1,932 matches
-
Se deșteptă când soarele era la amiază. Cum deschise ușa cum simți în nări mirosul prăjelii din bucătăria părintelui. Înghițind în sec, se îndreptă spre poarta ce dă spre stradă. Ajuns în mulțime, își afundă adânc mâinile în buzunare, pornind fără o
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
Paradisului: nu iluzorie fugă de imediat și din imediat, ci vocația de a-l regăsi în frumusețea trecătoare a lucrurilor și a sentimentelor din apropierea noastră. O fericire "în fărâme", o arvună, o anticipare a ceea ce vom întâlni la soroc. Amintirea deșteptată de o pădure bucovineană dimineața devreme, sau de colinele toscane, sau de surâsul unui copil sărac, dar cu inima ușoară din Basarabia prăfoasă, prin care treci, sau de un foc în jurul căruia stai cu prietenii, nu e abstractă niciodată. Paradisul
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
dezvoltat tema în al doilea număr din Caietele Mihai Eminescu publicat de regretatul Marin Bucur în 1973. Doar două episoade ale poemului nu descriu civilizații: Dacia, care se dovedește a fi un tărîm paradisiac, civilizație în potență ce se va deștepta la sunete de corn, și Miazănoaptea. Miazănoaptea este regiunea "ruinelor de gheață", soția milenară a "bătrînului rege Nord"; soții "petrec triști" în zile de iarnă în locuri unde bat "vînturi reci", printre unde ce-au "amorțit"; inima Nordului "e ger
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
zile. Nimeni din oraș n-a putut bănui "drama neînchipuită a bătrînului care nu voia să moară și a băiatului care-i întreținea viața în timpul somnului". Dar, după unsprezece luni, într-o noapte, băiatul adormi. Ceasornicul se defectă. Cînd se deșteptă, își dădu seama cu groază de ceea ce s-a întîmplat, vru să răsuceasă roțile, dar nu mai putu. După ce văzu că zadarnic își strînge toate puterile, coborî schelele în grabă ca să-l trezească pe bătrîn; se opri însă înspăimîntat lîngă
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
neîntrerupt ca al unui vapor în derivă. Când ne-am trezit, încă istoviți de tensiunea din ajun, săgețile soarelui răzbăteau prin jaluzele, dar casa părea cufundată într-un bazin. Ne-am dat seama că era aproape zece și nu fuseserăm deșteptați de rutina matinală a doamnei Forbes. Nu auzisem apa trasă la toaletă la ora opt, nici robinetul chiuvetei, nici zgomotul jaluzelelor, nici placheurile cizmelor și cele trei bătăi fatale în ușă cu palma ei de traficant de sclavi negri. Fratele
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
hotarelor, în materie literară, nu se poate forța. În privința aceasta nu există export, ci numai import. Ibsen nu s-a oferit germanilor, ci germanii l-au cerut... Deși nu putem forța interesul străinilor pentru literatura românească, avem posibilități să-l deșteptăm... Dar aici ar trebui să intervie statul, și statul nostru mai curînd va întreține la Paris treizeci de domnișoare, decît să subvenționeze o traducere din Eminescu, în nemțește sau în englezește". În partea a doua a acestui răspuns al anchetei
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
să conducă Biserica, au părăsit pustiul și au venit în lume, mânați de insistentele rugăminți ale credincioșilor și de dragostea acestora. Sufletele lor înțelepte, curate ca fecioarele, pricepând că lumea se găsea în neștiință, vin în mijlocul ei și aprind lumina, deșteaptă mințile multora, luminează întunericul, alungă neștiința și arată adevărul 85. O altă problemă capitală abordată de Părinți în operele lor a fost combaterea ereziilor. Apologeții erau nu numai apărători calificați ai creștinismului față de păgânism, ci și ocrotitorii cei mai firești
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
se înscrie, evident, la Academia Julian și frecventează vreme de șapte ani atelierul lui Jean Paul Laurens unde îi are colegi pe J.A. Steriadi, E. Stoenescu, S. Mutzner etc. Profesor admirat și iubit de studenți, Laurens îi va fi deșteptat lui Ressu interesul pentru compozițiile monumentale și pentru figurile puternice, decupate pregnant prin știința exactă a desenului academist. Unde, însă, nici Laurens n-a putut să-l convingă pe Ressu și unde eșuase și Mirea, erau temele tipice pentru academism
Camil Ressu, la o nouă privire (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16493_a_17818]
-
iar cele mai ridicate temperaturi maxime vor putea atinge 14°C spre sfârșitul lunii, în sud și sud-vest. Cantitățile de precipitații vor fi în general normale, iar în sud-estul țării, ușor excedentare. Jurnale meteorologice Titu Maiorescu - „Însemnări zilnice“: „Ne-am deșteptat cu neaua pretutindeni, până departe. Dar se topește în livede. Din zăpadă privesc încă ciudat petuniile în plină înflorire“ (30 oct. /11 nov. 1873); „Frig, dar neaua deloc și înainte nici ploaie, pământul uscat foarte (27 dec./8 ian. 1874
