1,117 matches
-
țară! Și ce femei! Și la noi ce tragedie!". De un comic grotesc este contrastul dintre aparență și esență, care face din personaj un monstru travestit a cărui urâțenie autorecunoscută, dar ignorată, este camuflată la exterior de o vestimentație tip "dandy", de un convenționalism ilar: Ați observat vreodată ce bine îmi vine haina și cum știu să port pantalonii? Dar cravatele mele? Fularul meu, aruncat cu neglijență împrejurul gâtului, e o poemă japoneză". Dar partea cea mai savuroasă este lăsată de
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
trimite pe erou și pe cititorul său la esențiala sa vacuitate 274. Erotismul nu apare decât ca o înșelare a curiozității cititorului care îl conduce în așteptarea sa, în suspens-ul, întârzierile sale către inconsistenta imagine a lui însuși căreia scriitura dandy îi întârziase prin multe și multe ocoluri apariția care totuși nu a fost niciodată cu adevărat ignorată, cel mult refulată 275. Dacă naratorul îi întinde o cursă martorului cu mimul dorinței, cititorul este nevoit să constate că "textul cu trimiteri
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
antrenează pe povestitor spre casele închise" case de farse și jocuri, scrie Claude Leroy. 275 "Pentru a domestici ( și a face să treacă) împlinirea fatală a povestirii pe care o va marca întoarcerea victorioasă a stereotipului, Mandiargues ordonează un text dandy a cărei paradă evită confruntarea frontală, creând niște interstiții" (Leroy, op. cit., p. 374). 276 "Vom arunca în mare cadavrul ei gol, fardat, cu un lest și el se va scufunda în valuri ca o statuie". 277 Christian Hirschfeld, Von der
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a unui număr de personaje scriptice (inclusiv un autor și un redactor care comentează pe marginea textelor rezultate), căreia i se inventează mai multe finaluri posibile; romanul se abandonează astfel unei vocații euristice, desigur asumată. În Mateiu Caragiale. Portretul unui dandy român (2002), I. scrie biografia autorului Crailor de Curtea-Veche, valorificând cu mijloacele prozatorului majoritatea surselor cunoscute relevante pentru temă. SCRIERI: După-amiaza unei clipe, București, 1976; Rezervație naturală, București, 1979; Comisia specială, București, 1981; Impromptu, București, 1986; Ultima iarnă, București, 1991
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287614_a_288943]
-
biografia autorului Crailor de Curtea-Veche, valorificând cu mijloacele prozatorului majoritatea surselor cunoscute relevante pentru temă. SCRIERI: După-amiaza unei clipe, București, 1976; Rezervație naturală, București, 1979; Comisia specială, București, 1981; Impromptu, București, 1986; Ultima iarnă, București, 1991; Mateiu Caragiale. Portretul unui dandy român, București, 2002. Ediții: I.L. Caragiale, Momente și schițe, București, 2000. Repere bibliografice: Piru, Debuturi, 147-149; Dana Dumitriu, Un roman comic?, RL, 1982, 18; Manea, Contur, 230-238; Iorgulescu, Prezent, 241-245; Călinescu, Biblioteci, 161-164; Eugen Simion, „Impromptu”, RL, 1986, 37; Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287614_a_288943]
-
în mare, acesta fusese visul lui, ori de câte ori gândul morții îl încercase"). Apa îi apare ca o ispititoare oglindă ("somnul pe sânul ei săltăreț nu-l înspăimânta") ce nu reține aspectele dezagreabile, inestetice ale vieții (Barbey d'Aurevilly considera că un dandy autentic trebuie să moară în fața oglinzii 170), captând în schimb numai imaginile-"icoane", tezaurizate de memoria afectivă. Nu întâmplător, chiar în momentul când Andrei încearcă să-și găsească liniștea sufletească pe malul unui lac din împrejurimi, de pe oglinda apei coboară
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
a trăi și a muri în fața unei oglinzi, agățat, prins, pe viață și pe moarte, în capcana suprafeței reflectante, în apa înșelătoare a unei imagini fără densitate, îndrăgostit de acea aparență, simulacru al realului iată a doua mare deviză a dandy-ului" (Adriana Babeți, "Studiu introductiv", în op. cit., pp. 16-17). 171 Scrisoare către Elena Farago, 23 octombrie 1912, în E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 145. 172 Mitul lui Amor și Psyche va fi invocat și de Eminescu într-
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
și Mateiu I. Caragiale), Târgu Mureș, 1998; Dicț. analitic, I, 235-239, III, 263-265, IV, 28-31; Glodeanu, Poetica, 323-337; Durnea, Orizonturi, 170-185; Sorescu, Lumea, 30-86; Dicț. esențial, 141-146; Simion, Ficțiunea, III, 74-78; Vârgolici, Portrete, 255-276; Ion Iovan, Mateiu Caragiale. Portretul unui dandy român, București, 2002; Ion Vartic, Clanul Caragiale, Cluj-Napoca, 2002; Matei Călinescu, Mateiu I. Caragiale. Recitiri, Cluj-Napoca, 2003; Gheorghe Glodeanu, Poetica misterului în opera lui Mateiu Caragiale, Cluj-Napoca, 2003. T.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
