326 matches
-
de folclor comparat din România, aparținând lui M. Gaster (1872) și lui T. T. Burada (1882). În C.l. s-au tipărit și lucrări de filosofie, logică, morală, istorie, psihologie, chiar și de medicină și zoologie. Lăsând la o parte propagarea darwinismului, preocupare comună cu a altor reviste din epocă, rămâne ca o particularitate deschiderea față de încercările de metafizică materialistă, ca acelea ale lui V. Conta, sau interesul arătat doctrinei schopenhaueriene, mai ales prin intermediul lui T. Maiorescu. În linii generale, articolele de
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
Bibliografie Aderca, Felix, C. Dobrogeanu Gherea. Viața ș( opera, Editura Casei Școalelor, București, 1947. Afloroaei, Ștefan, Cum este posibilă filosofia în estul Europei, Polirom, Iași, 1997. Afloroaei, Ștefan, Lumea ca reprezentare a celuilalt, Institutul European, Iași, 1994. Alexander, Richard D., Darwinism and Human Affairs, Pitman Publishing Limited, Londra, 1980. Andrei, Petre, Sociologie Generală, Scrisul Românesc, Craiova, 1936. Bauman, Zygmunt, Comunitatea, C(utarea siguran(ei (ntr-o lume nesigur(, Editura Antet, f.l., f.a., titlul original: Community, Polity Press, f.l., 2001. Bădescu, Ilie, Sincronism
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
eugeniștilor, corpul nu devenise Încă un teren de desfășurare a dezbaterilor referitoare la drepturi, obligații, libertăți și limitări. Comunitatea științifică Își câștigase cu siguranță o voce publică tot mai influentă pe parcursul secolului al XIX-lea, cu un interes crescând pentru darwinism și alte teorii evoluționiste. Cu toate acestea, membrii comunității nu folosiseră notorietatea de care se bucurau pentru a Încerca să așeze corpul În centrul vieții politice și sociale 75. Recent, Michel Foucault și alți istorici au pus În discuție această
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de sănătate. Un alt promotor al programelor eugeniste de asistență medicală a fost Alexandru Vaida-Voevod, bine cunoscutul politician țărănist care mai târziu a migrat către extrema dreaptă. Într-o conferință susținută În aprilie 1921, el acuza guvernul liberal de promovarea darwinismului social În programele sale de asistență medicală și de comportament iresponsabil, pentru că lăsa unele probleme critice de sănătate ale populației să Își urmeze, pur și simplu, cursul natural, argumentând că astfel de fenomene reprezentau, În același timp, o modalitate de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
atât din punct de vedere moral, cât și intelectual. 3. Iacob Felix, Despre progresele igienei În cei din urmă ani, București, 1885; Petrini (de Galatz), Filosofia medicală. Despre ameliorarea rasei umane, Tipografia D.A. Laurian, București, 1876. Un critic important al darwinismului social și susținător al unor politici mai largi de asistență socială, din perspectiva biologiei a fost Ștefan Stîncă, un activist socialist. Vezi lucrarea sa Mediul social ca factor patologic, Tip. H. Goldner, Iași, 1897. 4. Vezi Schneider, Quality and Quantity
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Reform in Radical London, University of Chicago Press, Chicago, 1989; Charles Rosenberg, No Other Gods: On Science and American Social Thought, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1976; Carl N. Degler, In Search of Human Nature: The Decline and Revival of Darwinism in American Social Thought, Oxford Univesity Press, New York, 1991. 4. Adams, Wellborn Science. 5. Cazul țărilor scandinave era puțin diferit, pentru că eugenia se dezvoltase În aceste țări mai degrabă ca o strategie de modernizare pentru secolul XX. Vezi Broberg și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1874, p. 186; Stîncă, Mediul social; Panaite Zosin, Determinismul, Lito-Tipografia Motatzeanu și Lambru, București, 1895; A. Aronovici, Omul și sociologia dupe Darwin, Lamark, Herbert Spencer, Letourneau, Buchner etc., Lib. G.D. Nebuneli și Fii, Galați, f.a.); N. Leon, „Generațiunea spontanee și darwinismul”, Convorbiri literare, vol. 37, nr. 4, 1903. 13. Graham, „Science and Values”, pp. 1142-1143; Paul, Controlling Human Heredity. 14. Larson, „Rhetoric of Eugenics”, pp. 49-50. 15. Schneider, Quality and Quantity, p. 283. 16. Vezi capitolul 3. 17. Weindling, Health, Race
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
University Press, New Haven, Conn., 1997. Davidoff, Eleonore, și Hall, Catherine, Family Fortunes: Men and Women of the English Middle Class, 1780-1850, Chicago University Press, Chicago, 1987. Degler, Carl N., In Search of Human Nature: The Decline and Revival of Darwinism in American Social Thought, Oxford University Press, New York, 1991. Desmond, Adrian, The Politics of Evolution: Morphology, Medicine, and Reform in Radical London, University of Chicago Press, Chicago, 1989. Dikotter, Frank, Imperfect Conceptions: Medical Knowledge, Birth Defects, and Eugenics in China
