1,962 matches
-
Omului rău și invidios Degeaba ești tu credincios Dacă ești rău și-nvidios, O sută de mătănii de-o să faci Tot o să ajungi în Iad, la draci. Credeai că dacă ai mulți bani Și-ți cumperi notele de zece, Te-vei deștepta peste ceva ani, Văzut-ai însă că prostia nu mai trece. Suflet bun Astăzi, un suflet bun e lucru rar Să-l prețuiești de-l întâlnești, Ce a făcut nu-i în zadar, Chiar dacă pare ca-n povești. Reacția prostului
EPIGRAME de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1440184887.html [Corola-blog/BlogPost/378250_a_379579]
-
mână de borfași Președinția - permanentă dramă Senatul țării - pentru arendași Se construiesc secrete catacombe Atacă corbii cerul României Și croncănesc ca Țara să sucombe Plătim cu viața drumul sărăciei! Ne înjosesc minorități păgâne Modificând versete din scriptură Ne-au interzis „Deșteaptă-te, române”! Tehno-guvernul e o agentură * La asfințit când ceasul morții bate Pornesc torentele din vârf de munte Și strâng Apărătorii de Cetate Să lupte cu puterile oculte * Deșteaptă-te popor român, deșteaptă-te și apără-ți demnitatea și pământul
APĂRĂTORII DE CETATE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1474453237.html [Corola-blog/BlogPost/380648_a_381977]
-
Modificând versete din scriptură Ne-au interzis „Deșteaptă-te, române”! Tehno-guvernul e o agentură * La asfințit când ceasul morții bate Pornesc torentele din vârf de munte Și strâng Apărătorii de Cetate Să lupte cu puterile oculte * Deșteaptă-te popor român, deșteaptă-te și apără-ți demnitatea și pământul din care și pentru care te-ai născut! La ce bun te rogi pentru salvare la sfinți și dumnezei când nu mai ai AUR să-i plătești!? București, 3 iunie 2016 Referință Bibliografică
APĂRĂTORII DE CETATE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1474453237.html [Corola-blog/BlogPost/380648_a_381977]
-
tainele creației și arta ca fiind a ceea ce vreau pentru semeni. Existența literatului este ca un suspin pentru grosierii gușați, ei cred că omul de artă este o povară a fiindului lor însă tot ei sunt aceia care îi caută, deșteptându-le vocile care îi trag în abisuri întunecate. Cerul se frânge și lumina fulgerului joacă o fracțiune de secundă ca o sclipire a minții, ce caută în neant mitul existențial al fiindului din mine. Mă cutremur la atingerile privirilor profanilor
STAFIIZAREA EGOULUI ŞI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Stafiizarea_egoului_si_demitizarea_nefiindului_.html [Corola-blog/BlogPost/360824_a_362153]
-
De când făcuse descoperirea, Americanul amuțise. Tot ce auzea sau întrezărea prin lumina albă și rece a lanternei i se părea de un ireal absolut. Pe ascuns se tot ciupea de mâini, de obraz, până la durere, în speranța că se va deștepta. În zadar! Realitate sau ce-o fi fost, ce se întâmpla acum era mai presus de orice înțelegere și judecată. Într-adevăr, se pare că ceasul său nu-l mințea, iată că și data afișată pe ecran era cea știută
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1438495078.html [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
a trezit și a privit cu groază în jur, când a dat cu ochii de mine, fața i s-a luminat, apoi mi-a prins mâna într-o strângere ușoară de recunoștință. Am vegheat-o până dimineață, când s-a deșteptat, mi-a spus, că acela care a bătut-o, este iubitul ei, de fapt, era cel care, profitase de ea. Mai târziu când i-a spus că este gravidă a părăsit-o, mama ei a dat-o pe poartă afară
O EXCURSIE LA MUNTE. de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1480691173.html [Corola-blog/BlogPost/385340_a_386669]
-
drum îți va rămâne, Nici în casă, nici afară, Nici în lume, nici în țară, Ci doar dus în pribegie, Rupt de maica Românie... A fi uniți A fi uniți, surori și frați De-aproape și departe, Înseamnă să vă deșteptați Din somnul cel de moarte. A fi uniți, părinți și fii Când sufletul ne plânge, Înseamnă jertfă când va fi Nevoie de-al tău sânge A fi uniți, tineri-bătrâni, Femei-bărbați prin veacuri, Înseamnă limba la români Și doina pentru leacuri
