583 matches
-
bun, De- aice darul vieții atunce l-am primit- Nu e alt dar mai mare, pe pământ. Cine de grâi, istorie și baștina se lasă, Pentru o viață multă, dar neînțeleasa, E singur, cănd i-e plină - mparăția, Căci e deșeartă fără el, aici, chilia. Ne pomenim, c- avem multe fuioare... Și toate- s albe, de prins la cingătoare, Dar nu mai știm, au cine le va toarce?.. Rămân fără tradiții satele.... sărace... Ce- ar spune Sfanțul Ștefan, dac- ar fi
RIDICĂ-TE, ŞI DOMNU- O SĂ TE CHEME!.. de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1468276253.html [Corola-blog/BlogPost/381377_a_382706]
-
văzuse de mult vecinul, coborî prin chepeng în pivnița de sub casă. Aprinse lumina și luă de pe laviță un tâlv pe care îl introduse prin cepul butiei și cu gura începu să tragă vinul. Cu degetul mare astupă orificiul tâlvului și deșertă într-un canceu vinul rubiniu. Puse la loc tâlvul, a luat canceul de toartă și urcă scara. Se îndreptă spre masă, lăsă vasul pe ea. -E rece și gustos! Mă duc să iau și cănile de vin. Bătrânul se îndreptă
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglanda_a_doua_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
am ales trăitul fără chip fărâma umbrei scrijelită-n suprafața apei rătăcesc tot mai adânc greutatea verbului a fi ... Citește mai mult cât mi-aș dori să audrodul lumii spărgându-se țăndăride acolo de unde vin ard lumânăriispita spinilor în inima deșerta putrezit pământul de sfârșeala umblatuluifloarea suferinței își sacrifică minutulcăută o inimă orfană într-un rest de scarăîngrop cu greu trăitul unui vineri neiubit sângerând nerăbdarea colțuluiochi deschis de somngonește întrebări aplecate-n gleznede aș fi învățat să respir tăcereastăzi nu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/daniel_d%C4%83ian/canal [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
I, p. 118-119). Pentru cei închiși, sărbătoarea Sfintei Învieri, avea desigur o conotație cu atât mai profundă cu cât închisoarea comunistă semăna mai mult decât orice altceva din această lume cu reprezentarea iadului. Iar Iisus Hristos, în ziua Învierii, a deșertat temnițele iadului. Părintele Dimitrie Bejan își amintește Învierea dintr-un lagăr de muncă în Dobrogea: „În noaptea Învierii, la miez de noapte, când clopotele din ‹‹Valea Neagră›› sună pentru Învierea Mântuitorului, ni se face o amănunțită percheziție de către ostași. Sub
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 by http://confluente.ro/Marturisitorii_minuni_marturii_repere_cateva_consideratii_si_reflectii.html [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
câte ceva de pregătit sau de îngrijit la treburile gospodărești (erau puțini dintre aceștia) erau cei care ne salutau cu: HRISOS A ÎNVIAT! La care noi cei întâmpinați răspundeam în cor: ADEVĂRAT A ÎNVIAT! Ajunși la Biserică, Bărbații intrau primii și deșertau într-un hârdău din lemn de salcâm (erau 2-3), vinul ales cu grijă ca de împărtășanie, dintr-o sticlă, sau două. Vinul sălta în hârdău, în stropi ca într-un joc de călușari oltenești sau poate din cauza hărmălăii de amestec
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1398209325.html [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > O PRIVIRE DEȘEARTĂ, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Poezie de Ion I.Părăianu O PRIVIRE DEȘEARTĂ Gânditoare stă la masă și privește în abis sădind, parcă, o
O PRIVIRE DEŞEARTĂ, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/O_privire_desearta_poezie_d_al_florin_tene_1385609905.html [Corola-blog/BlogPost/345513_a_346842]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > O PRIVIRE DEȘEARTĂ, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Poezie de Ion I.Părăianu O PRIVIRE DEȘEARTĂ Gânditoare stă la masă și privește în abis sădind, parcă, o lumină într-o floare de cais. Este singură și speră că vor veni vremuri noi și orice vorbește lumea, tot mai ușor e în doi ! E cochetă și plinuță
