169 matches
-
în Trompeta Carpaților: „Am văzut pe buzele unora dintre diplomații străini fluturând zâmbete ironice când se învârtea hora în Târgul Moșilor, însă acei diplomați trebuie să știe că ceea ce au văzut ieri nu era poporul român săltând addenda 401 în danțurile lui. Ieri au văzut numai pleava târgoveților și țigănimea de la margine; să vie la țară și acolo vor vedea cum știe juca flăcăii noștri cu pletele fluturând în vânt“5 etc. etc. Dar în București se mai petrecea la dulap
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Comitetul Teatrului Național din Iași și apoi în cel al Naționalului din București) nu i se poate tăgădui meșteșugul, dar nici ignora desincronizarea. Jucate începând de prin 1860, scenetele comice, farsele (Sacagiul, Odă la Elisa, Balul mortului sau Mortul și danțul, Avocat sau paiață, Anghina difterică, Sticla de Cotnari ș.a.) prelungesc maniera comediografică a lui Vasile Alecsandri. I-au fost reprezentate, de asemenea, numeroase prelucrări: Cine este ea? după Bretón de Los Herreros, Porcarul și Măria Sa sau Dreptatea domnească după Lope
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
1858; Schițări de literatură română, Iași, 1859; O vorbă despre literatura desfrânată ce se încearcă a se introduce în societatea română, Iași, 1863; Les Sept montagnes (histoire moldave) (în colaborare cu Marie Boucher), Paris, 1863; Balul mortului sau Mortul și danțul, București, 1865; Cronicele noastre, București, [1865]; De clasicism, romantism și realism, București, 1865; Femeia română dupre istorie și poezie, București, 1865; Despre fabule în genere și în speciale despre Cichindel, București, 1866; Despre elocința română, București, 1867; Poezia în fața politicei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
oferit de Grigore Ghica-vodă în 1824, diplomatul danez Clausewitz remarca la rândul lui sincronizarea coregrafiei cu Occidentul, în intens contrast cu bărbile lungi ale boierilor și mai ales cu caftanele lor, neasemuit de incomode la joc. „Când era să înceapă danțul - ne informează Ion Ghica -, boierii cei tineri își lepădau giubelele și papucii, rămâneau numai în meși și alergau de luau fetele și cucoanele la joc, la poloneză, la parolă, la vals și la «écossaise».“ (Un bal la curte în 1827
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
nelocuită după moartea lui, cu tot ce cuprindea în două etaje, e de lemn. Vineri, 29.VI Din vremea însorită a Leningradului, revenim în ploaia Moscovei. Sara, spectacol la operă. Muzică simfonică, arii, fragmente de operă d-na Pantofel (Slovei) danțuri. Interesant "Arcana" dans atribuit Huțulilor și care debutează cu o doină românească. PIATRA CRAIULUI* Cocostârcii, devale, au ucis părechea în cuibul cărora a ieșit un monstru, adică un boboc de gâscă. După aceea ciobanul, suindu-se în piatră, a văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu căsuțe de lemn, pe care, la anul poate nu le voi mai regăsi. E o insulă a trecutului. Șuvoiul înnoirilor va trece și pe aici. Vineri 4 dechembrie. Am văzut teatrul romilor, unde s-a jucat un vodevil cu danțuri și cântece, foarte vioi și amuzant. Îmbrăcămintea țiganilor din șatră era întocmai ca a țiganilor căldărari nomazi de pe la noi. Vodevilul înfățișa pe bulibașa ca pe un exploatator care trimite pe flăcăii bulucului să fure lucruri din sat. Sâmbătă 5. O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Americii latine (Chili, Brazilia, Argentina) și ai Asiei (China, India, Iran). Un foarte frumos festival cu Oistrah, basul /.../ și două sau trei bune cântărețe. Un puternic tenor armean pe care l-am auzit și la București; dansuri ale asociației Beriozka; danțuri kirghize. Coruri foarte bune a Soc. de radio. Am cunoscut pe Gladkov, un bătrânel de 70 de ani. A fost câtăva vreme bolnav; ar dori să vadă România. Cunoștința mi-a făcut o deosebită plăcere. G. e o ființă blândă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trecutului popoarelor noastre, Români și Bulgari. 2. Indiferent de teoriile istorico-filologice, însăși viața de astăzi a popoarelor noastre ne arată că în trecut trebuie să fi conviețuit îndelung. La serata de Marți, mi-am putut da seama că muzica și danțul au caractere comune la Români și la Bulgari. Mai cu samă bucata muzicală ce s-a cântat chiar înaintea danțurilor mi s-a părut că are același răsunet cu doina noastră. Tot așa m-am regăsit oarecum pe mine însumi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