ORI LUPŢI, ORI TE STINGI – GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI UNIRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ori_lupti_ori_te_stingi_romeo_tarhon_1390287351.html [Corola-blog/BlogPost/361603_a_362932]
-
Prințesa mea, stăteai zâmbind, la mine-n brață! Prințesa mea de suflet nu are un palat; Palatul ei e-n suflet, la ea m-a invitat. Îți multumesc prințesă, o viață-am așteptat! Erai mereu cu mine, acum m-am deșteptat! Prințesa mea de suflet, în suflet te-am păstrat! Din nou cei trei îl aplaudară pe George Safir pentru frumoasele versuri. Orchestra era deja pe scenă și până își alegea repertoriul următoarei reprize de muzică, își acorda chitarele. George întoarse
INTALNIRE DE GRADUL ZERO de STAN VIRGIL în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Intalnire_de_gradul_zero.html [Corola-blog/BlogPost/348249_a_349578]
-
spun drept, dac-aș mai avea o viață, nu te-aș mai lua nici mort. Nici cum? Mă rog... nu te-aș mai lua nici cu țigancă, nici fără ea. Vezi, d-aia-i bine să moară omu’ - se mai deșteaptă și el oleacă. Nu era vorba-aia: „mai bine mai târziu, decât niciodată”? Ia te uită cine-a venit! Săru’mâna, părinte! Nu răspunzi, ai? Te-ai făcut gomos! Păi cum să nu te faci, dacă astea să calcă pe
CUGETĂRI ÎNTRE PATRU SCÂNDURI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Cugetari_intre_patru_scanduri_florentina_loredana_dalian_1353933409.html [Corola-blog/BlogPost/345038_a_346367]
-
depășesc. Uneori, dă și el cu lăbuța în geam, când vreun pasager știrb ori cu dinții de lapte îi face semn, de pe bancheta din spate a mașinii învecinate. “Au copiii ăștia un limbaj al lor”, mă gândeam. Ființa asta firavă deșteptase în mine instincte materne, greu adormite. L-am scos din sacoșă și l-am ținut în brațe. Șoferul strănută. Ups! Alt alergic! “Sunt încă puțin răcit”, se scuză omul, fără a face vreo remarcă la libertatea pe care ne-o
AVENTURILE MOTANULUI TRIŞPE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Aventurile_motanului_trispe.html [Corola-blog/BlogPost/349158_a_350487]
-
capitol din viața mea. - Ai o poezie preferată? - Îmi place tot ce am scris, totuși, ca să răspund la întrebare, am să numesc mai multe poezii: „Iubirea înlăcrimată”, „Mama, „Mai urc o treaptă”, „Primește, Doamne, ruga mea târzie”, „Lacrima”, „M-ai deșteptat”, „Mă pierd într-un ocean de îndurare”, „Comoară în cer”, etc. „În ziua de azi, din ce în ce mai puțini tineri sunt interesați de literatură” - Cum se reflectă propria ta experiență creștină și de viață în ceea ce scrii? - Atât experiența de viață, cât
ATUNCI CÂND SENTIMENTELE, ÎNGRIJORĂRILE, SLĂBICIUNILE DEVIN STIHURI DESPRE LACRIMI ŞI ZÂMBETE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Atunci_cand_sentimentele_ingrijorarile_slabiciunile_devin_stihuri_despre_lacrimi_si_zambete_.html [Corola-blog/BlogPost/352651_a_353980]
-
Articolele Autorului În toamna asta plină de magie, M-ai părăsit, cuvântu-ai strepezit, Mi-ai dat, la schimb, o mică efigie Și-o lacrimă ce ochiu-a limpezit. Mergi sănătos, asta-i urare veche, Alta nu am... și ziua se deșteaptă; Eu nu mai cred în suflete pereche Pleacă, te rog, deșertul te așteaptă! La ce e bun atât război în mine?! Mi-aș fi dorit... să fiu un om smerit! Deși am ars, să știi, nu mi-e rușine Pe
EFIGIE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Efigie_elena_spiridon_1383944966.html [Corola-blog/BlogPost/342063_a_343392]
-
avem medici școliți din banii noștri, să lucreze la spitale de stat și să aibă fixate tarife subterane pentru toate serviciile mi se pare paradoxul paradoxului! Prostia prostiei! Suntem niște infami! Cred că nu întâmplător avem ca imn de stat: ''Deșteaptă-te române!'', dar ce, suntem proști? Ei, aș! Parol? Ce, ești copil? Un caz pe care l-am auzit acum câteva zile m-a făcut să-mi vină greață de tot ceea ce înseamnă medicina noastră cea de toate zilele. O