O PRIVIRE DEŞEARTĂ, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/O_privire_desearta_poezie_d_al_florin_tene_1385609905.html [Corola-blog/BlogPost/345513_a_346842]
-
pus o doime dintr-o bluză . Nu știu azi, dacă vreunul are ei cumva a-i cere ca să poarte numai roșu cu așa mare plăcere ? Dar, oricum e optimistă și pare doamnă deșteaptă, numai că ... oricum, spre mine are privirea deșeartă. Un năsuc micuț, rotund, trage abur de iubire; buzele-i roșii și dulci - o căpșună-n pârguire ... obrajii rumeni și calzi de o rază de la soare se potrivesc de minune pentru ... dulce sărutare . Nelu Pârâianu Referință Bibliografică: O privire deșeartă
O PRIVIRE DEŞEARTĂ, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/O_privire_desearta_poezie_d_al_florin_tene_1385609905.html [Corola-blog/BlogPost/345513_a_346842]
-
deșeartă. Un năsuc micuț, rotund, trage abur de iubire; buzele-i roșii și dulci - o căpșună-n pârguire ... obrajii rumeni și calzi de o rază de la soare se potrivesc de minune pentru ... dulce sărutare . Nelu Pârâianu Referință Bibliografică: O privire deșeartă, poezie de Ion I. Părăianu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1063, Anul III, 28 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
O PRIVIRE DEŞEARTĂ, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/O_privire_desearta_poezie_d_al_florin_tene_1385609905.html [Corola-blog/BlogPost/345513_a_346842]
-
era mai bună ca geantă mea pântecoasa? Când intrai la tov. Ministru, secretara se ginea să vadă ce ai în mână și dacă la intrare sarsanaua era pântecoasa și gemea de plină, iar la ieșire era leșinata, însemna că ai deșertat-o pe biroul lui tov. Ministru, și gata ciripitura la băieți. De aia eu mergeam totdeauna cu samsonitul plin de „gloanțe” și „împușcam” pe cine trebuia. Samsonitul nu-și modifică dimensiunea și secretara era derutata. Însă de obicei când mă
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 by http://confluente.ro/Accident_de_circulatie.html [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
juru-i ziduri groase, Și-a înfierat în trup dorințe furtunoase. Dușman își devenise ea însăși, fără știre. -M-am rătăcit de mine când te-am găsit, iubire... Și-ntinse trupul firav pe pat de frunze moarte Căzute împrejuru-i ca visele-i deșarte În mii de cioburi aspre ce-i înțepau simțirea. Și-atunci ea vru să piară. Rămână-i amintirea. Pentru ultima oară, deschise ochii larg, Privi mirată cerul cu stele ce se sparg În sute de suspine în pieptu-i zbuciumat Și
ȘI INIMA-I SE-OPRI de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/daniela_dumitrescu_1449420313.html [Corola-blog/BlogPost/369192_a_370521]
-
mărturisire. Printre lucrurile care nu i plăceau acolo se numărau lecțiile de ateism, la care era obligată să participe, dar se obișnuise să și găsească un loc pe ultimul rând de scaune și încerca să citească ceva, în timp ce vorbitorul își deșerta traista cu minciuni. Într una din zile, pe când conferențiarul invitat încerca să fie cât mai convingător, într o cauză în care tot mai puțini credeau, iar tânăra noastră aproape reușise să se deconecteze de atmosferă, dintr odată, o frază mai
O SCURTA RUGACIUNE de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 by http://confluente.ro/O_scurta_rugaciune.html [Corola-blog/BlogPost/342529_a_343858]
-
I, p. 118-119). Pentru cei închiși, sărbătoarea Sfintei Învieri, avea desigur o conotație cu atât mai profundă cu cât închisoarea comunistă semăna mai mult decât orice altceva din această lume cu reprezentarea iadului. Iar Iisus Hristos, în ziua Învierii, a deșertat temnițele iadului. Părintele Dimitrie Bejan își amintește Învierea dintr-un lagăr de muncă în Dobrogea: „În noaptea Învierii, la miez de noapte, când clopotele din ‹‹Valea Neagră›› sună pentru Învierea Mântuitorului, ni se face o amănunțită percheziție de către ostași. Sub
