8,244 matches
-
multe despre personaje? încercă el să o mai îndulcească. Așa cum, de altfel, nici în viață nu ajungi să știi mai nimic despre cei din jurul tău? În care aceleași personaje, sublim de umane, mănâncă de trei ori într-un capitol și debitează prostii cât cuprinde, își petrec un sfert din viață pe colacul veceului? Sunt când triste, când extraordinar de vesele? Ori se trezesc că ar vrea să fie într un fel, dar nu se pot hotărî în care anume? Și jumătate
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
ispitele sunt femei.... Când unui bărbat îi place o persoană de sex feminin, e bine să-și evalueze cu precizie „argumentele”, și cele de ordin material și cele de ordin spiritual!. Mincinoșii convinși, nevindecabili, cred că jumătate din cele ce debitează ei sunt adevăr curat! Este și aceasta o boală, una chiar foarte gravă!. Vorba bună leagă cunună, vorba rea otrăvește limba, sufletul și gândul.. Pierzi, câștigi, nu te opri, mergi înainte, viața-și vede de legile ei care, de fapt
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
unde umblați!? Domnul avocat Baculovschi, Vasile Moare de la Hașdeu, care mi-a citit o poezie plină de țâțe, fermecă toare, a făcut el prezentările. Baculovschi a părut Încântat; era epigramist, așa că, În loc să rostească formula convențională În astfel de ocazii, a debitat o epigramă: — Pe terenul Colentina / A venit atletul Lae. Ca să sară cu prăjina / La bătaie. Ha! Ha! — Ha! Ha! a făcut și Vasile, care și-a dat seama că mai citise undeva epigrama asta, În Almanahul Urzica. — Ha! Ha! a
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
conferă unora confortul unui așa-zis anonimat la adăpostul căruia consideră că își pot permite să ignore cu desăvârșire regulile de circulație, să “pună la punct afaceri” dubioase, să-și demonstreze “cultura” în materie de trivialități pe care le poate debita la adresa oricui, să forțeze la limită puterea boxelor din care se scurg manele, să tragă cu arma ca în Texasul perioadei căutătorilor de aur sau, pur și simplu, să calce cu mașina pe cine nu se dă la o parte
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Topîrceanu o învăța, natural, nu numai pe cale folclorică, îi joacă și feste, care duc la efecte de asemenea comice, poate și pentru că poetul era și umorist. Crezând că va face impresie unui nacialnic, după ce executase un strașnic salut milităresc, poetul debitează pe nerăsuflate următoarea frază: "Șto ste turi rîțite u gebuve?" care înseamnă nici mai mult nici mai puțin: "Ce tot stai d-ta așa, cu mâinile-n buzunare?" Manifestările de prietenie din partea bulgarilor încep să devină numeroase. Ajutorul de nacialnic
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
Mă refer la infantilizarea, la lobotomizarea și la sădirea microbului fricii în fiecare familie și în fiecare individ. Există printre noi câteva ființe care întrupează, la modul violent, aceste ipostaze ale comunismului. Culmea nesimțirii e că apar la televiziuni, își debitează cu volubilitate lozincile, sub privirile admirative ale unor gazde fermecate de monstruozitatea lor, cam în felul în care un șarpe își hipnotizează victima. Lecțiile de "patriotism" și "naționalism" ale fostului general de securitate Pleșiță și ale fostului mare activit Niculescu-Mizil
Meschinul monopol asupra temelor publice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9982_a_11307]
-
citit eseul lui Jorge Luis Borges despre tangoul argentinian, și a prins ceva din zbor, însă când încearcă să ia pe cont propriu și să continue meditația de un mare rafinament și sensibilitate a scriitorului argentinian se face de râs, debitând o serie de banalități despre Eros și Thanatos pe ritmuri de tango. Nu știu dacă veleitarismul și snobismul regizorului sârb sunt de dată recentă, însă ele ies la iveală în formulări care seamănă unor bătăi pe burtă la bodega din
Regizorul, fotbalul și argentinienii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7743_a_9068]
-
prin sângele arenei ridicată în picioare de golul lui Maradona, la cultul carnavalesc al idolului, cu epifanii și euharistii sub înaltul patronaj al acestui sfânt Petru al balonului. Ceea ce transpare numaidecât este faptul că dincolo de orice poleială, de orice prostioară debitată cu farmec și ochi umezi sau gesticulație flamboiantă, Maradona rămâne Maradona. Ceva îl ține viu, necontrafăcut și carismatic în emoțiile sale necomplicate de teorii și roluri fantasmagorice. Autoportretul lui Kusturica însă ne arată un om sfârșit, care și-a epuizat