că în trecut trebuie să fi conviețuit îndelung. La serata de Marți, mi-am putut da seama că muzica și danțul au caractere comune la Români și la Bulgari. Mai cu samă bucata muzicală ce s-a cântat chiar înaintea danțurilor mi s-a părut că are același răsunet cu doina noastră. Tot așa m-am regăsit oarecum pe mine însumi în danțurile vioaie, a căror melodie și ritm nu-mi erau deloc străine. 3. Fără îndoială că popoarele noastre s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
caractere comune la Români și la Bulgari. Mai cu samă bucata muzicală ce s-a cântat chiar înaintea danțurilor mi s-a părut că are același răsunet cu doina noastră. Tot așa m-am regăsit oarecum pe mine însumi în danțurile vioaie, a căror melodie și ritm nu-mi erau deloc străine. 3. Fără îndoială că popoarele noastre s-au format în aceiași regiune și au conviețuit probabil strâns. Împrejurări pe care le vedem repetându-se și subt ochii noștri le-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
d.) sunt surprinse cu agerime și zugrăvite în trăsături apăsate, care pun mai bine în relief grotescul, uneori evidențiat prin numele personajului. Viața în provincie e o adevărată schiță, creionând automatismele, tabieturile, toropeala, plictisul existenței dintr-un târg de provincie. Danțuri vechi, danțuri noi este o meditație asupra vremelniciei, sub semnul unei resemnări senine din care nu lipsește o undă de melancolie. Între Capșa și Palat... Impresiile unui trecător (1904) conține notațiile unui observator atent, preocupat de o tipologie diversă, ironizând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
surprinse cu agerime și zugrăvite în trăsături apăsate, care pun mai bine în relief grotescul, uneori evidențiat prin numele personajului. Viața în provincie e o adevărată schiță, creionând automatismele, tabieturile, toropeala, plictisul existenței dintr-un târg de provincie. Danțuri vechi, danțuri noi este o meditație asupra vremelniciei, sub semnul unei resemnări senine din care nu lipsește o undă de melancolie. Între Capșa și Palat... Impresiile unui trecător (1904) conține notațiile unui observator atent, preocupat de o tipologie diversă, ironizând subțire nestatornicia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
de mult. Ba uneori, atras el însuși de acest mare val cuceritor și jefuitor, el a preferat decât să rămâie la găspodăria lui amenințat, ori să și-o facă din nou după ceasul pustiirii, să intre și el în acest danț ostășesc fără pereche, din care putea să câștige ceva. Astfel s-a născut colaborarea între români și tătari.” După reorganizarea trupelor, consumarea nutrețului și a alimentelor și, mai ales, îndată ce gerul iernii a slăbit, iar caii au putut înainta fără
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
bogătașă din înalta societate. Nu voi face descrierea amănunțită a serbării, căci ar fi prea lung, însă o voi rezuma. Serbarea a avut două părți: teatrul și balul. Totul e franțuzesc, nimic românesc, nici un cântec, nici un monolog, nici o poezie, nici un danț, nici un fel de mâncare. Artiști amatori din societatea cea „bună“ joacă. După bucăți cântate, declamate și spuse de tineri din „înalta“, vine o comedie: Le Voyageur, jucată în franceză, bineînțeles, de doamnele Aglae Stratt și Alice Suțu și d-nii Jean
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
România, ca țară limitrofă cu Austro-Ungaria stă mai mult în sfera de influență a acesteia decât a Germaniei și... (Id., ibid., foiletonul LVII, AD., nr. 11 972, 4 martie 1923, p. 1.) Pagina 207 Variantă: Dar de-acum începe marele danț al căderii și schimbării guvernelor conservatoare. Intrigile, săpăturile, lucrăturile uzează zi după zi pe conservatorii cari nu pot forma un guvern stabil. Criza de căpetenie stă în faptul că atât fracțiunea junimistă în cap cu Petre Carp cât și regele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
care, după ce au intrat în joc, au început și dânșii să-mi facă aceleași schime, aceleași semne. Erau plăieșii 190, arcașii, pușcașii, vechii păzitori ai cetăței, care s-au deșteptat din somnul lor cel vecinic, pentru a lua parte la danțul stihiilor. Iar eu, care stam culcat și priveam la toate aceste fără ca lucrul să-mi pară neînțeles sau peste fire, m-am simțit deodată rădicat în sus și luat în neștire de vârtejul danțului. Ș-atunci, Dumnezeule!... S-a stârnit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
vecinic, pentru a lua parte la danțul stihiilor. Iar eu, care stam culcat și priveam la toate aceste fără ca lucrul să-mi pară neînțeles sau peste fire, m-am simțit deodată rădicat în sus și luat în neștire de vârtejul danțului. Ș-atunci, Dumnezeule!... S-a stârnit o furie de joc nepotolită, o orgie turbată, satanică; râdeau munții, se strâmba luna, crâșneau din dinți plăieșii, arcașii, pușcașii și se zbuciumau a peire, parcă-i vânturau ielele, și s-ar fi zbuciumat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
