190 matches
-
speciilor. Acestea au fost prezentate pe larg și sistematic în ultima sa carte, The Structure of Evolutionary Theory, publicată în 2002. În ce sens punct de plecare? În sensul că „echilibrele punctuate“ implică ideea, cu totul neortodoxă din perspectivă strict darwinistă, a unei distincții între mecanismele microevoluției și mecanismele macroevoluției. În acest punct, pare să fie necesară o scurtă explicație. Punctul de vedere al lui Darwin, căruia creatorii teoriei sintetice a evoluției i-au conferit o sporită autoritate, dacă nu cumva
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
există limite dincolo de care schimbări cu caracter adaptativ vor fi blocate de constrângeri structurale. Noua interpretare a datelor paleontologice a deschis, prin urmare, drumul unor reconsiderări radicale, deoarece ea putea fi cu greu pusă de acord cu acea perspectivă ortodox darwinistă asupra evoluției speciilor pe care Richard Dawkins acceptă să o califice drept „genocentrică“. Potrivit acestei perspective, acumularea de mici avantaje adaptative, oferite de anumite mutații genetice, face ca unele organisme să supraviețuiască și să se reproducă în dauna altora. Acesta
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
genocentriști“, cum sunt John Maynard Smith sau Richard Dawkins, pe care ei îi numesc „darwiniști fundamentaliști“ sau „ultradarwiniști“. Gould a revenit de multe ori asupra observației că există deosebiri semnificative între poziția acestora și cea a autorului Originii speciilor. Fundamentaliștii darwiniști susțin că selecția naturală reglează tot ceea ce este important în evoluție. Atenția lor nu este îndreptată asupra explicării apariției și dezvoltării biodiversității în genere, ci doar asupra caracteristicilor adaptative ale ființelor vii, promovate prin acțiunea selecției naturale. Gould crede că
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
implică și multe „arcuri de boltă“, adică structuri care iau naștere din rațiuni arhitecturale și pot primi doar ulterior funcții adaptative. Evident că luarea în considerare a rolului exaptărilor în cercetarea evoluției vieții va implica distanțarea de acea abordare „strict darwinistă“ care reduce explicația schimbărilor ce au loc în procesul evoluției la schimbările cu funcție adaptativă directă. Gould propune, prin urmare, o abordare care diferă sensibil de cea proprie cercetărilor evoluției inspirați în mod unilateral de genetică, acei cercetători care cred
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
care au determinat succesiunea sistemelor ecologice pentru evoluția vieții pe pământ, cauze legate de istoria fizică a planetei. Este una din rațiunile pentru care Eldrege apreciază că o explicație satisfăcătoare a evoluției nu va putea fi dată în cadrul acelei viziuni darwiniste în care „lumea materiei în mișcare și transmiterea informației genetice între generații au rămas concepte separate“. Concluzia generală va fi că modelul competiției pentru transmiterea caracterelor de la o generație la alta, modelul pe care îl absolutizează „ultradawriniștii“, „nu ajunge pentru
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
armonie cu o viziune uniformitarianistă și gradualistă asupra evoluției. Tot așa, introducerea unor concepte cum sunt „exaptarea“ și „arcurile de boltă“ determină reevaluarea multor fapte care au fost privite anterior de către cercetătorii din biologia dezvoltării doar din perspectiva unui adaptaționism darwinist strict. Spre deosebire de multe corelații empirice de care se interesează cercetătorii vieții, ideile directoare ale unui program de cercetare nu pot fi supuse în mod direct controlului faptelor. Asemenea idei pot fi legitimate doar prin capacitatea lor de a orienta în
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
în mod clar temerea că abordări de acest gen sunt susceptibile să întrețină și să susțină conservatorismul politic, rasial și sexual, furnizându-i respectabilitate prin argumente „darwiniene“. Reacția dominantă în cercurile cercetătorilor față de contestarea programului adaptaționist drept „ultradarwinism“ sau „fundamentalism darwinist“ ar putea fi caracterizată astfel: acceptarea pledoariei pentru o recunoaștere mai largă a limitelor pe care le impun acțiunii selecției naturale o mare varietate de constrângeri și respingerea, totodată, a tendinței criticilor programului neodarwinist de a exagera radicalitatea revizuirilor necesare
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
că explicații pe care Johnson le apreciază drept vulnerabile din punct de vedere științific au fost susținute cu atâta stăruință lasă să se bănuiască, crede el, o altă motivație, o motivație ascunsă de ordin ideologic: „Darwin însuși a stabilit tradiția darwinistă care constă în a soluționa problema fosilelor înecând-o într-un val de explicații, a cita selecția artificială drept verificarea selecției naturale, fără a recunoaște limitele comparației și a estompa distincția dintre variațiile minore și variațiile majore.“ Un cititor imparțial
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
