105 matches
-
a urmărilor uzurei în România credem că va face pe orice român sa gândească de zece ori înainte de a zice un cuvânt în cestiunea izraelită. Dacă cu efectele produse de domnia libertății se va combina apoi și libertatea deplină de daraveri a evreilor, rezultatul final va veni atât de curând încît chiar d. Brătianu ar ajunge să-și vaza faptele mînilor sale, pieirea României. Tuturor acelora însă, tineri sau bătrâni fie, cari jură în numele libertății, egalității și fraternității, le repetăm că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Moldoveanu, acuzat de fals în acte publice. O asemenea acuzație nu dă a se bănui că ea este recompensa ce i se menaja pentru c-a avut fericirea de a displace unora prin curajul cu care a dat la lumină daraverile rechiziții Warszawsky et comp.? Ceea ce ne confirmă și mai mult în această opinie este modul cu care vedem că s-a procedat în privința d-lui Moldoveanu pentru acea acuzare. Judecătorul de instrucție de pe lângă trib. Teleorman, sesizat de lucrarea primarului comunei Orbeasca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
proceadă la dezarmarea nației, să-i ia îndărăt puștile și cartușele ce i le încredințase și să-i zică: "Nație dragă, de astă dată tu nu pricepi nimic, deci te oprim de a te amesteca cumva în mod simțitor în daraverile noastre. " Și cu toate acestea niciodată nația n-a avut mai multă dreptate și radicalii mai puțină, niciodată pericolul unei dominațiuni străine sub forma ei cea mai scârboasă n-a fost mai mare decât tocmai astăzi. Dacă toți evreii - străini
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mustrare al ziarului oficios din Berlin ""Norddeutsche Allgemeine Zeitung", deci interesul pe care-l manifestă lumea oficială de acolo pentru proiectul de răscumpărare, adaogă nedumerirea noastră, căci, la dreptul vorbind, ce are a-mpărți guvernul german cu un contract de daraveri între statul nostru și o societate de acționari? Acest interes era fără îndoială justificat într-un timp în care dreptul acționarilor, bazat pe contractul primitiv, era primejduit prin escrocheria Strusberg, dar după convenția adițională de la 2/14 fevruarie 1872, numită
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Această colosală și "strălucită afacere" produce însă atâta zgomot și atâta lumină încît eclipsează și acopere altele mai mici și mai puțin strălucite, dar totuși îndestul de caracteristice. Astfel de exemplu "Binele public" conține astăzi câteva rânduri în privința unei alte daraveri, nu puțin însemnate, dintre un concesionar străin și statul nostru. E vorba de un d. Ward, căruia i s-a confiscat legal o sumă de 300000 de franci acum vro câțiva ani - pare-se sub guvernul reacționarilor - și care astăzi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu minte care ar voi să răstoarne acest fapt împlinit. Evreii germani se bucură de ilimitata libertate a cultului lor; nimenea nu-i tulbură în vechile lor datine și tradițiuni, nici în particulara lor știință cosmopolită; ba societatea civilă în daraverile ei fine adeseori seamă și de sâmbătă, desigur o rânduială supărătoare pentru noi creștinii. Dar, deodată cu emanciparea, pretenția evreilor de-a fi o nație de capul ei a căzut cu totul. În secolul acesta al formațiunilor statelor după naționalități
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
un popor îl ocupă din întâmplare, el trebuie să fie "plămădit cu sângele și întărit cu oasele înaintașilor noștri" (p. 7). Patria nu e nici limba, care poate fi doar un instrument pragmatic de comunicare, "un mijloc de translațiune al daraverilor [negustorilor] dintre ei" (p. 9). Ea trebuie să fie depozitarul experiențelor istorice, suportul prin mijlocirea căreia se perpetuează în timp, ad infinitum, tradiția istorică lăsată moștenire de generațiile primordiale, expresia liturgică a sufletului românesc. Schimbând direcția de înaintare și luând
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la 17 milioane. Al doilea punct al programei e milionul lui Aristid... Aristid al d-lui Grădișteanu. Cestiunea aceasta devine foarte spinoasă când cugetăm că d. Brătianu este la putere împreună cu ai săi, că o mulțime de oameni sunt în daraveri cu statul și că, la putere fiind dumnealor, oamenii, vrând - nevrând, cată să bage mâna 'n buzunar spre a împlini milionul subscripției naționale. Daca roșii n-ar fi la putere, altceva. Dar așa subscripția seamănă mult a spoliație cu mâna