acelea ale unui chip și ale unui trup Împietrit În candoare - mut, nemișcat, imperturbabil și inexpresiv. Un sfinx care nu vrea să-și trădeze În niciun fel nici intențiile și nici umorile. Și afișează morga monumentală a unei statui. Un dandy ar invidia-o pentru impasibilitatea ei. Buster Keaton ar fi putut lua lecții de placiditate de la ea. Fiecare oprire este parcă o poză provocatoare care se oferă mai totdeauna, doar o clipă, unor paparazzi nepregătiți. Flash-urile sînt mereu ratate
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Te pup în fund, Conducător iubit, cu pagini de sarcasm satiric și funambulesc, lansând un personaj memorabil (IF-ul), în linia figurilor Curții cu miracole, un amestec de haiduc local și James Bond, de Lică-fante-de-Obor, Terente și Zahei, demon și dandy, coțcar și Crai, dar nu de Curtea Veche, ci de Casa Poporului: „În câteva zile fărâma patruj’dă apartamente, dormea unde poftea mușchii lui, în două luni Miliția îl căuta nu ca să-l lege, ci ca să-i dea de lucru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285612_a_286941]
-
identificarea cu valorile literare naționale consacrate, este reprezentativ pentru o anumită familie spirituală. Numeroși intelectuali au ajuns ca și el la crezul comunist după traversarea unei crize de scepticism din cele mai dureroase. Albert Camus a arătat prin ce anume dandy-ul - care, prin disperarea lui, amintește de Satan - îl prefigurează pe revoluționar: aceeași aspirație spre o „trăire fremetică”, același „gust al apocalipsei” (Omul revoltat). La originea acestei convertiri se află în mod indiscutabil, nevoia oamenilor de a se pune în
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
lui Amza Jianu care, în 1910, la Iași, realizează prima ablaŃie cu succes a unui neurinom acustic, realizare menŃionată și de Harvey Cushing in monografia asupra tumorilor cerebrale [1]. Istoria modernă a neurochirurgiei începe însă cu Harvey Cushing și Walter Dandy în Statele Unite, contribuŃia celor doi fiind decisivă la dezvoltarea neurochirurgiei ca specialitate. În țara noastră, primul serviciu de neurochirurgie independent este organizat la Spitalul Socola din Iași sub conducerea lui Alexandru Moruzzi, format la școala lui De Martel în Paris
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
departamentul condus de Harvey Cushing; al doilea serviciu a fost înființat la Spitalul Witting condus de Dr. Dem. O. Vasiliu, care s-a specializat în neurochirurgie pe parcursul a doi ani și jumătate în clinicile conduse de Cushing, Frazier, Elsberg și Dandy. Pe nedrept trecut în uitare, Dr. Dem O. Vasiliu este cel care a introdus pneumoencefalografia în diagnosticul tumorilor cerebrale în țara noastră. Tot el este cel care a efectuat prima lobectomie frontală pentru o tumoră invazivă (1936), a făcut primele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mai proeminente figuri ale chirurgiei românești au fost implicate activ în dezvoltarea ei pe plan național și internațional, contribuțiile acestora la dezvoltarea neurochirurgiei și în mod particular a chirurgiei tumorilor cerebrale fiind notabilă. Pornind de la principiile elaborate de Cushing și Dandy, care pe baza unei experiențe clinice impresionante au deschis drumul tratamentului neurochirurgical în tumorile cerebrale, odată cu introducerea microscopului operator și a tehnicilor microchirurgicale precum și a mijloacelor moderne de investigație, limitele tratamentului neurochirurgical s-au extins progresiv, astfel încât astăzi putem vorbi
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
se dezvoltă clasic în porțiunea anterioară a ventriculului III; blochează foramen Monro putând cauza hidrocefalie obstructivă; s-au descris chiar și cazuri de moarte subită [11]. Pentru întâia dată a fost raportat un chist coloid în 1858, de către Wallmann, iar Dandy în 1921 a realizat cu succes prima rezecție a unui chist coloidal de ventricul III. Epidemiologie Deși sunt catalogate a fi congenitale, se întâlnesc rar în perioada copilăriei. Ele se regăsesc într-un procent de aproximativ 0,5-1% din totalitatea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sunt chirurgicale și pot fi împărțite în tehnici anterioare percutane (chimice cu glicerol, mecanice cu balonaș sau termocoagulare prin radiofrecvență) și posterioare (decompresie microvasculară sau rizotomie). Decompresiunea microvasculară inventată de Gardner [23] bazându-se pe o ipoteză propusă inițial de Dandy [14] și-a căpătat notorietatea datorită lui Janetta [27], care a publicat prima mare serie cu rezultate ale acestei metode. Acest abord, în mâinile unui neurochirurg priceput, poate genera rezultate excelente în cel puțin 77% dintre pacienți la care pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