Regizorul, fotbalul și argentinienii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7743_a_9068]
-
un sentiment perpelindu-te din cauza lui. Nu te poți comporta impasibil cînd ești zgîlțîit de vibrația unei obsesii. Și astfel, suferind de o proastă așezare în raport cu cealaltă ființă, ai față de ea o perspectivă obtuză: în loc să descrii fidel o stare, vei debita un șuvoi de efuziuni. Vei manifesta o reacție tulbure provocată de o tensiune aflată într-un echilibru trecător. Și pentru că scrii "la cald", tocmai de aceea scrii subiectiv, fără nici o neutralitate interioară. S-ar putea crede că optica potrivită o
Punct și cîmp by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9612_a_10937]
-
Furdui, și Ion Focșa, și Eusebiu Ștefănescu ... Cartea lui Candid are ceva În plus : acribia consemnării; și hazul dement. Și, mai ales, răbdarea diaristică! Revin la acea reprezentație blestemată cu comedia lui Caragiale : un mare și charismatic actor, vroia să debiteze textul unui alt mare creator, Caragiale. Dar comedianul nostru rata vocale și consoane, fără o regulă stabilită : spectacolul curgea, dar greu. Partenerii lui erau siderați. Poate vă amintiți prima scenă În care apare Chiriac; textul este arhicunoscut. În seara aceea
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
lansă stupizenia că a văzut-o el când și-a străpuns degetul foarte tare cu vârful unui compas și nu i-a curs nicio picătură de sânge), că... Dar nu cred că mai are rost să vă Înșir toate tâmpeniile debitate de mințile bolnave ale unor băieți din școală, cu sufletul boțit de nepăsarea fetei. Și, ca să fiu sincer până la capăt, trebuie să vă declar că am primit și eu un bocanc În ouțe (Dumnezeule, cât m-au durut și cum
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
până azi!“ Știam să încasez: râdeau de prostia mea. Am jurat să scriu despre toate astea într-o zi. Mi-am dat în curând seama că e o destrăbălată. Cu siguranță că îi displăcusem din clipa în care mollahul, după ce debitase câteva cuvinte în arabă, mi-o încredințase. Voia să fie liberă. Într-o seară, în sfârșit, m-am hotărât s-o violez. Dar când am încercat să-mi pun planul în aplicare, îmi opuse o înverșunată rezistență. Izbutind să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
știu - odată ce eram condamnat la singurătate, la moarte. Căutam prin toate mijloacele să intru în legătură cu amanții ei. Nu mă va crede nimeni. Totuși, din clipa în care aflam că-i place unul, îl pândeam, comiteam mii de josnicii și-i debitau mii de platitudini, ca să mă împrietenesc cu el, să-l flatez, să-l îmbrobodesc. Și ce amanți! Vânzătorul de mațe, muftiul, notarul, negustorul de măruntaie, băiatul de la dugheana din colț, filozoful. Numele și titlurile se schimbau, dar toți erau niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
la misterele morții și la lumea de dincolo. Doica îmi aduse infuzia; încruntându-și sprâncenele, își trecea printre degete boabe dintr-un șirag de mătănii, pe care îl ținea în mână, și spunea invocații. Rămase în preajma ușii pentru a-și debita rugăciunea; repeta cu voce tare: „Dumnezeul meu! Dumnezeul meu!...“ De parcă mie ar fi trebuit să mi se facă milă de cei vii! Toate aceste sclifoseli mă lăsau rece; dimpotrivă, mă bucuram să văd și canalia traversând, de o manieră fugitivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
fost dincolo, toate fetele. Adică decât trei, că Vichi e în prenatal. Și niciuna din noi n-a ieșit până nu v-am auzit strigând." "Bă, mai lăsați-mă, dreacu', în pace cu prostia asta pe care mi-o tot debitați întruna! Cineva a intrat aici și a făcut toată porcăria asta numa' ca să-mi facă mie rău. Cineva a desfăcut diplomatu', a scos banii din el și i-a pus, ca un sifilitic, pă pervaz. Cineva care voia să să
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
totuși, se retrăgea intenționat. Probabil că voia să-mi dea timp de gândire și aștepta s o chem înapoi. După câteva săptămâni abia, când era deja convinsă că între mine și ea nu poate exista nimic trainic, Mona începuse să debiteze ca între prietene:-Plecam de la tine acasă și singură mă puneam pe plâns. Scriam planuri de lecție peste planuri și plângeam ca proasta. Abia după aceea îmi povestea câte un episod din viața ei, cu tată bețiv, cu o mamă
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