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485349195.html [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
bună dreptate, un înalt ierarh al zilelor noastre, intuind esența conflictului, a afirmat: „S-a întâlnit un vlădică orgolios cu un moț dârz și a ieșit ce a ieșit“. Moțul dârz și-a călcat însă peste dârzenia sa, s-a deșertat pe sine însuși de orice orgoliu, iar dreptate i se va face de-abia în septembrie 1990, când, în spiritul adevărului, al dreptății și al dragostei creștine, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, rejudecând procesul Părintelui Iosif Trifa, i-a
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 by http://confluente.ro/Scurt_istoric_al_miscarii_duhovnicesti_oastea_domnului_din_cadrul_b_o_r_.html [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
Duhului Sfânt care „mijlocește pentru sufletele noastre cu suspine negrăite”. El ne poate da răspunsurile la întrebările care contează, doar, ascultând vocea Domnului Isus Hristos care zice: „Veniți la Mine!” E mai bine să trăim în tristețe și în descurajările vieții deșarte decât să „aruncăm în aer încăpățânarea, bariera neinteligentă, și ascultând vocea Duhului Sfânt”, să ne întoarcem la Creatorul nostru și să-L acceptam ca Domn și Mântuitor? În general, înaintea sărbătorilor, planează în aer, parcă, o bucurie, o emoție peste
DESPRE SĂRBĂTOAREA RUSALIILOR de MARINA GLODICI în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Marina_glodici_despre_sarb_marina_glodici_1372266284.html [Corola-blog/BlogPost/345639_a_346968]
-
în penitenciarul Târgu Ocna și au fost aruncați aci, în gropi comune, fără slujbă, fără cruci. Parcă văd lada de la poartă... De multe ori cu doi de-ai noștri în ea; și chiar cu unul pe capac... Și după ce își deșerta morții, lada se întorcea înapoi și aștepta alții... Ne aștepta pe noi... Închisoarea de la Târgu Ocna a fost o oază într-un deșert al suferinței. Nu că aici nu ar fi fost suferință. Dimpotrivă. Durerea, boala cu toată hidoșenia ei
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1496285915.html [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
în celelalte poezii, mesajul său la libertatea omului. El trăiește clipele timpului încătușat al libertății omului lipsit de identitate, și întrezărește, în ultima poezie a volumului său, ”Autonomie” (p.76), planul diabolic al omului-putere: Se știe că voi / veniți să deșertați / aici înăuntru toate / deșeurile omenirii.” Poezia care încheie volumul pus în discuție am putea-o, justificat, să o considerăm ars poetica ruffilliană. Însuși titlul acestei creații literare cere ce, de fapt, poetul exprimă ca un mesaj cu fiecare cuvânt rostit
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1407407584.html [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
mână și l-a dus în turnul lui. Cand săracul a văzut că nu găsește nimic decât cămașă ce o purta, s-a minunat de sufletul plin de virtute al bătrânului și și-a dezlegat traista de la gât și a deșertat în mijlocul chiliei tot ce avea zicând: - Ia acestea , calugare! Voi mai găsi eu în altă parte cele ce-mi trebuiesc. Link: http://saraca.orthodoxphotos.com/bibliotecă/limonariu.htm Referință Bibliografica: Ioan Evcrata - Livadă duhovniceasca (2) / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN
LIVADA DUHOVNICEASCA (2) de ION UNTARU în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1378444819.html [Corola-blog/BlogPost/364362_a_365691]
-
I, p. 118-119). Pentru cei închiși, sărbătoarea Sfintei Învieri, avea desigur o conotație cu atât mai profundă cu cât închisoarea comunistă semăna mai mult decât orice altceva din această lume cu reprezentarea iadului. Iar Iisus Hristos, în ziua Învierii, a deșertat temnițele iadului. Părintele Dimitrie Bejan își amintește Învierea dintr-un lagăr de muncă în Dobrogea: „În noaptea Învierii, la miez de noapte, când clopotele din ‹‹Valea Neagră›› sună pentru Învierea Mântuitorului, ni se face o amănunțită percheziție de către ostași. Sub
