190 matches
-
și social) operează într-o manieră selectivă, ducând la reducerea variantelor „mai-puțin-adaptate” și la creșterea variantelor „mai-bine-adaptate”. Acest proces a devenit cunoscut sub numele de selecție naturală. Așa cum s-a dezbătut ulterior în multe lucrări ce au analizat originea teoriilor darwiniste, este evident faptul că Darwin s-a aflat la acea vreme în imposibilitatea descifrării complete a mecanismului evoluției prin selecție naturală. Această imposibilitate s-a datorat în mare parte lipsei metodologiei avansate de cercetare, dar și lipsei cunoștințelor de genetică
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
1, Editura Politică, București, 1986, p. 55. 855 David Miller-co., Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2000, p. 524. 856 Darwinismul social reprezintă "încercările unor filosofi sociali și politici de a aduce în sprijinul propriilor teorii autoritatea biologiei darwiniste". Vezi și David Miller-co., Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2000, p. 152. Darwinismul social este un concept care leagă "dependența vieții omenești de mediul înconjurător,natural, ca o luptă împotriva forțelor antagoniste", L.V. Mises, Socialismul..., www.mises
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
paleontologiei, embriologiei, fiziologiei, anatomiei, sistematicii etc. Sigur că, în ansamblu, evoluționismul are implicații filosofice și chiar teologice. Pe unii i-a convins, pe alții, nu. Dacă predarea religiei în școală este considerată o necesitate, la fel de necesară este și prezentarea ipotezei darwiniste. Argumentul că 73% dintre elevi cred că omul a fost creat de Dumnezeu și, în consecință, predarea evoluționismului nu se justifică, nu rezistă: poate tocmai de aceea cred astfel, fiindcă li se interzice informarea alternativă... În 1925, la Dayton, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Europa Înainte de 1914. Încă din secolul al XVIII-lea, știința devenise o modalitate importantă de a produce cunoaștere În Europa Centrală și de Vest și, mai târziu, În Statele Unite. Pe parcursul următorilor o sută de ani și În special după revoluția darwinistă din științele naturii, discursul științific și-a extins aria de aplicare dincolo de laborator și clasă, devenind influent În conceptualizarea relațiilor sociale și a politicii 3. Metode empirice raționaliste și din ce În ce mai marcant holiste erau folosite pentru a explica transformările sociale, apelând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
ordinea formelor politice nu este determinată nici temporal, nici natural. Cu alte cuvinte, Aristotel nu mizează în ordonarea lor nici pe un determinism istoric de tip materialist (Marx) sau spiritualist (Hegel) și nici pe un determinism natural de tip biologic (darwinist) sau de tip cosmic (Hesiod). Totuși, morfologia politică aristotelică are în vedere și ea un fel de determinare, numai că aceasta este una valorică. Constituțiile de pe cele două axe verticale se grupează, în felul acesta axial, conform binelui și răului
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
servesc ele. Dispunem astăzi de un cadru explicativ care ne permite să înțelegem utilitatea unor asemenea deosebiri dintre sexe. Acest cadru este cel al „selecției sexuale”. Dar ce este selecția sexuală? Să aruncăm mai întâi o scurtă privire asupra modelului darwinist. O specie evoluează deoarece indivizii care o compun sunt selecționați prin diferitele presiuni ale mediului. Doar însușirile cele mai bine adaptate pentru supraviețuire se vor conserva. Indivizii care le posedă se reproduc și le transmit progeniturii lor. Cei care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
din urmă, sunt mai competente decât bărbații în detectarea altor emoții. Considerându-le din punct de vedere adaptativ, rezultatele referitoare la mânie nu ne miră. Este important să putem repera o persoană nervoasă pentru a evita o agresiune. În cheie darwinistă, presiunile selective ne-au determinat să ne specializăm în această privință. Iar faptul că bărbatul este chiar mai prompt decât femeia când este vorba despre această emoție se explică desigur prin predispoziția mult mai accentuată a masculilor din lumea animală
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
Iubirea este de asemenea o dependență, acționează asupra acestui circuit al recompensei; este motivul pentru care ne simțim rău, ne lipsește ceva atunci când suntem departe de ființa iubită. Dar de ce există iubirea? Care este finalitatea ei? Totul are o explicație darwinistă: iubirea a evoluat astfel pentru a permite bărbaților și femeilor să rămână împreună suficient de mult timp pentru a-și îndeplini funcțiile parentale. Spre deosebire de celelalte mamifere, puii de om sunt vulnerabili foarte mult timp. Dezvoltarea anatomiei și a inteligenței lor
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