Agenda2003-3-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280603_a_281932]
-
în măsura în care zestrea de legende pe care o trezește în mintea vizitatorilor e mai bogată. Nu așezarea în sine are importanță, ci garnitura de simboluri plutind în jurul ei. E totuna cu a spune că, fără brîul de detalii prestigioase menite a deștepta pofta visării, Balcicul ar fi un loc tern pînă la serbezime, un sat mediocru pierdut la o margine de mare. Cartea lui Lucian Boia este istoria alegoriilor ce s-au așezat peste mica localitate în perioada interbelică. E schița unui
Tenha Juvah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2671_a_3996]
-
MEDIAFAX, că în jurul orei 15.30 protestatarii au început să plece în număr mare din Piața Constituției. Sindicaliștii au început protestul de la Parlament, unde în mai puțin de trei ore va fi dezbătută moțiunea de cenzură depusă de opoziție, cântând "Deșteaptă-te, române", liderii confederațiilor făcând apel la bucureșteni să iasă în stradă, pentru că astăzi trebuie schimbat Guvernul. Potrivit jandarmilor, în Piața Constituției s-au adunat aproximativ 5.000 de oameni, dar sindicaliștii spun însă că în Piața Constituției vor fi
Sindicaliştii au încheiat mitingul de la Parlament - UPDATE () [Corola-journal/Journalistic/26951_a_28276]
-
Nisipul din mine-i fierbinte, și nu numai oasele mă dor, dar mă doare sufletul acesta pe care tu oricând ai putea să-l vindeci sau să-l distrugi. Ceilalți tăceau. O, nu, Perigeu. Oricare din sclavele mele care au deșteptat în tine asemenea dorinți, trebuie să fie mândră de atenția ce i-o acorzi. De aceea, fără să știu de numele ei, dă tu însuți poruncă să-ți fie adusă oricând dorești. Aș vrea s-o iau cu mine în
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
maghiar, episcop de Cluj - Sándor Imre -, exclama: „Ce ați făcut cu românii rămași la noi, numai barbarii puteau să facă!”. Atunci, în acele momente cumplite pentru români, tot mai des se auzeau poeziile „Graiul Neamului” (de George Coșbuc) , „Un răsunet” („Deșteaptă-te, române!”, de Andrei Mureșanu), „Steagul nostru” (de Andrei Bărseanu), „Tricolorul” (de Ciprian Porumbescu), „Pui de lei” (de Ioan Nenițescu), marșul „Drum bun!” (de Vasile Alecsandri), „Treceți, batalioane române, Carpații!”, „Marșul vânătorilor de munte din Câmpeni”, imnul ASTREI, „Țara mea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
cu domni autoritari și puternici, cu ruine și castele, cu eroi războinici, dăruiți moșiei etc. Până și pe „veselul Alecsandri” îl prețuiește pentru că „din frunze îți doinește” , „cu fluierul îți zice” și „cu basmul povestește”, dar mai ales fiindcă „El deșteaptă-n sânul nostru dorul țării cei străbune,/ El revoacă-n dulci icoane a istoriei minune,/ Vremea lui Ștefan cel Mare, zimbrul sombru și regal”[9]. Vremea grea și rea a epigonilor (adică perioada contemporană) este pusă de poet în antiteză cu
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
așa că nu mă durea capul nici la propriu, nici la figurat. Politica românească era ceva distant, ceva ce nu avea nimic de a face cu mine. Aveam să fiu necăjită când am auzit că murise Păunescu, în 2010. Deodată se deștepta admirația pentru el. Deodată era valoros. Deodată nu mai era renegatul din PSD, care spusese că nu și-a distrus carnetul de membru PCR. Cel puțin el murise integru, loial convingerilor sale, fără să lingă pantofii lustruiți ai reprezenților noii
ROMÂNCĂ ÎN SPANIA de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381633_a_382962]
-
Acasa > Versuri > Iubire > VISAM,VISEZ SI-ACUM Autor: Mihaela Mircea Publicat în: Ediția nr. 1717 din 13 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului VISAM,VISEZ ȘI-ACUM.. Se așezase iarna peste lume Visam că te voi întâlni În fiecare zi mă deșteptam anume Și mă gândeam :când,dacă o să vii Simțirea mi se-npletea-n cuvinte Până-ntr-o zi când te-am văzut Parcă te cunoșteam,te căutam prin minte Aveam o cale lungă de făcut Voiam să mă înalț,dar gândul răvășit
VISAM,VISEZ SI-ACUM de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381721_a_383050]
-
încălțând înțelepciunea, Învăța frumusețea s-o petreci, în sânul cald, si uită-n veci, genunea. De singur vei trăi în viața asta, în nebunii și în dezmăț îmbătrânind, Când peste tine va cădea nepasta, prieteni falși te vor lăsa, trișând. Deșteaptă-te, copil frumos al firii, trăiește-n liniștea căminului frumoasele orgii, Soția fie-ți parte împlinirii, iar casa ta, grădină de copii. Lasă-le celor fără de gândire, pociți și răi, si rupți în coatele iubirii, Singurătățile bogate în sărăcii-vagin și
