2,290 matches
-
nedemna faptă! Pedepsește, însă, cum gândurile lui vor, Alături cu făptașul întregul popor. Precum știți, pedeapsa încălcării Măsurilor de pază a țării, Se pedepsește cu moartea prin îngheț Pe muntele Orole, pe vârful cel mai semeț. Aceasta e ispășirea prin datini lăsată De Zalmoxis drept răsplată. Prin ea nu mai este înălțat La fericirea veșniciei cel vinovat. POPORUL Să recunoască cel vinovat! Murmură în semn de rugă și blestem.). VEZINAS Răgazul mărturiei umile Este de acum în trei zile! La scările
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
sclavi din închisoare. Nelegiuirea săvârșită mă doare. Spune-mi cu ce s-o ispășesc? Pedeapsă pe măsura faptei doresc. VEZINAS Ooo, iubită fiică a lui decebal, iubită preoteasă! Înghețul pe munte e mai mare pedeapsă. Ea ne este lăsată prin datini strămoșești Pentru aceia ce s-au împotrivit poruncilor regești. Nu au cunoscut dacii un rău mai mare! DOCHIA Dochia a săvârșit în Dacia prima trădare Împotriva țării, a strămoșilor, a dacilor toți, A uneltit în răul strănepoților din nepoți. ( Către
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
din 01 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Autoare Maria Giurgiu A unit Dumnezeu cer și pământ prin Coloana Infinită-buricul lumii în sufletul Carpaților și-n inimi de viteji ai frăției lupilor din totemuri. a semănat el iubirea de neam și datini în în ochiul acvilelor și inimile stâncilor străvechi leagăne tăcute culcușuri osemintelor tocite ale voievozilor și lacrimile valahilor ce-au clădit scut gliei din trupurile lor în calea valurilor păgâne care le potopeau țarinile pustiindu-le precum lăcustele dansul caprelor
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1483237995.html [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]
-
demografic, cu oprire inspirată asupra componentelor naturale și a locului pe care îl ocupă în ansamblul citadin - o evoluție spațială și funcțională. Ultimele trei capitole, din totalul de nouă câte numără cartea, sunt chemate să valorizeze, într-un grad înalt datini, obiceiuri, tradiții, talente vechi și noi, figuri exemplare de maramureșeni care fac cinste meleagurilor acestora, un ținut încărcat de spiritualitate, care va satisface și cele mai pretențioase expentanțe (de la simpli vizitatori, români, străini, până la cei mai... capricioși cercetători, din varii
ULMENI MARAMUREŞ. STUDIU MONOGRAFIC de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Apologia_valorilor_perene_ul_radu_botis_1377892794.html [Corola-blog/BlogPost/359987_a_361316]
-
ucrainean sau de altă etnie - îmbracă veșmântul sfințeniei spre a fi părtaș la marea bucurie a Învierii. Or, aici, în provincia istorică, arhetipul sărbătorii pascale este reactualizat și individualizat, păstrat cu sacralitate, dovadă a unei trăiri fidele a tradițiilor și datinilor străbune. La o sinceră reculegere, la o cuminicare sufletească cu divinitatea, ne-am reunit în oaza credinței, în Miercurea Mare din Săptămâna Patimilor, la Consulatul General al României la Cernăuți, gazdă a 3 expoziții pascale. Mai bine zis, ne-a
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI by http://uzp.org.ro/la-consulatul-general-al-romaniei-la-cernauti-uniti-puterea-credintei/ [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
în tradițiile din Bucovina, referiri sensibilizate de dna Eleonora Moldovan. O impresionabilă expoziție de obiecte de cult pascale ce constituie adevărate opere de artă - ouă încondeiate, diverse cruciulițe, costume populare românești și ucrainene, brodate cu mărgele etc. - ce țin de datinile pregătirii creștinilor din nordul Bucovinei de Duminica Învierii, cu tematica „Tradiții și obiceiuri de Paști”, a fost vernisată de colaboratorii Muzeului Regional de Arhitectură Populară din Cernăuți, organizată de directorul Oleg Kuciurean și muzeograful Valentina Bordian, care sunt plăcut impresionați
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI by http://uzp.org.ro/la-consulatul-general-al-romaniei-la-cernauti-uniti-puterea-credintei/ [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
