3,439 matches
-
prezenta, aici, a unor poeți cu faima. Or Eminescu, după ce publicase în Convorbiri poezii, era o astfel de stea rîvnita. O fi vizitat Eminescu încă din 1871-1872 salonul Veronicăi? N-avem știință. Prima scrisoare a marelui poet către Veronica e datata 8 noiembrie 1874, din care reiese că se cunoșteau mai demult și îi mărturisea că, văzînd-o într-o lojă la o reprezentație, și-a adus aminte "de invitația primită de a veni într-o joi la serata dv. literară" și
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
reiese că, atunci cînd Veronica se plimba prin parc (Copou) era "în societatea de ofițerași a unei artilerii considerabile prin mustățile sale mari". Și, totuși, aceste declarații de jignita despărțire nu sînt decît expresia unui amor năbădăios. Pentru că următoarea epistola, datata 20 august 1876, începea cu apelativul "dulcea mea amica" și îi mărturisea că ar voi o fotografie a iubitei fără coafura ei înaltă, pentru că "în genere te iubesc în proporții cît se poate de proprii". Prima scrisoare cunoscută a Veronicăi
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
prin colecta, Maiorescu. Amorul se stinsese, deși e cunoscut episodul, din 1888, cînd Veronica, după mulți ani de indiferență totală, îl răpi, din Botoșani, unde locuia la sora să Henrietta, plecînd împreună la București. S-a păstrat o ultimă scrisoare, datata decembrie 1888, a lui Eminescu către Veronica. Dar ea provine din fondul Octav Minar, un blasfemator plastograf, care a compus scrisori atribuite poetului pentru vulgara să cărțulie Cum a iubit Eminescu. Dacă textul acesta nu e apocrif, poetul își exprimă
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
scriitorul, cînd și cînd, săritor, dădea o mină de ajutor, răspunzînd , cu inima largă, prea deselor solicitări. Dar alte ori, nu puține, rămînea impasibil, chiar la epistolele bine agresiv-revendicative ale mamei tale. Într-o scrisoare din noiembrie 1923 (prima e datata 9 octombrie 1910) îi scria: "Ne-ai avisat că te-ai căsătorit, m-am bucurat; dar tot nu t-am putut cunoaște anima nici a ta nici a soției tale. Acuma de cînd văd că te interesez de frații tăi
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
mai mult pe soția ta, pentru ca, daca dînsa ar fi contra, tu nu ai potea face asta faptă." (Se referă la faptul că tinerii soți Rebreanu au primit să o găzduiască pe Rîța, în timpul studiilor la București.) În următoarea epistola, datata 20 iunie 1914, le descria împrejurările în care s-a prăpădit soțul ei și tatăl lor. Asta după ce, în ziua morții tatălui, îi telegrafiase lui Liviu, dar acesta n-a venit la înmormîntare (nici nu putea veni, pentru că avea încurcături
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
La urma urmelor, și cartea lui Thomas Kuhn despre revoluțiile științifice a apărut cu deja mai bine de 30 de ani in urma, iar substanță ei intelectuală e departe de a se fi epuizat. Sau, volumele lui Lovejoy, desi evident datate, trebuie citite și astăzi de oricine e interesat de istoria ideilor. Că structuralismul e o întreprindere sabotata intelectual de multe din propriile ei premise, si eșuată în cele din urmă în ambițiile ei de proiect globalizant o dovedesc mulți teoreticieni
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
intelectuale din alte discipline. Mai puțin clară mi-a fost decizia editurii sau/și a traducătorului de a include și un Cuvant ănainte semnat de Villy Sorensen, apărut an ediția din 1961 a textului filozofului, care mi s-a părut datat că idei și ton, mult mai puțin interesant decât observațiile lui Arsinevici. Soren Kierkegaard-Boala de moarte. Un expozeu de psihologie creștină an vederea edificării și a deșteptării, traducere din germană, prefață și note de Mădălina Diaconu, Editura Humanitas, București, 1999
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
uzina", pusă în slujba partidului-stat. De altminteri e bine să știm că la originea comportării comuniștilor față de intelectuali stă ideea leninista, potrivit căreia intelighentul, "în realitate, nu este creierul, ci fecalele (...) națiunii". Idee conținuta într-o scrisoare către Maxim Gorki, datata 15 septembrie 1919... Una din contribuțiile demne de interes în direcția investigării acestui fenomen deviant, autointitulat "literatura socialistă", o constituie cartea lui Emil Iordache, Literatura orizontală (titlul sau ne trimite, poate involuntar, la cel al unui român interbelic, socotit licențios
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
1878 o transcriere a acesteia pentru Academia Română (B.A.R., ms. lat. 74 și 75). Or, "manuscrisul latin, în ultima formă, revăzuta de Dimitrie Cantemir" (p. XLVII), fusese dăruit lui N. Tindal, cum rezultă dintr-o scrisoare a lui Antioh, datata 1 august 1737 și publicată în Rusia, în 1903. De atunci încoace doar tenacitatea de "explorator" în diverse biblioteci și fonduri arhivistice a lui Virgil Cândea a putut duce la redescoperirea acestui manuscris, acum 15 ani, si descifrarea drumului sau