de text. Ar fi trebuit să i dea totuși, directorului înfierbântat, răspuns și la aluzia aceasta, dar era convins că replica mai trebuia dunțuită încă, la foc mic. Așadar se hotărî să-i răspundă numai la erorile pe care le debita Sima în legătură cu textul. Reluă firul replicilor, de data aceasta, spre surprinderea directorului și a celor de față, calm și pe un ton liniștit: Nu vă fac mincinos, tovarășe director. E vorba de rolul meu și ar trebui să știu pe
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
pune în timp, țara la cale. Dar iată că ideea de a vorbi despre Iozefina, nu venise nici întrun caz de la mine, ci de la Relia. La întrebarea ei despre fosta mea iubită, după ce mă lămurise că mă auzise la cabană debitând în somn tot felul de intimități, mă decisesem să dezvelesc adevărul în linii mari. Poate că și simțeam acest lucru. Așa cum era Iozefina. Sau măcar așa cum eu însumi o cunoscusem. Povestindu-i Reliei despre Iozefina, o vedeam în fața mea pe
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Dumnezeu că ai ajuns cu bine la Karin tante, cu Mâncătorii de etichete intact. Asta înseamnă că vei avea totuși, în viață o mare șansă. Cine știe? Poate că se va îndura cineva vreodată să citească prostioarele pe care le debitezi tu în scris, și te va ajuta fără interes și fără vicleșug. Dar nu asta voiam să-ți spun. Voiam de fapt să mă descarc recomandându-ți să nu mai schimbi persoana la care scrii ce scrii, în funcție de subiectul mai
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
prea lesnicioase câteodată, produse ale unui mod de meditare ce amenința să devină tic." (p. 65). Iar dacă un peisaj "se brobonează cu dramele învăluite pe care le-a adăpostit" (p. 75), "dispoziția, de sorginte romantică fără îndoială, de a debita năstrușnicii" (p. 82) e o adevărată perlă de umor involuntar. Mănoasele virtualități, principiul zăbavei, filozofeme și mediteme, diverse modalități de glăsuire, pajiștea de talente, făuriștea, vânjoșenia, izbutiri expresive, părelnicia gravă: iată tot atâtea combinații nefericite de cuvinte, stridente la orice
Un critic caustic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9181_a_10506]
-
deja pe de rost, am mai văzut filmul ăsta de o mie de ori în carieră, și cu toate astea n-am de gînd să vă bag pumnul în gură, sînt dispus să ascult tot ce aveți de gînd să debitați, dar am doar o singură nedumerire, mărturisește, știți despre ce e vorba? Ne-am prins, spune Curistul cu jumătate de gură, sîntem buni de plată, ne-am lăsat puțin duși de val, recunoaște și Părințelul, riscurile meseriei, zice Roja, capul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
nu fiind duși în eroare cum s a încercat să se spună după aceea, ci cu bună-știință. Ca să-ți poți explica prezentul trebuie să-ți cunoști trecutul, zice Roja mușcîndu-și buzele, simțind o usturime plăcută la colțurile gurii, cine a debitat oare prostia asta? — Lăsați-l pe Tîrnăcop să ne spună despre teoriile lui cosmogonice, zice Gulie, are legătură cu începutul, își dă cu părerea. — O să ne ia ca din oală dacă cineva din prea mult spirit civic o să sune la
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de a îndrepta lucrurile în căsnicia voastră este soluția cea mai bună. Tu ești croit pentru o lume mai blândă. Găsesc că este soluția cea mai bună pentru nevoile fundamentale ale sufletului tău. N-am de gând să te insult debitând lozinci pe tema moralității. Detașarea ta față de asemenea încătușări a fost primul lucru care m-a apropiat de tine. Și nici n-am de gând să fac, iar tu n-ai să-mi ceri, comentarii pe seama a ceea ce s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
o jumătate de veac de comunism. Mizilul și Crapul Gonflabil sunt două creaturi care se încârligă simbiotic. Mizilul, așa-zisul comunist „liberal”, „progresist”, în fapt un politruc sfertodoct, prevăzut cu o cultură de almanah și perfect reglat de Partid să debiteze propoziții juste până la deces. Crapul Gonflabil, scriitorul așa-zis „abisal”, așa-zis „disident”, în fapt un pește rotund de apă caldă și nămoloasă, mereu cu gura deschisă, capabil, după caz, să se aplatizeze ca un calcan sau să se umfle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
a construit cu răbdare o imagine de poet boem, bețiv fluturatic, desprins de cele lumești, bântuit de poezie din culcare în sculare. Grandilocvența jenantă cu care își recita producțiile în fața camerei de luat vederi, cabotinismul gravității și esențelor cu care debita banalități și stupizenii, puzderia de oh!-uri și ah!-uri, aerul de „lunatic”, de „înger” obez, toate acestea erau menite să imprime în capetele celor ușor de prostit ideea că poezia dă năvală din toate părțile peste Stănescu, care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]