ASISTENTA REFORMISTĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/_asistenta_reformista_.html [Corola-blog/BlogPost/356847_a_358176]
-
întâmplă. Filozofia din spatele terorismului e complicată. Cum fericirea nu este o vină, dimpotrivă. Suferința inocenților este întotdeauna îngrozitoare. Trăim într-o lume în care de fapt supraviețuiesc cei puternici. Ceilalți negociază cu ei, atât cât pot, cu ce resurse pot. Deșteaptă-te române, dacă de bună voie nu ai ales s-o faci. Subsemnatul - lucru la care vă îndemn și pe dumneavoastră - declară război industriei de armament. No more comment. Prof. univ. Asoc. Pompiliu COMȘA, Universitatea ”Apollonia” Iași
O LUME CU RAZBOAIE, MORTI, MINCIUNI, BANI, CORUPTIE, TRAGEDII UMANE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1405915280.html [Corola-blog/BlogPost/343498_a_344827]
-
acest recent volum monografic e în consonanță cu ce simt și eu. Și, dacă ar fi să-mi exteriorizez sintetic simțirea, într o frază concluzivă, aș spune că această lucrare monografică, realizată predominant cu ajutorul artei fotografice, e Zâna bună care deșteaptă duhul românesc din somnul rațiunii, salvându-i de monștri (cei ce-ar fi putut fi zămisliți de noaptea spiritului) și pe cei tari, și pe cei slabi. (Va urma.) Notă : Albumul monografic al profesorului Vasile Șoimaru a apărut cu cinci
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/_romanii_din_jurul_romaniei_gheorghe_parlea_1377942426.html [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > ROMÂNIA MEA:"UMBRITĂ DE VEACURI" Autor: Confluențe Românești Publicat în: Ediția nr. 153 din 02 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Autorul articolului: Corina Georgiana Balaban MOTTO: Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani! ........................................................ Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume Că-n aste mâini mai curge un sânge de roman! Astăzi am vărsat o lacrimă, justificat consider eu
UMBRITĂ DE VEACURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Romania_mea_umbrita_de_veacuri_.html [Corola-blog/BlogPost/367265_a_368594]
-
iarăși primăvară! Dar tu te-ai dus... Și n-ai cum să mai vii Să-i vezi, mamico, cum or să-nfloară... ***** Vasal Te-ai sădit sămânță în lutul cărnii mele Și m-ai hrănit cu șoapte și visări Și-ai deșteptat păcatele rebele Cu-aroma otrăvită-a unei sărutări. Și m-ai drogat cu poftă de iubire Făcându-mă de tine dependent, De-am rătăcit o-ntreagă omenire În ochiul tău de foc omniprezent. Și-ai dezlegat în mine herghelii, Să
BUCURII PRIMĂVĂRATICE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1457883672.html [Corola-blog/BlogPost/379551_a_380880]
-
lunar necondiționat. Un efort financiar deloc de neglijat, de multe ori ajuns la cine nu trebuie. Pe scurt, Ziua Națională a României este a tuturor românilor indiferent de etnie, convingeri religioase sau politice, fără nicio discrimnare. La Mulți Ani, România! Deșteaptă-te române răsună în toate interpretările posibile. Faptul că este imnul național arată că avem o mare problemă privind înțelegerea mesajului cheie al creației de acum 168 de ani. Privind retrospectiv, găsesc motive serioase în a fi menținut acest imn
TABLETA DE WEEKEND (176): VOCAŢIA RATĂRII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1481177136.html [Corola-blog/BlogPost/368695_a_370024]
-
la suflet și ne aduce de toate, a spus mamaie cu glas șoptit. E ca o ,,vacă de muls,, în casa noastră! Nu o mai bate atâta la cap că dacă plecă ce ne facem până găsești alta în loc? Fi deșteptă, că așa ai pierdut mereu din cauza caracterului tău! Fi diplomată și nu o mai supăra! Eu auzeam discuția și sinceră să fiu din clipa aceia m-am supărat pe mamaie, deoarece nu-mi plăcuse comparația cu vaca de muls așa că