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
natură statică și nici măcar fabulația lirico-onirică, acel suprarealism de buzunar, în capacana căruia scriitorul - atît că privitor, cît și ca actor - poate cădea cu multă ușurință, nu l-au interesat defel pe Opreanu. Pictură lui nu are nimic denotativ, nimic datat și nimic ostentativ. Ea este o eliberare energetică pură, o exteriorizare a tensiunilor lăuntrice în explozii cromatice care nu exprimă nimic altceva în afara proprie-i lor dinamici. Într-un mod surprinzător și bizar, poetul-pictor reface traseele simbolice ale primitivului și
Un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17591_a_18916]
-
asa-umitei "răscoale a boxerilor" din Chină, un vechi activist de stînga 68-ist, care devenit conferențiar cîțiva ani mai tîrziu, și ține studenților prelegeri plicticoase despre subiecte interesante (despre Paul Celan de pildă), un brutar din Köln care în povestirea datata 1950 își exprimă bucuria primului carnaval pe care locuitorii orașului au avut voie să-l serbeze după război, sub privirile vigilente ale trupelor Aliaților... Anul nașterii scriitorului însuși a 1927 a este ilustrat de monologul mamei, fascinată de febră dansului
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
Nu se poate încheia acest preambul fără a menționa un nume de referință în critică românească dedicată lui Dostoievski: cel al lui Valeriu Cristea. Acesta adîncește perspectiva oferită de eseul neterminat al lui Dinu Pillat, Dostoievski în conștiința literară românească, datat 1975. Prin Tînărul Dostoievski (1971) și îndeosebi prin Dicționarul personajelor lui Dostoievski (vol. I, 1983, vol. ÎI, 1995), Valeriu Cristea depășește dezinvolt contextul cultural românesc, alăturîndu-si "vocea" europenilor K. Mociulski, Dostoievski - jizni i tvorcestvo, 1947; Anna Grigorievna Dostoievskaia, Dostoievski, 1930
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
transformând-o, vrândnevrând, în istorie literară. Acest prim volum de scrieri în proză ale lui Sesto Pals conține 7 texte, de facturi și dimensiuni diferite, împărțite de editor în trei capitole. Cel dintâi, intitulat Text filosofic, ne propune un text datat 1966 și intitulat Cine sunt sau ce sunt eu?. Este vorba, după cum arată Michael Finkenthal în consistenta Introducere care deschide volumul, de un prim capitol al unei lucrări filosofice de factură „existențialistă”, dar construită pe un eșafodaj hegelian. Rațiunea plasării
Sesto Pals și secretele avangardei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2473_a_3798]
-
Figuri care țin, poate, de o lume trecută, dar care trag după ele o tristețe, o amărăciune pentru care nimeni nu-i de condamnat, o dorință de libertate și-o rușine că s-au gândit care au ceva generic feminin. Datate ca inventar de profesii, de situații, de ambiții, prozele scurte din Somnul de după naștere (Cartea Românească, 1984) și din Iulia în iulie (Cartea Românească, 1986) rezistă prin nuanțatele reluări inutile ale rețetei fericirii. De fiecare dată când Estera, sau Jana
Exerciții de fericire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2505_a_3830]
-
volumului XII, cuprinzând postumele, nu distinge decât un haos în care intenția inițială se pierde adesea pe drum și cititorul prezumtiv alege ce vrea. Într-un text foarte interesant, numit de editori „Progresism” și „realism” în literatura română veche și datat 1949- 1955, progresismul care stă la baza oricărui demers ideologic ajunge să se sprijine pe origini mistice, întrucât realismul, care reprezintă progresul în artă, își are „izvorul în realismul misticilor. Infernul în Divina Comedie dantescă se remarcă printr-o mare
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
spre suprarealism; el dovedește o cultură mult mai largă decât aceea a presupusei revoluții continui, căci deși declară „arta realistă foarte aproape de viața socială”, nu putea, logic vorbind, să colaboreze acum și cu Virgil Teodorescu la cele câteva poeme suprarealiste datate, „autentificate” și publicate de acesta din urmă abia în 1969 și reluate de M.Mincu în antologia din 1983. Trecerea, care nu poate să nu aibă o legătură directă cu condiția în care traversează anii de război, tocmai în momentul
Un suprarealist atipic – Trost by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2553_a_3878]
-
spirit mat, din care nici un impuls de spovedanie nu transpare. O natură închisă, nedispusă la mărturisiri delicate, dînd replici politicoase și emițînd opinii corecte. În ciuda încercării lui Leonid Dragomir de a-i salva cărțile din perioada comunismului, ele sînt iremediabil datate: cînd îți iei drept repere axiologice pe Marx, Marcuse și Georg Lukacs, nu poți spera la reabilitări retrospective. Aici hirotonitul-apostat cade în conformism ideologic, culpă fără putință de a fi supusă vreunui recurs tardiv. Volumul place prin zugrăvirea împrejurărilor vieții