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Nistru, că Anglia poate fi protejată doar dacă nici un stat nu amenință ocuparea Țărilor de Jos, de unde se poate lansa o invazie asupra Insulelor Britanice cu sorți de izbândă. Al doilea curent teoretic care va influența major teoriile geopolitice este darwinismul social. Aplicarea în științele sociale a teoriilor legate de apariția și evoluția speciilor formulate de Charles Darwin a dus la o convingere politico teoretică: doar cele mai puternice și mai bine adaptate organisme sociale (a se citi state) au șanse
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
apariția și evoluția speciilor formulate de Charles Darwin a dus la o convingere politico teoretică: doar cele mai puternice și mai bine adaptate organisme sociale (a se citi state) au șanse de supraviețuire într-un mediu internațional aspru și competitiv. Darwinismul social a impus reflecției geopolitice și proto-teoriei relațiilor internaționale de la sfârșitul secolului al XIX-lea un tip de principiu al selecției naturale care încuraja o viziune agresivă, a războiului preventiv și a desconsiderării principiului westfalic după care toate statele se
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și se ocupă cu studiul modului în care relațiile de putere dintre grupurile umane sunt modelate de teritoriul pe care acestea îl locuiesc. Ratzel, care, pentru a-și denumi teoriile, prefera să folosească termenul de antropogeografie, era profund influențat de darwinismul social. Pornind de la afirmația potrivit căreia structurile geografice și climatice determină forma și structura entităților politice care le ocupă, geografia politică afirma că cel mai adaptat stat la subansamblul geografic în care este situat va fi cel mai puternic actor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dovedește un temperament impulsiv, un spirit acut și bătăios, foarte la largul său în polemica de idei, rigidă totuși uneori, marcată de confuzii și cu spectaculoase excese. Încercând să aplice ideile materialismului istoric (pe care îl numește materialism economic), combate darwinismul social, organicismul lui Spencer, anarhismul. Se ocupă și de alte probleme, cum ar fi tactica și teoria mișcării socialiste, iar anumite „chestiuni agricole” le privește, în bună parte, printr-o optică narodnicistă. Cu apariția, în „Evenimentul” (1893), a primului său
IONESCU-RION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287594_a_288923]
-
ților, decât sub aspectul cantit)ții și calit)ții produselor lor. Deși finalitatea constructiv) a competiției economice este lesne de observat, este dificil de argumentat c) statele sunt mai prospere datorit) competiției politice în care ele se angajeaz). În epoca darwinismului social, era salutat)învigorarea statelor, care se presupunea c) rezult) în urmă competiției dintre ele. Victoria celor puternice constituia un indicator al calit)ții; dac) cele slabe au cedat, aceasta s-a datorat defectelor lor. Pe plan internațional, dezacordul se
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
american a așezart, Încă de la Început, povara responsabilității asupra individului astfel Încât să facă ceva cu viața lui În cadrul pieței, cu puțin ajutor social În afară de o educație publică liberă și garantată. Prin contrast, europenii cred că societatea are responsabilitatea să echilibreze darwinismul uneori crud al pieței furnizând suport social pentru cei mai puțin norocoși, pentru ca nimeni să nu rămână În urmă. Ambele visuri au punctele lor forte și slăbiciunile lor. Europenii sunt adesea criticați de americani că nu Își asumă o mai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Doctrine, norme, acțiuni sociale Medicina socială Igiena socială Surse medicale: Prescripții de viață, adaptarea la mediu Climă, resurse, alimentație, habitat (medicina mediului) Prescripții de păstrare a sănătății și prevenire a bolilor Epidemiologie, practica medicală generală (medicina grupelor umane) Surse socio-biologice: Darwinismul social Rasismul Igiena socială Igiena generală Medicina preventivă Igiena morală Igiena rasei Igiena mintală Igiena mintală individuală Igiena mintală a persoanei Igiena mintală a familiei Igiena mintală școlară Igiena mintală colectivă Igiena mintală a grupelor sociale Igiena mintală a mediilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sănătate, eugenia este definită de M. Boigey ca fiind „știința care stabilește regulile pe care trebuie să le urmeze oamenii în scopul asigurării unei continuități armonioase a speciei”. Se pot vedea din această definiție influențe ale unei mentalități derivate din darwinismul social, susținut, în secolul al XIX-lea și primele decenii ale secolului XX, de Galton, Katsainos, Fournier, Parrot, Marfan, Hutinel. Eugenia pune accentul pe ereditate, pe tarele ereditare și riscul de transmitere genetică a bolilor psihice. Ea este corelată cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Ch. Richet, M. Potet). Ch. Richet susținea că „societatea trebuie să se apere, ea are datoria să distrugă sau să îndepărteze tot ceea ce poate împiedica perfecționarea speciei, pe toți marii anormali fizic sau psihic”. Se poate remarca aici fundamentul teoriei darwinismului social, impus igienei mintale. Segregarea este a doua formă de eugenie preconizată. Ea are un caracter negativ. Pollock H.M. susține că acțiunea de castrare a bolnavilor psihic poate stârni proteste publice și din acest motiv apelează la segregarea lor socială