optic. Dott și Meighan, în 1933, propun, în glioamele de nerv optic, un abord 307 mixt anterior și superior transfrontal, prin enucleație standard pe cale anterioară, urmată de secționarea transfrontală a nervului optic la nivelul chiasmei optice. În anul 1941, Walter Dandy publică un articol de referință în care consideră abordul chirurgical transcranian neurochirurgical mai eficient decât „căile de abord practicate de oftalmologi” [7]. Chirurgia modernă a orbitei se orientează spre tehnici minim invazive, funcționale, cu corectare estetică și rehabilitare precoce, efectuate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
to Read and Why. Gusturile în materie de lecturi, ca și cele în materie de persoane cu care stabilești relații durabile, se bazează pe niște afinități care sunt în primul rând emoționale. Chiar și cele mai rafinate intelectualisme, cele gen dandy, care pot ajunge până la cinism, mie îmi stârnesc în primul rând emoții. Urmează răcoarea reflecției, dar mai intâi răbufnește emoția. Revenind la engleză și la profesoara care o preda, vorbesc despre persoana care a decis orientarea mea intelectuală și profesională
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
și contrastantă; pe de o parte, o persoană fără personalitate, generoasă, lipsită de agresivitate - era un funcționar de stat - despre serviciul lui am avut mereu o imagine gri, birocratică, tristă, de care voiam să fug; pe de altă parte, un dandy (după cum fusese în tinerețe), destul de bogat, aventurier, rafinat, juca deopotrivă cărți și la curse de cai, mare fumător, elegant în uniforma sa de ofițer, și toate acestea îmi plăceau mult; de această imagine a lui nu voiam să fug, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
divizat, nesigur și inconstant, o figură mixtă de nepăsare și energie, precizează și Miguel Abensour [p.45-46], care, cum arată Baudelaire, nu mai are nimic din eroismul "de sânge și de spadă". O ultimă incarnare a eroului modern este figură dandy-ului, caracterizat de Baudelaire drept "un Hercule fără întrebuințare". Baudelaire mai consemna că eroismul modern nu se mai întâlnește în bătălii glorioase, ci mai mult în cele interioare 72. El exemplifică prin tipul de personaj dandy un anumit eroism nobil
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
eroului modern este figură dandy-ului, caracterizat de Baudelaire drept "un Hercule fără întrebuințare". Baudelaire mai consemna că eroismul modern nu se mai întâlnește în bătălii glorioase, ci mai mult în cele interioare 72. El exemplifică prin tipul de personaj dandy un anumit eroism nobil. Parizienei, care poate fi asimilată acestui personaj, i se poate atribui același eroism straniu, calificat cu referință la dandy nu că victorie în război, "ci doar, din când în când, bătălii subtile, grațioase, cu ceea ce era
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
întâlnește în bătălii glorioase, ci mai mult în cele interioare 72. El exemplifică prin tipul de personaj dandy un anumit eroism nobil. Parizienei, care poate fi asimilată acestui personaj, i se poate atribui același eroism straniu, calificat cu referință la dandy nu că victorie în război, "ci doar, din când în când, bătălii subtile, grațioase, cu ceea ce era mediocru, banal, conformist și vulgar în lumea lor" [Babeți, p.129]. În românul secolului al XIX-lea, problema eroismului modern e ridicată în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
qui fermaient son intelligence" [Maupassant, Notre cœur, p.83]. Morală sau lipsa ei, în perioada decadenta, îi interesează în mod deosebit pe romancierii timpului 119. Morală Parizienei este una a negarii, incluzând un repertoriu de forme asemănător cu cele ale dandy-ului, care poate fi considerat omolog masculin al mondenei franceze: indiferență, nepăsarea, ignorarea convențiilor, provocarea, subversiunea, refuzul, capriciul, tupeul, insolenta, impertinenta, cinismul [v.Babeți, p.184]. Dar contestarea pe care o practică este subtilă, plină de tact. Structura morală a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de a prezenta caracteristicile sexului opus simultan cu cele proprii sexului sau. În acest context vom observa că în raporturile sexuale unele dintre Pariziene, deschizătoare de drumuri, sunt dubluri ale personajelor masculine. Pariziana chiar poate fi etichetata că dublura a dandy-ului. Clotilde de Marelle își mărturisește dorințele secrete de comportament masculin libertin: "tu ne te figures pas comme j'aime ces escapades de garçon dans tous ces endroits où leș femmes ne vont pas. Pendant le carnaval je m'habillerai
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
elle se tenait quelque peu renversée en arrière, avec le bouț de son pied sur un coussin, tranquille comme une œuvre d'art de délicatesse" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.261]. 111 La fel ca în cazul omologului său masculin dandy-ul -, impresionează "felul în care creeaza o vestimentație, un interior, un machiaj, o cină festivă sau un dejun frugal, o conversatie, un joc, o plimbare, un bal, are ceva din grația și inefabilul lucrurilor gratuit efemere, făcute din pură plăcere
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]