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]
-
interesa cîtuși de puțin, nu era treaba lor și, se poate bănui după felul cum scriau, majoritatea nici nu erau capabili să o aprecieze, ochelarii de cal limitîndu-le cîmpul înțelegerii la o linie. Iată, de exemplu cum începe Notă cenzurii, datata august 1960, la volumul de debut Poartă al lui Nicolae Velea: "Volumul cuprinde șapte povestiri cu subiecte din viața satului nostru. Tematica acestor povestiri este necorespunzătoare și depășită. Se redau aspecte nesemnificative din perioada de început a procesului de cooperativizare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18189_a_19514]
-
piața de artă. ”Pescarul și muza” a lui Tonitza este un tablou din două picturi în guașă ce compun un diptic pe tema alegoriei pescarului, gen mai puțin cunoscut în opera lui Tonitza, care se distinge prin dimensiunea sa decorativă. Datat 1934, tabloul este estimat la 12.500 - 20.000 de euro. În “Cusătoreasa”, Vermont elimină orice efect decorativ și introduce în prim-plan doar personajul feminin. Lucrarea prezentată, reprezentativă pentru opera lui Vermont, se află la întretăierea dintre două genuri
"Maeştri ai picturii româneşti” la Muzeul Brukenthal by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21986_a_23311]
-
Mondial și apare și numele președintelui Traian Băsescu, după cum a precizat avocatul familiei Bercea, Pavel Abraham, cel care le-a și depus la DNA. Este vorba despre două înregistrări, una audio-video și alta numai video, făcute în mediul ambiental și datate 20 și 26 februarie 2012 sau 2013, a declarat anterior avocatul Pavel Abraham. Anterior aceste declarații de la Antena 3, avocatul fiului lui Bercea Mondial a declarat, miercuri, că Florin Anghel este audiat la DNA, precizând că acesta a făcut, din
Pavel Abraham: Procurorul nu știe cine este Mircea Băsescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22230_a_23555]
-
că și de aceea, de cîte ori în preajma unui început de an cumpăr un calendar, mă încearcă același tulburător sentiment că, pentru cîțiva lei, mi s-a dat pe mînă, prin nu știu ce magic transfer, nu un oarecare teanc de hîrtii datate, ci tot destinul lumii.[...] Se vede, așadar, că acest magic transfer - îmi zic - n-o fi altceva decît extinderea din perimetrul imaginarului a aceleiași deprinderi cu puterea unui reflex care, dintotdeauna, îl așază pe poet în fața unei hîrtii albe ca să
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]
-
cînd perioada regalității era "sărită" din manualul de istorie a României, dar ar fi avut timp berechet în ultimul deceniu să se pună la "curent". Sau, măcar să fi citit cartea despre care scrie - ediție bine făcută, cu discursurile și documentele datate, și din care, dacă ar fi vrut, ar fi avut ce învăța. Din suplimentul Bucureștiul cultural al revistei 22 nr. 30, aflăm că pentru uimitorul Nicolae Țone, directorul Institutului pentru Cercetarea Avangardei Românești și Europene și al Editurii Vinea, nimic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]
-
Pe vremea cînd mă chinuiau cel mai rău insomniile (trecusem de douăzeci de ani), mama a plătit, dacă-mi aduc bine aminte, o slujbă pentru mine. Nu una, ci treizeci de mii ar fi trebuit". La 30 mai 1969 (însemnare datată) mărturisea: "La ora 5 dimineața, trezit de misterioasele dureri de picioare care mă chinuie de vreo treizeci de ani, la orice schimbare a vremii". În iulie 1970 se autocompătimea: "Și m-am gîndit cît sînt de mizerabil, eu, care în loc să
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
noi, să găsesc în fond un modus vivendi cu moartea". În martie 1970 se plîngea: "Deznădejde, oboseală, dureri dă cap. Spiritul mi-e guturănit. Să suferi de un guturai ereditar! Am răcit la naștere". Și în 31 august 1971 (însemnare datată) constata "beteșugurile mi-au irosit existența, dar grație lor exist, vreau să spun știu că exist". Și, mult mai înainte, tot despre insomnia sa din tinerețe: "Să fi avut vreo douăzeci, douăzeci și unu de ani. Poate mai puțin. Sufeream de insomnie
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
puteam fi decît prozator. Pe măsură ce somnul revenea, pierdeam puținul lirism ce-mi rămăsese". Continua să aibe stări de disperare pură, socotind că sinuciderea e singura soluție, singura mîngîiere, poarta cea mare, trecînd dincolo, ocolind moartea. La 13 februarie 1969 (însemnare datată) "Azi-dimineață m-am gîndit din nou că sinuciderea e singura soluție, că toate celelalte nu sînt decît soluții de compromis". Și ceva mai tîrziu, dar în același fel: Concepția mea despre sinucidere e foarte simplă: ea mi se pare singura
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]