GAZDA MEA COCA de SILVIA KATZ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Gazda_mea_coca.html [Corola-blog/BlogPost/364440_a_365769]
-
exemplar, pe dinafară aproape intact, probabil unul din cele găsite pe parapetul barului, paginile 82 și 83 erau lipite cu muci scorțoși, iar pe bordura de sus, era scris: Ce să mai faci cu cărțile acum, când lumea s-a deșteptat de tot? Ca să te ștergi la k...cu ele, ți-e frică să nu pângărești organul sacru... Dacă însă hârtia ar fi avut calități absorbante, femeile ar mai fi putut face altecâteșicelea cu ea...Ha, ha, ha!” (Și scriitorul observă
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_suciu_1482930679.html [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
și cu dor de averea strămoșească. Prin biserici, în sfintele altare slujeau preoți de vârstă venerabilă, cu rezistența călită în timpurile de aspră prigonire a credinței. În predicile lor, fețele bisericești, care insuflau încredere și se bucurau de respect, îi deșteptau din pe românii asimilați de străini. De atunci au trecut destui ani (...) Și puterea democratică, firavă la început, a prins la slănină, considerând că e un lux prea mare, o risipă prea neîndreptățită să-i bage în seamă pe niște
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
din care ne hrănim și ne înveșnicim>”. Corul bărbătesc ,,Dragoș Vodă” a încheiat manifestarea cultural-artistică omagială cu un ,,cântec istoric ce ne-aduce aminte că frații în veci vor fi frați, întărit de îndemnul să începem ziua de mâine cu <Deșteaptă-te, române!”. În același ianuarie 2014, la Putna - consemnează Doina Cernica -, Lucia Olaru Nenati ,,a susținut focalizarea atenției asupra creației UNICAT (s.n.) a lui Mihai Cimpoi: Mihai Eminescu. Dicționar enciclopedic, Editura Gunivas, Chișinău, 2013”. ,,Parastasul lui Eminescu, săvârșit miercuri, 14
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
a mai răspuns la întrebările ucenicilor săi și a rămas nemișcat, cu ochii întredeschiși, pe scaunul său de spovedanie, ca într-o răpire, timp de mai bine de unsprezece ore. Luni dimineață (noaptea) la orele 3.30, bătrânul s-a deșteptat ca dintr-un somn adânc, fiind bine dispus și mulțumit sufletește. Apoi a cerut ceva de mâncare, zicând: "Ați mai văzut voi vreun călugăr să mănânce la ora asta?" Luni, 30 noiembrie, și marți, 1 decembrie, părintele a stat cu
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449125995.html [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
torțele de liliac, luminând semețe drumul vântului de primăvară și părând c-ar fi dorit cerului de mai să ceară să picteze-n norii pașnici semnele din zodiac. Își împrăștie parfumul cu subtile note crude, florile zâmbind mănunchiuri din armata deșteptată de această primăvară ce se simte-asediată în rafalele fățișe, hărțuinde și zălude. Ridicate-n înălțimea sulițelor răzvrătite, piramidele bogate străjuiesc enigme calde, amăgind pribege roiuri în nectarul lor să scalde în timp ce ard în patima culorii vânturilor despletite. Fusuri magice de
TORŢE ÎN VÂNT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1430914672.html [Corola-blog/BlogPost/344066_a_345395]
-
între statornic și schimbător. Sunt banalități, truisme, dar și obsesii sâcâitoare, pe care, ori vrem, ori nu vrem, le avem uneori, îndeosebi de Revelion - derivat din francezul se reveiller (a se trezi), termenul sugerează că e vremea la care ne deșteptăm puțin la realitate. „Timpul când se schimbă anotimpul” sau „ora când se plimbă Eleonora” maimuțăresc glumeții și mai învârt o periniță. Chiar dacă timpul se scurge egal și indiferent pe tot parcursul anului, n-avem ocazia să-l disecăm în amănunt
HORA QUOTA EST de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1386053755.html [Corola-blog/BlogPost/363070_a_364399]