suflet. Mâna ei tremura într-a mea, ea roși ușor și-și plecă ochii. - Crezi? zise ea încet. - Și vrei să te numesc sora mea... să-ți zic tu? - Voi, tu!. M-am sculat... Am invitat pe-o damă la danț, dar asta părea c-o supără. Ea se sculase drept în picioare... ochii ei mă fixau cu toată turburarea lor, o seriozitate adâncă făcea ca fața ei să pară mai slabă și espresivă de cum era totdeuna. Am aflat în urmă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ca zaharul, cu flacăre diamantine. Aerul salei e argintat, cald de miroase, strălucit de oglinzi cu privazuri de marmură neagră... Cu părul disfăcut poetic, pale trec copile pin ninsoarea aerului și de razele albe, de dulceața cântării nevăzute, de aprinderea danțului e plină lumea salei... Câte grații tăinuite, brațele lor albe și goale, hainele lungi, cununile de roze în părul lor... și numai muzica animă plăcerile cu sunetele ei sfinte, le mișcă cu suflarea ei... Pintre ele, tineri în haine negre
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
plângi, Anna? întrebă el. - Doamne, mă mir cum mai întrebi, sărmanul meu amic. Tu nu știi că eu am aflat? - Ce-ai aflat? - șut! să n-auză nimeni, căci nimeni nu știe. El intră în sala de bal. Cântece, vuiet, danț... dar mai ciudat i se părea că orice femeie îi zâmbea, ba-l lovea peste obraz cu evantaliul, chiar fetele cele mai rușinoase nu se jenau de loc de el. Dacă una ajunsese până a-l ruga să-i încheie
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
toi de vară; Iar norii toți, ce casa ne-o striveau, Sunt Îngropați În sânu-adânc al mării. Purtăm pe frunți cununi de biruință; Din ciunte arme am făcut trofeu; Din aspre trâmbiți, vesele taifasuri; Din marș războinic, pași suavi de danț. Brăzdatul Marte chipul și-l descruntă, Și-acum, În loc să sperie vrăjmașii, Încălecat pe cai Împlătoșați, El dănțuie-n iatacuri de domnițe La mângâiosul cântec al lăutei. Dar eu, ce nu-s strunit pentru hârjoane Și nici nu mă răsfăț În dulci
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
peste capul vânzătorului de castane. Și cuvintele cu intestinele desfăcute aleargă prin forburg înlănțuindu-se în jazzul frazelor vertiginoase. Literatura nu mai prinde rugină ca fructele toamna, nu mai supurează la intervale ca un flegmon, „ci pneu rostogolit vulcanizare în danțul cetăților se prăvălește. Automobil autocamion cazan imens manometru catran toate s-au revărsat tumultuos peste pânzele vindecate de imbecilizare”. Iar mai departe: „Rupte toate cortinele, să ne lăsăm invadați de stradă, de cetăți, de noi”. Cum se vede, termenii care
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
pot fi schimbați între ei, transmițând în egală măsură voința de a surprinde, printr-o febrilă implicare, pulsul vital al epocii: „sensibilitățile tari”, „ascuțișul senzației”, „viața carburator încins”, „prăvălirea”, „revărsarea”, „jazzul frazelor vertiginoase” și, pe de altă parte, „acrobatismul”, „jocul”, „danțul cetăților” sugerează o stare de spirit mai generală, concordantă cu energetismul vieții moderne, dar și anunță ceva din universul imaginar al noii arte, particularizat sub semnul ludicului spectacular. Oricum, capacitatea de entuziasmare a lui Voronca este, de la început, deplin solicitată
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
spectacular elemente dintre cele mai diverse, situate sub semnul duminicii, al sărbătorii: Duminică duminică e o bomboană de mentă, E Dumnezeu în menagerie, amin glasul lămpilor, Trece cavalerul cu turnul Eiffel la butonieră, În flori de cupru inima, ca buruieni danțul ținutului, Cerul (gurii) biliard, Ce afișe sunt mările din sud. De cele mai multe ori, mărcile propriu-zis spectaculare se integrează cu drepturi egale de sugestie printre alte elemente, de felul celor deja menționate, în ordinea mai generală a reprezentărilor unei lumi ce-
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
fluturând mantie sângele. Minutele sună, izbesc treptele trupului ca mărgelele — cu o variațiune în XVIII: „toreador anotimpul prinde în goană coamele furtunei”. În alte registre spectaculare e aproximată metaforic o stare sufletească asemănătoare: „Sună țambalele vântului și dansatoarea sângelui începe danțul cuțitelor”; sau: „Visul flux reflux al gândului / Atingere în zvonul balului de rochia dansatoarei / împletește o beteală din vânturile bolnave...” O scenă trubadurescă poate fi la fel de bine tiparul imaginativ în care apare turnat un peisaj, ca în poemul XIII din
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]