fiecare an trimitea solii pe pământ să vadă dacă ei le mai încondeiază, iar dacă nu, să iasă și să-i ducă la pierzanie, a concluzionat că răul nu va ieși la suprafață atâta timp, cât ne păstrăm tradițiile și datinile. Cu expoziția de ouă încondeiate, incrustare în lemn, cu care a participat și la Festivalul Ouălor Încondeiate de la Ciocănești, a fost prezent meșterului popular ucrainean Vasyl Lyhovolea din Șepit, raionul Vyjnyța. Părintele protopop Ion Gorda, cu melodioasa-i voce, prin
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI by http://uzp.org.ro/la-consulatul-general-al-romaniei-la-cernauti-uniti-puterea-credintei/ [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
bălților Zaclăului, Văcărenilor, Luncaviței, Garvănului, Isaccei, Jijilei, Greciului, și altor localități, văzută prin ocheanul făcut din stuf, al copilăriei, aceste ținuturi în care legendele prind viață. Cu personaje mitologice, dar și cu gospodari harnici, pescari din tată-n fiu, cu datinile și folclorul ucrainean, lipovenesc și turcesc laolaltă. O sumă de etnii și culte religioase care se înțeleg pe limba numită: conviețuire pașnică, îngăduință, respect reciproc. Nu e ușor când te închini, fiecare Dumnezeului tău și-ți urmezi tradiția strămoșească. Dar
PLEDOARIE PENTRU ARTĂ. IONUŢ CĂTĂLIN FLOREA IERI, AZI ŞI DE-A PURURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 by http://confluente.ro/Pledoarie_pentru_arta_ionut_catalin_cezarina_adamescu_1337424177.html [Corola-blog/BlogPost/358692_a_360021]
-
se înțeleg pe limba numită: conviețuire pașnică, îngăduință, respect reciproc. Nu e ușor când te închini, fiecare Dumnezeului tău și-ți urmezi tradiția strămoșească. Dar să-l tolerezi și pe vecinul tău, care se închină altui Dumnezeu și păstrează alte datini, e și mai greu. Același cer deasupra tuturor. Aceleași ape bogate în hrană. Aceleași vânturi potrivnice în anotimpurile reci și ostile. Aceleași întineri verzi, coline domoale ale bătrânelor dealuri și vechilor munți de granit stratificați care aduc legendele înapoi și
PLEDOARIE PENTRU ARTĂ. IONUŢ CĂTĂLIN FLOREA IERI, AZI ŞI DE-A PURURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 by http://confluente.ro/Pledoarie_pentru_arta_ionut_catalin_cezarina_adamescu_1337424177.html [Corola-blog/BlogPost/358692_a_360021]
-
obiceiurile ortodoxe, ca cele ce-a adus elevilor botezul și mirungerea, sau obiceiul ce-i duce, chiar și rar, la Sfânta Împărtășanie. Chiar și faptul că toți elevii noștri își fac cruce sau își sărbătoresc numele ș.a. 3. Obiceiuri și datini populare, pe care tinerii le moștenesc de la bunicii și bunicele lor, și care se leagă (unesc) adesea cu tradițiile locale, pe care teologul trebuie să le observe în special. 4. Simbolurile și instituțiile locului, care în orice formă a lor
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Problema_existentei_orei_de_religie_o_abordare_teologica_si_apologetica.html [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
atât în capelă, cât și la căpătâiul bolnavilor. Îndemna enoriașii să aducă din puținul lor pentru spital, adunând mulți tineri în biserică și în diferitele acțiuni caritabile pe care le întreprindea. Ținea mult ca oamenii să se roage, să respecte datinile și pravilele, să se împărtășească din tainele iubirii lui Dumnezeu, insistând asupra efectului mântuitor, purificator al Sfintei Liturghii - întăritoare și păstrătoare a identității noastre creștine. A știut să reaprindă scânteia de lumină ce sălășluia și în sufletul cel mai deznădăjduit
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1441271680.html [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
ei de cioară Se vopsește bună oară, Peste albul argintiu Cu un ton mai tuciuriu... Dar cu o mișcare bruscă Se ivii oul de gâscă Ce se băgă în pricină Salvând oul de găină... El cu grije recunoaște Că prin datină de Paște, Oul e prins de-o ispită Umblând cu cioara vopsită! Și gama fiind pestriță De la ou de prepeliță Pân'la cel de struț voinic Oul nu e antagonic! Și e savurat în speță, Mereu cu acurateță Fiert, prăjit
