1. PLANUL 1 = cp (sdr) = planul de determinare a condițiilor de producție
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
the production conditions of a reference discursive sequence. FC (RDF) = the plane of determination of the formation conditions of a discursive process within a reference discursive formation which hâș characteristics în the domain of memory, actuality and anticipation {DMem, DAct, DAnț}. Jean-Jacques Courtine (1981: 58) suggests that any discursive corpus will have the following formulă: DC = pc (rds) o FC (RDF) {DMem, DAct, DAnț}. A thorough analysis of this formulă reveals two aspects: the terminology used by Courtine mainly belongs to
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]