istoriei”, scrie el (1903, pp. 117-118). Așadar, nu este vorba despre „a ști dacă lupta de clasă există sau nu”, pentru că nu putem decât să constatăm că există (Pareto, 1903, p. 409). Dar Pareto merge mai departe: dintr-o perspectivă darwinistă, el vede în ea un fenomen în mod esențial sănătos: Evoluția se va înfăptui într-un sens cu atât mai favorabil bunăstării generale, cu cât diferitele clase sociale vor desfășura tot mai multă energie pentru apărarea drepturilor și pentru salvgardarea
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
134 8. De la Goethe la Purkinje în reflectarea vizuală / 135 9. Localizarea cerebrală a reflectării de la Gall la Flourens / 136 VII. Condițiile transformării psihologiei într-o știință de sine stătătoare / 139 1.Influența școlii fizico-chimice din biologie / 140 2. Determinismul darwinist și psihologia / 141 3. Psihologizarea teoriei reflexului Ernest Phlüger / 144 4. Contribuția lui Hermann von Helmholtz / 146 5. Studiul timpului de reacție / 151 VIII. Pasul decisiv necesar nașterii psihologiei / 155 1. O emulație spirituală favorabilă / 155 2. O psihologie contopită
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
că această energie psihică este legată în circuitul energetic al naturii. O viziune nouă de gândire care a stimulat inițiativele experimentaliste pe tărâmul științelor, multe dintre ele având efect pregătitor pentru nașterea psihologiei ca știință de sine stătătoare. 2. Determinismul darwinist și psihologia. Apariția concepției evoluționiste darwiniste s-a făcut pe fondul tendinței, mult mai largi, existente în biologie, de explicare a determinismului natural al vieții pe baze fizico-chimice. Era o orientare aflată în acord cu încercările largi de reproducere mecanică
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în circuitul energetic al naturii. O viziune nouă de gândire care a stimulat inițiativele experimentaliste pe tărâmul științelor, multe dintre ele având efect pregătitor pentru nașterea psihologiei ca știință de sine stătătoare. 2. Determinismul darwinist și psihologia. Apariția concepției evoluționiste darwiniste s-a făcut pe fondul tendinței, mult mai largi, existente în biologie, de explicare a determinismului natural al vieții pe baze fizico-chimice. Era o orientare aflată în acord cu încercările largi de reproducere mecanică a determinismului cauzal existent în natură
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de organism, considerat de astă dată nu doar ca o noțiune fixă și eternă, ca o canava în care să fie introduse caracterele proprii fiecărei specii, ci ca un sistem mereu transformabil pe linia dezvoltării sale filogenetice și ontogenetice. Teoria darwinistă extrage orice proces sau funcție organică din acțiunile necesare adaptării la mediu. Este o viziune care a oferit o altă perspectivă de explicare și interpretare a manifestărilor de comportament. Pentru explicarea vieții psihice, aici s-a pornit de la interpretarea formelor
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
urbane, ca succes și reușită personală în realizarea profiturilor economice, în obținerea de avantaje sociale, ca sănătate fizică și mentală, ca educație și mod de comportare. Începutul de secol a fost consumat, în mare parte, sub nota efectului influenței concepției darwiniste asupra psihologiei, a spiritului pozitiv al noului raționalism german clădit pentru echilibrarea raporturilor dintre oameni, a descoperirii dimensiunilor poziției omului în raport cu natura. O situație constitutivă a conștiinței umane deosebită, niciodată încercată anterior în acest fel, în adâncimile sale naturale atât
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a animalelor. S-a reușit însă deschiderea unei noi perspective de explicare a vieții psihice, unde locul central era ocupat de dimensiunea sa populațională de manifestare. A fost o tendință care a surprins nu soluțiile avansate anterior din perspectiva evoluționismului darwinist, ci pe cele care își aveau punctul de plecare în explicarea vieții psihice dependent de determinantul său național, al statului totalitar. Pentru aceasta din urmă, categoriile de "luptă pentru existență", de "selecție a caracterelor favorabile", etc. nu au fost niciodată
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
curentul psihologic behaviorist. Acesta se afirmă în domeniul aplicativ al vieții sociale, deși fundamentele sale experimentale s-au bazat pe studii de psihologie comparată, pe experiențe efectuate pe animale. Primele experiențe de acest fel au fost efectuate sub însemnele teoriei darwiniste, eliberate de toate influențele metodelor subiectiviste de investigație. La început nu au existat nici prea multe griji și exigențe strategice, care să facă deosebire dintre comportamentul animal și cel uman. Totul era subordonat spiritului pragmatic al societății americane, unde din
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
În acest fel, imaginii reflectate de subiect, realizate prin actele psihice, i s-au putut adăuga teme investigative noi, cum sunt direcționalitatea, orientarea cu scop, variabilitatea comportamentală, disponibilitatea de învățare ș.a. Realizarea acestor obiective a fost subordonată inițial doar cauzei darwiniste, a adaptării organismului la mediu, a adecvării reacțiilor corporale la condițiile stimulative variabile ale acestuia. Problema adaptării la mediu a fost formulată ca o funcție dependentă de direcționarea comportamentului. În această psihologie comportamentul este ceea ce în vechea filosofie era pus