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1467965197.html [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
rămâi; De ce privirea ta încă mă-nșală Cum o făcea la ceasul cel dintâi? Mi-e gândul asuprit și-n răvășeală, Rămân spre țărm iar, zorii să-i tămâi... SONET XII Mă redescopăr viu sub promoroacă Prin iarna care umbrele-și deșartă, Sculptând în stânci neîntinata artă Tivesc culori ce timpul le îmbracă. Iar marea de ar vrea să ne despartă- În valuri reci regretele se joacă, Doar salbe de luceferi ne împacă Pecetluind în stele-a noastră soartă. Un vis tardiv
POEMELE VISULUI IMPLINIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1407893866.html [Corola-blog/BlogPost/368365_a_369694]
-
a întrebat Zâna Bună. - Am să mă strecor înăuntru înainte de miezul nopții, am să aștept până când curge picătura de Apa Vie din izvorașul ei am să o culeg cu cioculețul meu, am să ies repede afară și am să o deșert într-o coajă de nucă. Și așa, în fiecare noapte, până umplu coaja de nucă. Apoi cineva să pună capacul deaspra, cu cealaltă coajă de nucă și să zboare cu ea la Zâna Bună. Zâna Bună să strângă tot ce
LICĂ-URSULICĂ ŞI SIMINA de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 by http://confluente.ro/Lica_ursulica_si_simina.html [Corola-blog/BlogPost/345117_a_346446]
-
de apă vie și o vărsa în coaja de nucă și la zece zile, coaja de nucă era plină ochi. Atunci un graur punea capacul cu cealaltă coajă de nucă și zbura cu nuca plină la Zâna Bună care o deșerta într-un pahar de cristal. Īn trei luni de zile paharul era plin ochi. Atunci Zâna Bună l-a luat binișor să nu se verse nici un strop și pe Norul ei de Lumină a zburat la peștera ursoaicei, i-a
LICĂ-URSULICĂ ŞI SIMINA de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 by http://confluente.ro/Lica_ursulica_si_simina.html [Corola-blog/BlogPost/345117_a_346446]
-
numai ei - ci și cei de prin-prejur, brăileni, tulceni, zăclăieni, care, atunci cînd plaja exista, foiau pe acolo. Restaurantul de alături funcționa, tonetele de înghețată la fel, chioșcurile colorate prindeau viață. Înflorea și comerțul cu pește, pescarii își aduceau - și deșertau tolbele. De ce, în anii șaptezeci sau optzeci se putea, totuși - și, acum, pe o altă buclă, repet, nu se poate „reinventa” isprava? Gîndesc la PLAJA COCUȚA ca la o instituție pierdută a orașului. Rătăcită în tranziție. Dar, poate, recuperabilă. Din
Plaja Cocuţa by http://www.zilesinopti.ro/articole/707/plaja-cocuta [Corola-blog/BlogPost/96926_a_98218]
-
ci pe stradă, pe trotuare, pe spații verzi menite altor scopuri, printre care delectarea și desfătarea ochiului, iar nu oripilarea lui. Mizerie de nedescris vezi adesea în parcări ale complexelor de magazine. Coșurile de gunoi dau pe dinafara ori sunt deșertate de conținut, care e apoi împrăștiat pe jos. După petrecerile în aer liber, gunoaiele stau de-a valma pe pășuni și în păduri, așteptând trupe de ecologizare, ca să readucă peisajul la cum l-a lăsat mama lui, natura. La nivel
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/romania-campioana-la-gunoi/ [Corola-blog/BlogPost/93902_a_95194]
-
doar că nu se-ntreabă Ce va fi dincolo de mâine Și-și toarce firul fără grabă Pân-la bucata lui de pâine Mă lupt cu morile de vânt Găleata vieții mele-i spartă Se scurge vlaga în pământ Cu toată forfota deșartă Zadarnic să întrebi ghiocul Ce cale trebui' să urmezi Că nici eroarea, nici norocul Nu-i mai salvează pe aezi Și nu e nici un neajuns Mărunt, atunci când nu-l poți trece O taină doar de nepătruns Face izvorul să nu
PRICINI, PRICINI de ION UNTARU în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pricini_pricini.html [Corola-blog/BlogPost/355721_a_357050]