fizicii noi le opuneau acestora dogmele bisericii, ca adevăruri revelate. Susținătorii din zilele noastre ai „creaționismului științific“ pretind că teoria darwiniană a evoluției trebuie respinsă deoarece ar fi nesatisfăcătoare din punct de vedere științific. Accentul cade pe delimitarea de explicațiile darwiniste, și nu de concluzii materialiste, antireligioase, pe care unii pretind că le-ar fi derivat din știința darwiniană. Refuzând astfel să distingă această știință de interpretări filozofice, creaționiștii fundamentaliști susțin că o filozofie materialistă sau naturalistă constituie însăși esența teoriei
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
caracteristicile adaptative ale organismelor, el va fi condus spre concluzia că odată cu explicația darwiniană ar fi fost înlăturat și principalul suport al acestor reprezentări. Iar încheierea firească a raționamentului va fi aceea că nu poți să fii, în același tip, darwinist și religios. Acesta este unul din motivele care revin mereu în scrierile lui Dawkins. Asupra mizei care este existența lui Dumnezeu decid, înainte de toate, cunoștințele noastre despre fapte, cum sunt cele pe care ni le oferă științele fizice și biologice
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a considerat, totodată, că teoria lui nu oferă o bază pentru a proba inexistența lui Dumnezeu. El a respins cu bună credință și în mod consecvent sugestia că teoria ar conduce la ateism. Tot așa au gândit și gândesc cercetătorii darwiniști care sunt credincioși. Pentru ei, argumente de genul celor ale lui Dawkins nu-și ating ținta. Ele funcționează doar împotriva celor care susțin creația separată a fiecărei specii. Probe convingătoare împotriva creației separate, probe care pot fi produse pe baza
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Căci cu greu se va mai putea discuta cu argumente dacă vom accepta să fie ocultate contururile unor distincții conceptuale atât de fundamentale. Așa ceva nu i se poate reproșa, desigur, unui autor cum este Ayala. Se poate, totuși, observa că darwiniștilor credincioși le este greu să meargă până la capăt în ceea ce privește separarea științei de credința religioasă. Ei simt nevoia de a integra și știința în înțelegerea lor religioasă a lumii, sugerând că Dumnezeu poate fi înțeles prin știința naturii. Ca tot ceea ce
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
întâmplă acel lucru, și apoi rezultă mai departe că...", suntem pe calea primei caracteristici a matematicii pe care am menționat-o, lanțuri lungi de raționamente din aproape în aproape. Dar îmi este greu să-mi dau seama cum simplul principiu darwinist al supraviețuirii celui mai puternic ar face selecția după capacitatea de a face lanțurile lungi pe care matematica și știința par să le solicite. Geometria pare să fi apărut de la problemele legate de împodobirea corpului uman pentru diferite scopuri, cum
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Am atins deja problema evoluției omului. Am remarcat că în formele de viață timpurii se vor fi aflat semințele abilității noastre de azi de a crea și urmări lungi înlănțuiri de raționamente apropiate. Mai târziu, unii au susținut că evoluția darwinistă ar fi selectat în mod natural pentru supraviețuire acele forme de viață competitive care au avut în minte cele mai bune modele ale realității "cele mai bune" însemnând cele mai bune pentru supraviețuire și dezvoltare. Vedem, de exemplu, că putem
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
adaptării indivizilor la mediu, și a selecție naturale în c adrul speciei. La prima vedere teoria părea logică, dar mai apoi oamenii și-au dat seama că în toată istoria lumii vii, urmele descoperite aparțin unor specii diferite. Dacă teoria darwinistă era adevărată, atunci trecerea de la o specie la alta s-ar fi făcut continuu și ar fi trebuit să rămână urme ale ac est ui proces. Dar arheologii nu au descoperit decât urme ale unor specii distincte. S-a emis
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
-i pomenească prea mult pe predecesorii săi44. Acest Malraux al anilor patruzeci a fost, în multe privințe, un Benjamin sonorizat și recondiționat. Când primul vede născându-se din reproducerea imaginilor un umanism planetar, cel de-al doilea pronostica o selecție darwinistă pe dos. "Rezultatul este o nouă selecție, o selecție în fața aparatelor, din care ies învingători vedeta și dictatorul" (W. Benjamin). În mod curios, germanul progresist vedea în negru viitorul fericit al erei mass-mediatice pe care francezul "reacționar" îl picta democratic
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și ale Occidentului. Iconoclast e un adjectiv care i se aplică adesea acestei personalități cu multiple interese și talente, care revoluționează tot ce atinge. De formație biolog, Fernando Vallejo este și autorul a trei eseuri științifice foarte diferite: La tautología darwinista y otros ensayos de biología, (Tautologia darwinistă și alte eseuri de biologie), 1998 (în care demitizează pilonul central al biologiei, teoria lui Darwin), Manualito de imposturología física, (Mic manual de imposturologie fizică), 2005 (în care demontează teoriile lui Newton, Einstein
Fernando Vallejo: "Romanul e marele gen literar" by Diana Nicoleta DIACONU () [Corola-journal/Journalistic/8658_a_9983]