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lor sociale. Favori și funcții nu se mai dădură celor cari le-ar fi meritat sau cari ar fi fost calificați, ci nepoților, verilor, rubedeniilor pân- 'ntr-a șaptea spiță a alegătorilor influenți. Pe de altă parte, pentru a interesa prin daraveri curat materiale corpul electoral, s-a creat sute de funcțiuni nouă, împărțite asemenea sau la alegători, sau la rude de alegători. O mreajă întreagă de interese meschine, de împărțiri de slujbe la feneanți și netrebnici, de arendări pe nimic a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că se bucură de cea mai bună opinie în străinătate. Un diplomat străin convorbind c-un român, s-a esprimat asupră-le în modul următor: "în zadar vă zbateți; ceea ce știu e că roșii d-voastră sunt foarte culanți în daraverile cu străinătatea și se țin de cuvânt, orice - ar promite. Țara? O 'nvîrtesc s-o sucesc pîn-ce rămâne tot pe-a lor". Iată un adevăr care nu ne inspiră încredere nici în protestațiunile "Romînului", nici în seriozitatea opunerii lui în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o direcțiune care reprezintă interesele monarhiei în întregul ei, fără distingere de german, ungur sau ceh, și despre aceste interese e cestiunea daca sunt sau nu armonizabile cu ale noastre. Ce simpatii, ce antipatii se 'ncap aci, în cestiuni de daraveri materiale, de negoț, de import și esport? Nici una. Pozitiv simpatică ar deveni monarhia numai atunci când și românul de acolo ar fi în patria lui tot atât de ne]mpiedecat în dezvoltare precum e ungurul sau polonul; când monarhia l-ar considera și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un popor îl ocupă din întâmplare, el trebuie să fie "plămădit cu sângele și întărit cu oasele înaintașilor noștri" (p. 7). Patria nu e nici limba, care poate fi doar un instrument pragmatic de comunicare, "un mijloc de translațiune al daraverilor [negustorilor] dintre ei" (p. 9). Ea trebuie să fie depozitarul experiențelor istorice, suportul prin mijlocirea căreia se perpetuează în timp, ad infinitum, tradiția istorică lăsată moștenire de generațiile primordiale, expresia liturgică a sufletului românesc. Schimbând direcția de înaintare și luând
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la care s-a prezentat au fost mai mult o formalitate. Contrar părerii încetățenite, mai dificilă a fost acomodarea lui Mihai cu limba germană, deși tatăl său, căminarul, știa nemțește, dar prins cu ale moșiei, ba și cu alte atâtea daraveri, n-avea timpul și nici răbdarea necesară de a da lecții. De aceea, poate, Iancu Litviniuc primul învățător al său de la Cernăuți spunea că la început i-a mers mai greu, necunoscând micul Eminescu bine limba germană 54, iar Ștefanelli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
o vânzare silită, cum au afirmat mulți cercetători, în mod eronat. Chiar dacă a fost nevoit să vândă moșia, Gheorghe Eminovici a rămas același om de ținută, căutat și întrebat într-ale pământului ca unul ce se pricepea în astfel de daraveri; în 1881, fiul său, Nicolae, îi scrie din Botoșani că a fost numit espert într-o comisiune de esperți, pentru evaluarea stricăciunilor la acaretele din Cucorăni. Neputându-ți înmânua citația au schimbat numele matale și au scris al meu (Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
sfânta împărtășanie” și cu „răcoarea (ei) de rouă în cerul gurii și-n toată ființa”. Gândul la banii plătiți părintelui Daniil, „ca să se roage și pentru călătoria ei”, felul expeditiv de retragere din biserică, înapoi, la mulțimea de „trebi și daraveri” ce o așteaptă nu știrbesc, de fapt, cu nimic nici emoția acestui „prag” purificator, nici sugestia unei anumite sfințenii de care se pătrund acele clipe, însă, din perspectiva eroinei sadoveniene, totul apare ca subordonat față de ceea ce urmează a fi făptuit
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
și la tine.”); În absența stăpânului, plecat mai toată ziua cu afaceri, Îi revine lui Chiriac greaua misie de a o consola pe Veta: „Eu, știi, cu negustoria, mai mergi colo, mai du- te dincolo, mă rog, ca omul cu daraveri, toată ziua trebuie să lipsesc de-acasă. Pe de altă parte, ce să-Ți spui! am ambiț, Țiu când e vorba la o adică la onoarea mea de familist. De! când lipsesc eu de-acasă, cine să-mi păzească onoarea
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
și, la rugămintea hangiței, i-a dat alta, scoasă dintr-o punga mare, plină de hârtii noi. În drum spre Ineu, Ghiță este frământat de gânduri negre, legate de faptul că nu ar fi putut tăgădui, În fața judecătorului, că avea daraveri cu Lică, iar de aici nu existau decât doua posibilități: ori Lică e dovedit și pedepsit, iar Ghiță, ca om Însoțit cu un făcător de rele, nu putea să scape cu obrazul curat, ori Lică scăpa, și trebuia să se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