OUL de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1462031178.html [Corola-blog/BlogPost/352635_a_353964]
-
Acasa > Cultural > Traditii > RITUALURI DE IGNAT Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1450 din 20 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului RITUALURI DE IGNAT Cu obiceiuri creștinești se practică ritualuri ce vin din datini strămoșești. Spre dăinuire prin vremuri. Se coc turte ce-s numite scutecele lui Iisus. Cu nuci și miere-ndulcite, se-mpart pentru cei ce s-au dus. Că în Postul Crăciunului, oameni cu credință în gând, amână grija trupului. Suflet prin
RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1419067679.html [Corola-blog/BlogPost/377889_a_379218]
-
carte : obiectiv peren realizat ! Iar ei pe unde s-au fixat, într-un sătuc sau grandios oraș Au dus și duc emblema "Drumeș" și a Cetății Culturale Balș ! Elevii actuali sunt conectați "Cu DUMNEZEU în fiecare zi !" Prin Sărbători și Datini, obiceiuri, sau piesele de teatru cu copii. Ei sunt o pildă vie pentru viață, pentru mundanul care e în vrie Ne-arată cum să protejăm Pământul, prin cel mai bun Curs de-Ecologie ! Cât sunt de mici, au și ei
ZIUA ŞCOLII MIHAIL DRUMEŞ 26 NOV. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1448655426.html [Corola-blog/BlogPost/383102_a_384431]
-
pe la porți zeci de copii. Se adună cu toții și pleacă grăbiți, Dar unii dintre ei sînt încă adormiți. Aleargă,se-mping,alunecă și cad, O gălăgie veselă răsună peste sat. Din poartă în poarta merg cu toții cintind Referenul ce din datini îi zice colind. Începe iar să ningă,dar nimănui nu-i pasă, Aleargă cu colindul din casă în casă. Le place mult de tot,sînt foarte bucuroși, Trăistuțele sînt pline cu fructe și gogoși. Din poartă în poarta merg cu toții
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/edi_peptan/canal [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
iar să ningă,dar nimănui nu-i pasă, Aleargă cu colindul din casă în casă. Le place mult de tot,sînt foarte bucuroși, Trăistuțele sînt pline cu fructe și gogoși. Din poartă în poarta merg cu toții cintind Refrenul ce din datini îi zice colind. Aproape să inserat și lor le pare rau, Un an au așteptat și acum să terminat. Ar dori cu toții să țină mereu, Dar mamica-i pune să viseze-n pat. Și în vis copii pleacă toți cintind
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/edi_peptan/canal [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
ies pe la porți zeci de copii.Se adună cu toții și pleacă grăbiți,Dar unii dintre ei sînt încă adormiti.Alearga,se-mping,alunecă și cad,O gălăgie veselă răsună peste sat.Din poartă în poarta merg cu toții cintindReferenul ce din datini îi zice colind.Incepe iar să ningă,dar nimănui nu-i pasă,Aleargă cu colindul din casă în casa.Le place mult de tot,sînt foarte bucuroși,Trăistuțele sînt pline cu fructe și gogosi.Din poartă în poarta merg cu toții
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/edi_peptan/canal [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
Incepe iar să ningă,dar nimănui nu-i pasă,Aleargă cu colindul din casă în casa.Le place mult de tot,sînt foarte bucuroși,Trăistuțele sînt pline cu fructe și gogosi.Din poartă în poarta merg cu toții cintindRefrenul ce din datini îi zice colind.Aproape să inserat și lor le pare rau,Un an au așteptat și acum să terminat.Ar dori cu toții să țină mereu,Dar mamica-i pune să viseze-n pat.Si în vis copii pleacă toți cintind
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/edi_peptan/canal [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
de casă,de aer, de pământ... Pașii preotului se pierdeau pe cărarea îngustă a cimitirului, iar în aer tot mai era miros de tămîe.... Tușa Anica și-a rezemat bastonul de crucea de piatră ridicată acum, „la an”, așa cum e datina, și privea lung la poza lui Ion. Toată slujba a privit poză , fără să verse o lacrima, cu o împăcare stranie în ochii ei albaștri. -Tuta, fata, apleacă-te tu și dă-mi un pumn de țărâna de pe mormanul lui