SONETELE SHAKESPEARIENE VĂZUTE DE MINE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381746_a_383075]
-
Opinii Unu, doi, trei, clătiți-vă bine ochii și mintea, începe înviorarea! Dacă v-au adormit grijile și așteptările peste sărbători, în refren de linu-i, lin și flori dalbe, nicio problemă, are cineva grijă să le deștepte și să le alinieze în poziție de drepți. Pe locuri, fiți gata, start! Am intrat buluc în 2012, iar când nici n-au apucat bine sarmalele să se digere și paharele de vin să se așeze domestic unele peste altele
Circus Maximus [Corola-blog/BlogPost/99716_a_101008]
-
dat peste niște sfaturi prețioase și zic să vi le împărtășesc. Cică, dacă vă înșală, să anunțați pe Facebook și alte d-astea. Dar mai bine să le urmărim în detaliu și să le completăm cu noi sugestii și adăugiri: Deșteaptă rău asta cu spusul la toată lumea și anunțul pe Facebook. Aș mai adăuga că n-ar fi rău ca “cearta finală” să fie transmisă în direct pe internet sau chiar desfășurată în aer liber, în centrul orașului. Vă luați cu
Cum să te răzbuni pe nenorocit, dacă te-a înşelat by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20567_a_21892]
-
Cine o să li-l dea? O să le pună să facă facultate, ca să iasă cu diplomă? O să dea examen practic în fața Guvernului și a Parlamentului? O să le ceară Boc să-l facă pe el mai înalt și pe Roberta Anastase mai deșteaptă și, dacă nu reușesc, nu li se dă aviz de practică și intră și la pârnaie? Cum?? Cum se va întâmpla?? Cum și cine le va da aviz de practicăăăă???? Mor de curiozitate, nu mai am răbdare să aflu, de-
Vrem amenzi pentru fierbător-uscătorii de păr incompetenţi! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21019_a_22344]
-
pentru paste se pune sare? Io: glumești, nu? El: (foarte ofensat) tu crezi că îmi arde de glumă? Io: da coaie, se pune sare...pe ce planetă ai trăit pan’ la 34 de ani, mămică??? El: bine că ești tu deșteaptă Io: bine că sunt că mureai dracu’ de foame! El: auzi, iubi (începe să devină mieros ca să nu-i închid apăratu’) cum îi zice la lapte bătut în franceză? Io: p%#$@ nu știu! El: auzi, da’ sun-o tu pe
Mă ajutați să vă ofer două minivacanțe la Predeal? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20760_a_22085]
-
sat”, eu cred că ROMANUL, cu sentimentul iubirii de nem și de țară s-a născut în Ardealul asuprit, parcă mai mult decât celelalte provincii românești. In Ardeal s-a PARAFAT România „dodoneață”, cum o numea Lucian Blaga. „Un răsunet” (Deșteaptă-te române”), imnul naționalactual este creația lui Andrei Mureșanu, ardelean. Bineînțeles că nu putem absolutiza, deoarece toate provinciile românești au dat patrioți de seamă precum Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu, Mihai Viteazul, Al. Ioan Cuza etc., Mihai Eminescu-esența, idealul iubitorului de
ASTRA ÎN SATUL MEU , CRONICĂ DE PROF.D.PĂSAT CĂLINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383629_a_384958]
-
care o alege partenerul trădător. Dacă ar fi avut o aventură scurtă cu o colegă de serviciu, poate situația ar fi fost altă. Dar! Și încă ce dar focos i-a apărut în cale! Carmen. Tânără, fragedă, frumoasa, poate și deșteaptă în felul în care poți fi deșteaptă când urmărești ceva. Maturizarea bruscă a lui Carmen i-a creat însușiri speciale, de pasăre prădătoare. Nu putea trece pe lângă o astfel de ofertă fără să o apuce! Și... îl plăcea pe domnul
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383746_a_385075]
-
ține de educație. Capitol la care stăm tot mai prost. Imoralitatea invadând toate straturile societății românești. Hoția, minciuna, șmecheria și pălăvrăgeala au ajuns să fie principalele preocupări ale multor români. Cârcotașule, pune mâna și te informează sau ești rău intenționat? Deșteaptă-te române, nu este întâmplător imnul României ! * Toate bune!?! P.S. Vrei tabelete? Ia de aici http://blogulluigabu.blogspot.ro/ Ai nevoie de o informație? Mică, mică? O rezolvăm împreună. Trimite mai departe! Să se vadă! Ne-am eliberat de frică
TABLETA DE WEEKEND (159): CE NE-A ADUS UNIUNEA EUROPEANA !? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380126_a_381455]
-
Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 2002 din 24 iunie 2016. La poale de munte Cristina Pârvu Crescut-am la poale de munte, Cu apă lină de izvor. Ascultat-am florile mute, Ce mă-mbiau cu izul lor. Mă deștepta o rază caldă, Intrând degrabă-n dormitor. Din cer speranțe-aveau să cadă, Iar eu le-am prins, în zborul lor. Nu eram una la părinți, Și nici n-aș fi dorit să fiu. Ei pentru mine erau sfinți, Ce mă
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]