închisoare. Cunosc eu foști colegi ai mei de școală primară, care au fost bătuți până ce li s'a făcut negru trupul. Și după chinuri și încercări, li se dă drumul. Au fost nevinovați! Inspectorul comunal Safta avea și el multe daraveri de regulat, și și-a făcut datoria în consecință. D. revizor școlar era și el foarte înspăimântat de internațională, de călcarea în picioare a tablourilor, de anarchiștii aceștia. Îmi mărturisea acestea cu o spaimă vădită. Lucrătorii aceștia sunt cei mai mulți fii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Am venit să mă jăluiesc. Contra cui? Contra mea. No! ce-i asta? Am făcut o greșală, domnule, și vin să mă denunț eu singur, spre a-mi primi pedeapsa ce vei socoti că merit. I-am istorisit, deci, toată daravera 91 cu evreul, cum ne-am tocmit cu dânsul, cum nu s-a ținut de tocmală, cum s-a obrăznicit cu noi și, în fine, cum, scoși din fire, i-am dat două palme. În măsura în care eu îi istoriseam, fața lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
1900), protagonistul se Întâlnește pe drum cu o Întrupare a Diavolului (În final, dispare la semnul crucii). „După chip și port”, duhul rău are trăsăturile (stereo)tipice ale unui evreu : e roșcovan, e negustor „de cari umblă pân sate după daraveri”, oferă drumețului „un șip cu rachiu” etc. Întâlnirea pe drum cu acest demon se dovedește a fi de rău augur. În afară de faptul că este „om roșu”, el este și „șașiu”. Ambele elemente sunt de „piază rea” și provocatoare de deochi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
exemplu, unii evrei „Își petreceau sâmbetele Întinzând hora mare la sunetul unei cobze”, ceea ce, evident, Îi nemulțumea pe rabini, „fiind o vădită călcare a prescripțiilor religioase” <endnote id="(109, p. 42)"/>. Alții Își Închideau de sabat prăvăliile, dar „Își făceau daraverele [= afacerile] pe furiș” - spune N. Iorga -, „Înșelând astfel și pe Iehova” <endnote id=" (428, p. 80)"/>. Evident, nu era o practică specifică doar evreilor. Pe la 1700, de pildă, Antim Ivireanul, mitropolitul Țării Românești, deplângea faptul că românii care sunt „cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
putem ști, dar măcar se poate observa și de la distanța de o mie de poște obtuzitatea În gândire a mai marilor țării de atunci precum și paranoia de care erau bolnavi până-n măduva oaselor. Ion D. Zamfirescu, semnalase o altă daraveră, bună de pus la gâtu-i o cravată unsă cu săpun „Cheia” la mare cinste și căutare pe atunci. N-ar fi avut să știe ce și cum dacă nu ar fi citit ciorna numărului 251/10 decembrie 1968 al cotidianului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
care nu se glumește". Și se lasă o tăcere... Ștefan dă o raită încăperii, se oprește în dreptul mitropolitului Teoctist ce tot frământa niște mătănii. Sfinția ta nu-i în toate apele lui. Ce te apasă? Melancolia toamnei, au niscai cucernice daraveri duhovnicești? Mă gândesc c-or veni iar vrăjmașii ce n-au nimic sfânt. Jefuiesc sfintele altare, topesc aurul icoanelor, din clopote toarnă tunuri, pe călugări îi spânzură de barbă în livadă, pângăresc până și gropnițele voievozilor și oasele le aruncă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
patima "fuduliei", ia de nevastă pe Acrivița, fata lui Hagi Cănuță, om de seamă dar cam "ififliu". Acrivița are "ifose", e "zuliară", dă bărbatului "cu tifla", pe frate îl face "haple", pe soț "budala" și "capsoman". Ianulea, fiind negustor, încheie "daraveri", aduce mărfuri de la "tacsid" și din pricina cheltuielilor nebune e "scos la selemet" ca "mufluzii". Acrivița, "apilpisită", joacă "otusbir", "ghiordum", e "agiamie" la joc, casa îi e plină de musafiri cărora le dă "zumaricale", vutci. Grațiile ei verbale sunt fanariote: "Cum
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-o ieșind de la Cațavencu tot astăzi pe la unsprezece, când măntorceam din târg... Eu, am n-am clienți acasă, la unsprezece fix mă-ntorc din târg... Brânzovenescu: Nu-nțeleg. Farfuridi: Cum nu-nțelegi? La unsprezece fix... Brânzovenescu: Nu frate, nu-nțeleg daraverile astea cu opoziția! Tu ai văzut pe Trahanache întâi, pe urmă pe madam Trahanache, și eu adineaori am văzut pe polițaiul, pe Ghiță, intrând la Cațavencu... Farfuridi: (cu intenție) Brânzovenescu: (cu îndoială) Să fie trădare la mijloc? 'Ai? Farfuridi: Eu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]