-
care i se aplică adesea acestei personalități cu multiple interese și talente, care revoluționează tot ce atinge. De formație biolog, Fernando Vallejo este și autorul a trei eseuri științifice foarte diferite: La tautología darwinista y otros ensayos de biología, (Tautologia darwinistă și alte eseuri de biologie), 1998 (în care demitizează pilonul central al biologiei, teoria lui Darwin), Manualito de imposturología física, (Mic manual de imposturologie fizică), 2005 (în care demontează teoriile lui Newton, Einstein, Maxwell etc., și-i numește pe toți
Fernando Vallejo: "Romanul e marele gen literar" by Diana Nicoleta DIACONU () [Corola-journal/Journalistic/8658_a_9983]
-
deși ele pot utiliza doar argumente adevărate și scheme logice valide 59. Dacă partenerul de dialog nu acceptă argumentele de o anumită factură, orice teză, oricât ar fi de justificată, nu va putea fi susținută și acceptată. Spre exemplu, argumentele darwiniste privind apariția și evoluția omului din maimuțe au părut inacceptabile, și chiar scandaloase, partizanilor teoriei creaționiste. Trudy Govier a identificat un număr de patru condiții privind acceptabilitatea premiselor într-o argumentare 60. În primul rând, o premisă este acceptabilă dacă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
fi extrem de limitativă și În egală măsură deosebit de activă În conservarea creației pe care Paulescu o argumenta atât de convingător la timpul său. Nu mai puțin reconfortante sunt și noile argumente științifice care pun la Îndoială materialismul și Îndeosebi evoluționismul darwinist pe care Paulescu, la vremea sa, le eticheta fără echivoc ca fiind antiștiințifice, cerând efectiv scoaterea lor din știință. În același cadru se Înscrie și problematica instinctelor individuale și sociale pe care oricât s-au străduit teoriile psihanalitice, ethologiste, pavloviste
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
alcool, tutun, droguri, comportamente sexuale aberante etc., bolnavul primește aceleași Îngrijiri fără discriminare. Aceste atitudini s-au păstrat, În linii mari, În activitatea spitalicească, chiar dacă au existat perioade istorice de eclipsă, chiar În timpurile moderne, mai ales după apariția teoriei darwiniste care postula că legea generală care guvernează viața este selecția naturală și lupta pentru supraviețuire, În opoziție totală cu legea creștină care spune că ceea ce guvernează viața este legea iubirii, lege din care decurge Întreaga morală creștină. Pentru că mila față de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
societ]ții - este un obstacol serios în calea înțelegerii complexului de motive și activit]ți care alc]tuiesc lumea afacerilor. iv. Alte mituri și metafore Printre cele mai d]un]toare mituri și metafore legate de afaceri se afl] conceptele darwiniste de „supraviețuire a celui mai puternic” și „lumea e o jungl]” (pentru originea acestor concepte vezi capitolul 44, „Semnificația evoluției”). Ideea de bâz], bineînțeles, este c] viața în afaceri este o competiție uneori incorect]. Dar acest aspect este foarte diferit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și culegătorii întrețin relații ecologice cu alunele” (Bradley 1984: 11, cit. în Gamble 1999: 2). Tot ea lămurește și timiditatea tenace<footnote Faptul trebuie asociat, cel puțin parțial, structurii teoretice a evoluționismului cultural (cf. Bettinger 1991), care, în contrast cu gândirea populațională, darwinistă, a preferat dintotdeauna convenția unor societăți preistorice integrate, omogene. Ca și paradigma formal rivală, cea cultural istorică, această bătrână formă de evoluționism înlocuiește abuziv indivizii din modelul darwinist cu „culturile”, devenite entități cu o esență proprie, sortite ele însele unei
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
structurii teoretice a evoluționismului cultural (cf. Bettinger 1991), care, în contrast cu gândirea populațională, darwinistă, a preferat dintotdeauna convenția unor societăți preistorice integrate, omogene. Ca și paradigma formal rivală, cea cultural istorică, această bătrână formă de evoluționism înlocuiește abuziv indivizii din modelul darwinist cu „culturile”, devenite entități cu o esență proprie, sortite ele însele unei evoluții vegetale (naștere, hibridizare, degenenerare, dispariție). footnote> cu care a fost explorată viața socială din paleolitic, în ciuda acordului general cu privire la importanța acestei dimensiuni, pentru toate aspectele evoluției umanității
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
biologică. Studiile antropologice ale relațiilor între oameni și mediul lor înconjurător au fost mai întâi deterministe: se credea că diferite societăți sau culturi își datorează caracteristicile mediului unde s-au dezvoltat. Adaptarea culturală urma aceeași logică ca și adaptarea biologică darwinistă. Când anchetele pe teren s-au înmulțit, plecând de la metodele preconizate de Boas și Malinowski, ele au revelat rapid că diferențele de organizare socială și trăsăturile culturale nu se puteau explica numai prin constrângerile mediului. Societăți care trăiau în același
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]