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
corporală. Această problemă a ajuns reformulată în diverși noi termeni, în contextul redeschiderii porților de legătură dintre funcțiunile sufletești sau psihice și diversele structuri viscerale ale organismului, de anatomie și fiziologie. S-a întâmplat acest lucru deopotrivă sub influența evoluționismului darwinist sau a reflexologiei secenoviene, a intros-pecționismului wundtian sau a sincretismului ribotian francez, care au favorizat dezvoltarea unor inițiative generoase în domeniul psihofiziologiei. În studiile inițiate s-a formulat problema dependenței vieții psihice de funcționarea diverselor viscere ale organismului, de activitatea
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
teoretică nouă, care reușește să dea o explicație nouă rezistenței bolnavilor de a conștientiza cauza tulburărilor lor de comportament. Deși sunt puțini analiști și critici care își permit să arunce punți de legătură între teoria freudiană a inconștientului și evoluționismul darwinist, ele pot fi imaginate și considerate valide între anumite limite. Aceasta pentru că explicarea inconștientului, Freud o face prin inocularea subtilă a simbolului existenței unui Homo primitivus, aflat la originea personalități tuturor oamenilor, a reflectării lor conștiente, a cărui reactivitate se
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
faptul că la baza nevrozelor de acest fel stă mai puțin instinctul sexual cât cel de conservare, disponibil a se refula și a fi luat în considerare într-o etiologie a nevrozelor. Teoria freudiană preia problematica instinctului direct din biologia darwinistă, unde acesta se raporta nemijlocit la legea luptei pentru existență, la cea a selecției caracterelor avantajoase etc. care se manifestă în natură. Freud a făcut însă referire doar la om, doar la comportamentul acestuia, declarând că în cazul acestuia există
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
deținute ș( competența celor ce le ocupă (ș( era cazul Rom(niei la momentul c(nd Eminescu (ș( expunea teoria), suntem (n prezența unui proces de "selecție socială negativă". Acesta este semnul indubitabil al unei situații nenaturale, neconforme cu ideea darwinistă a evoluției, care arată că natura favorizează indivizii ș( speciile mai bine dotate. (n (nlănțuirea stadiilor evolutive, barbariei (termenul nu are la Eminescu nicio conotație peiorativă) (( urmează civilizația. Ambele forme cunosc at(t elemente pozitive, c(t ș( negative. O
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
condiții care pot grăbi, încetini sau fixa schimbarea la o anumită formă. Dezvoltarea, inclusiv cea psihică, se prezintă ca o discontinuitate, cu secvențe calitativ diferite și care apar ca derulare a unui program intern. În psihologia dezvoltării, sub influența evoluționismului darwinist, se încadrează acestui model G. Stanley Hall (1848-1924), cu a sa teorie a recapitulării (stadiile dezvoltării ontogenetice repetă marile etape ale filoși antropogenezei); la fel și continuatorul său, A. Gesell (1880-1961), adeptul unei perspective maturizaționiste. Apropiate de pozițiile ineismului sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a moralei, înlătură ideea de Dumnezeu și de supranatural; omul trebuie să se mărginească numai la ceea ce poate cunoaște prin simțuri și prin experiență (A. Comte, 1798-1857; H. Spencer, 1820-1903) 35. pragmatism = curent filozofic de factură idealist-subiectivistă (influențată de teoria darwinistă), răspândit mai ales în S.U.A.; neagă adevărul obiectiv proclamând ca unic criteriu al adevărului numai ceea ce este util și avantajos 36. raționalism = teorie gnoseologică: rațiunea, cu principiile ei apriorice (care nu provin din experiența senzorială), constituie singura sursă a cunoașterii
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
dar și cu o „ideologie dintre cele mai avansate”, dacă nu te acomodezi cât de cât, dacă nu apelezi la acele „mecanisme” la care instinctiv apelează și un corp viu în primejdie: adaptarea, de care a făcut atâta caz „revoluția darwinistă”, adaptarea, în feluritele, uneori ingenioasele, alteori disperatele, jalnicele forme!, este o șansă a ființei vii de a aborda „noul”, noul fapt, eveniment brutal biologic sau social și pentru care nu era pregătit. Eu sper că se va găsi, în generațiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în fundul unei pușcării și nu știu ce s-ar mai fi întâmplat cu noi, ce noapte a spiritului și a ființei ne-ar fi așteptat dacă nu venea izbăvitoarea surpare a Zidului de la Berlin!... Adaptarea, axul ideologic și marea descoperire a școli darwiniste, cu noi, românii, sub acea „originală dictatură în dictatură” din ultimul deceniu ceaușist, și-a arătat „cealaltă față”: cea degradantă, infernală, o formă a „morții-vii”, deoarece era o ruptură de Tradiție și de Firea noastră, clădită în secole, cu sângele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]