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
critice nu atât păcate general-omenești, cât mai ales înclinarea unor români ardeleni către ceea ce nu are legătură cu tradiția și nu este „străbun”, cu timpul programul se va lărgi. Se publică versuri și schițe pe tema neînțelegerilor provocate de vulgarizarea darwinismului, despre raporturile între creditori și datornici, despre lipsa de cuvioșie a unor fețe bisericești ș.a.m.d. Insistându-se asupra suferințelor îndurate de țărani, se critică aspru atitudinea unora (Pasivitatea românilor), se ironizează simulacrele de procese politice (Procesul „Tribunei”, tragicomedie
VULTURUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290673_a_292002]
-
-lea, N. s-a impus în primul rând prin prestația de la „Contemporanul”. Aici își valorizează pornirea polemică în mai multe campanii, în care temeritatea inițială se metamorfozează aproape reflex în agresivitate și exces, în rigiditate ideologică. Declarându-se adept al darwinismului și al ateismului, el receptează de fapt ideile mai noi printr-o grilă pozitivistă, frecvent empirică. Traduce, prelucrează cu zel și consacră acestor subiecte numeroase articole, unele organizate în cicluri. Aceeași perseverență în numele umanitarismului o pune în răspândirea unor teorii
NADEJDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288346_a_289675]
-
religie sau chiar de a îngloba religia în sistemul său educațional alături de știință. Este, de exemplu, cazul presiunilor actuale exercitate în SUA asupra școlii de a include „creaționismul”ca o teorie care să fie predată în cadrul cursurilor de biologie în locul darwinismului sau alături de el, ca o teorie alternativă, egal îndreptățită. Influențele reciproce pot fi nu numai negative, disfuncționale, ci și pozitive,funcționale. Persoanele pot exercita presiuni asupra întreprinderii pentru ca aceasta să dezvolte activități orientate spre satisfacerea necesităților individuale (funcții sociale): procurarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
utopism (catolicismul social francez, „socialismul utopic” etc.), altele de diverse forme de reacționarism (de la reacționarismul aristocratic al lui Joseph de Maistre la conservatorismul lui Burke, de la viziunea istoriozofică a astăzi uitatului Buckle, la organicismul lui Spencer, anumite aspecte din Comte, darwinismul social etc.). Ideea de Sittlichkeit în idealismul german, precum și (după cum a argumentat convingător Friedrich Jaeger în cartea amintită) re-situarea socială și istorică a individualității descătușate pe care a propus-o în aceeași cultură istorismul (Historismus), reprezintă, spre sfârșitul secolului al
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cel mai serios problematica rasei în teoriile (pseudo)savante și discursul public de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX cu specială privire asupra Austro-Ungariei. Vezi teza sa de doctorat încă nepublicată, Contesting National Superiority: Racial Thinking, Social Darwinism and Nationalism in Fin-de-siècle Hungary, susținută la CEU în 2002, precum și mai multe din articolele sale apărute în ultimii ani. 22. Pentru o bună recapitulare didactică a reproșurilor liberalilor dogmatici la adresa lui Etzioni, din păcate fără recul față de poziția criticilor, vezi
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
posibilitate. (Vezi Op. cit., p. 374-5.) Pe de altă parte, fiind independentă și neutră în raport cu cercetările empirice asupra genezei structurilor minții noastre, filosofia transcendentală va fi compatibilă cu rezultate din cele mai diferite ale unor asemenea cercetări, de exemplu, și cu darwinismul. (Vezi p. 378.) 45. Ibidem, p. 378. 46. Vezi Mircea Florian, „Immanuel Kant”, în Istoria filosofiei moderne, vol. II, Societatea Română de Filosofie, București, 1938, pp. 37-38. 47. Vezi Op. cit., pp. 59-60. 48. „Amestecul dintre psihologie și suprapsihologie e caracteristic
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
naturală - și producând, până la o anumită reglare a lucrurilor, și fenomene negative, perverse. Se pare că un astfel de pericol îl constituie informatismul și servituțile aduse de acesta (în ipostaza de singură instanță explicativă sau operativă, cum a pretins și darwinismul, într-o anumită perioadă, bazată, de această dată, pe supralicitarea informației). Credem că nu extensiunea și generalizarea unei practici devine nocivă, ci excesul și exclusivismul acesteia față de ceea ce ființează în jur. Tot mai multe sectoare ale producției au ca mijloace
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
deci asocierea dintre o anumită schemă narativă și anumite procedee de vizualizare), favorizează reprezentarea violenței și agresivității ca un fapt uman natural (mai puțin cultural), ceea ce conduce la o reprezentare a violenței din programul de televiziune într-o perspectivă apropiată darwinismului social. Consecința mai generală a acestei combinații de schemă narativă și de tehnică a filmării constă, în cele din urmă, în a amalgama, până la anulare, elementele specifice tramei narative ficționale și a modurilor în care oamenii își fac dreptate. Violența
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]