ASTEAPTA-MA , IOANE..... de MIRELA PENU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mirela_penu_1453925499.html [Corola-blog/BlogPost/377940_a_379269]
-
europene: „Ca unic, fericit popor, / Cât timp ne mai desparte Prutul, / Noi am avea un viitor, / De-ar încăpea în el trecutul!” Mesaje clare de patriotism răzbat din aceste mici bijuterii literare, epigramiștii slăvind frumoasa limbă românească, istoria, neamul, tradițiile, datinile, dârzenia și curajul poporului român, spiritul lui de jertfă pentru țară, demnitatea și moralitatea lui ancestrale. Respectând valorile tradiționale și folclorul românesc, autorii aduc în prim plan capodoperele lui Brâncuși de la Târgu-Jiu, gagurile lui Caragiale, spiritul lui Eminescu, dreptatea lui
UMOR LA PUTEREA A PATRA. PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Umor_la_puterea_a_patra_patru_cezarina_adamescu_1381324806.html [Corola-blog/BlogPost/352391_a_353720]
-
cu ei cam doi ani, au tâlhărit pe unde se putea. A fost prins cu doi tovarăși de hoție și urcat pe un scăunel spre a fi spânzurat. O fată din mulțime s-a îndrăgostit de el, astfel că după datina strămoșească a fost iertat, s-a însurat cu fata cea miloasă, dar și frumoasă, a făcut mulți copii. Tot ce a învățat înainte era uitat. Copiii au rămas cu o vorbă de la tatăl lor - „Să nu visați niciodată să fiți
GOLGOTHA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1416303320.html [Corola-blog/BlogPost/377750_a_379079]
-
smerenia flux luminos în inima magicului pur. Mulți nu știu ce-i orgoliul și se lasă vânați de încredere pe ei, trebuie să-i atingem cu dâra subțire de pământ pe unde durerile trec. Un semn de lumină crește cu obiceiuri și datini veste și colind înălțând. Referință Bibliografică: Naștere magică / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 727, Anul II, 27 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
NAŞTERE MAGICĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Nastere_magica_llelu_nicolae_valareanu_1356642573.html [Corola-blog/BlogPost/341495_a_342824]
-
resping televizorul. Procentul accesului la lectură este același, străbuni iubiți, nu vă alarmați! Dacia Eternă se vrea o revistă care să și onoreze numele și va cuprinde, cu fiecare număr nou, pagini despre istoria și viața dacilor, expuneri privind tradiții, datini și obiceiuri ale urmașilor lor, românii de azi. Îi rugăm pe cei care cred într-o civilizație a dacilor rămasă în mare parte neștiută să ne trimită lucrările lor. Dacia Eternă se vrea o revistă de literatură română contemporană și
(REVISTA) DACIA ETERNĂ de IOAN PĂUNESCU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ioan_paunescu_1398126565.html [Corola-blog/BlogPost/347882_a_349211]
-
dor de iernile de-odinioară, Mi-e dor adeseori să fiu copil, Aș vrea ca amintirea să nu doară, Pășesc în vreme, trecător, umil. Plânge un copil- Colindul pruncului sărac Ana Podaru Și-a strâns bunul Dumnezeu, plânge un copil, Datinile-n pumnul său, plânge un copil, Și s-au subțiat nămeții, plânge un copil, Brazi se-ascund sub fusta ceții, plânge un copil, Moșul fuge-n munți săracul, plânge un copil, Că-i umplut de lacrimi sacul, plânge un copil
BRĂDUȚ NINS DIN CODRU- COLINDUL BRADULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_podaru_1481472023.html [Corola-blog/BlogPost/376135_a_377464]
-
Of, Doamne...! Of, Doamne Dumnezeul meu cel Treaz Al adormitului tău strâmb norod Fără un bun conducător, viteaz Să curme al românilor exod... Of, Doamne Dumnezeule cel Sfânt De fii risipitori părăsitori De datini, de credință, de pământ Spre bucuria trădătorilor... Of, Doamne Dumnezeule cel Bun Cu neamul românesc ce s-a câinit Și s-a-nhăitat cu lupii pentru un Codru de pâine dulce, pungășit... Of, Doamne Dumnezeule cel Drept Întru nedreptățite judecăți De neam
OF, DOAMNE...! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Of_doamne_romeo_tarhon_1328380568.html [Corola-blog/BlogPost/346650_a_347979]