84 matches
-
atunci mi-am adus aminte de ghicitul țigăncii lui Ilie: un dar de bani... Da, iată, fusese... Și drumul pesemne era cel făcut de mine acasă... Nilă, încîntat, și ca să sărbătorim evenimentul, mă duse într-o bodegă. Cerurăm bere și debrețini calzi, cu muștar. - De fapt cât costa ce-am luat? îl întrebai curios. - La Taica Lazăr cam atât costă, zise el. Dă-i nabii, adăugă, le iau și ei de ocazie. Și puse mâna și-mi pipăi stofa. Dădu din
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
ca să-i lase în pace. Interesante lucruri, secretele Bucureștiului, gândeam eu naiv. Nilă trebuie să știe multe. - Ascultă Nilă, zic, tu de ce nu te-ai făcut legionar? Se uită la mine surprins și deodată întunecat. Înghiți ce mai avea din debrețin și murmură stingherit: - Mănâncă acolo și nu mai vorbi prostii. Totuși se gândea la ceva. Își lăsă fruntea în jos și șopti: - Ăștia omoară lumea!... Într-o zi au venit și au luat un jidan de la noi din bloc, un
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
curios la domnul Sachelarie, când, cu chenzina în mână, ne-am dus toți la bufetieră care își avea mica ei odăiță chiar în tipografie să-i plătim ceea ce ne servise în cont în timpul celor două săptămâni care trecuseră: ouă, lapte, debrețini, brânză, cafele... Domnul Sachelarie a plătit și el și a plecat grăbit. Era nu atât bătrân, cât ros de ani, înalt, slab, cu gât puternic. Nu deschidea gura decât ca să spună cuvinte scurte și memorabile, pe care apoi le repetam
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Jane, musafirul nostru, stăpânul nostru! - Ei, hai, asta o știi de la comercianții tăi! Eu vreau să te școlesc, că după câte văd pe masă, prea te-ai dat cu rafinatele, glumi el. Ina aduse pe o faianță gustări reci, cașcaval, debrețin, salam uscat, numai produse bune pentru sporirea apetitului. Jan se înfrupta din gustări, dar ochii îi erau la rachiul care, turnat deja de un timp în pahare, își juca năbădăios mărgelele ca flăcăii la hora satului. Gustară din bunătățile puse
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
să plece peste vreo săptămână... Într-un târziu apăru un ospătar cu păr slinos și privire crucișă, care își notă cu o figură plictisită comanda într-un carnet soios, dar mai trecu încă multă vreme până să aducă berea și debreținii comandați. Gata cu săptămâna de bună servire, meștere? îl întrebă Ticu ironic. "Meșterul" bombăni ceva supărat și se evaporă. Săracul Tănase..., adăugă el și, ridicându-și halba de pe masă, ciocni cu fratele său. Stelian nu zise nimic și se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Doar un grăsan cu mutră porcină, care o făcea pe zmeul pe-acolo, îl luă de sus zicându-i, în timp ce râgâia și se scobea în dinți cu un fir de mătură, după un mic dejun îmbelșugat pe bază de șuncă, debrețini, brânză și praz, la care nu poftise pe nimeni, ascultă aici la mine, bă, să vă băgați mințile-n cap și să nu-mi faceți risipă de fonduri bugetare, că partidul nu e o vacă de muls cum vă-nchipuiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
văcuță cu Salată VERDE. Anghimaft cu orez. Ardei umpluți. Raci. Astăzi: FRIGANELE. BEȚI VINURILE NOASTRE: Muscat-Ottonel, Saba, Valea Dosului. Fripturi: Purceluș la MICA VITEZĂ VACĂ cu cartofi pai RIDICHI Accelerat Fudulii de berbec INIMĂ LA TAVĂ cu spanac Mititei, patricieni, debrețini la comandă. VIN NEGRU, Mamă, mamă Bere blondă și brună la halbă și la Tap. Dă chelnerului bacșiș și nu uita pe lăutari! V O E B U N Ă! Cafele, prăjituri de casă. Lichior, Țigări POFTĂ BUNĂ vă urează
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
motive ușor de înțeles, și la care ne-am referit deja în lucrarea de față, polonezii au depus cele mai mari străduințe pentru aplanarea conflictelor naționale pe baza recunoașterii individualității naționalităților. La Paris și Constantinopol, la Belgrad și Budapesta, la Debrețin și în Transilvania emisarii polonezi și-au făcut simțită din plin prezența și bunăvoința. De la Paris, după cum vom vedea, Czartoryski conducea întreaga rețea poloneză a reconcilierii. Michal Czajkowski, Lenoir, apoi Bystrzanowski acționau ca mediatori între maghiari, sârbi și croați; tot
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
N. Bălcescu -, mi-a zis că are oaste și tunuri”. N. Bălcescu constata totuși că Bem dorea succesul misiunii românilor și că „sunt sigur că el ascunde mari proiecte”. Bem i-a trimis pe români să-și îndeplinească misiunea la Debrețin. Neîndoielnic că atitudinea lui Bem i-a dezorientat pe români, dar Bălcescu nu a crezut în spusele generalului că este numai ostaș și nu se ocupa cu politica. Descriind întâlnirea cu Bem, conaționalul său Ilinski preciza că generalul subliniase că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]