87 matches
-
la muncă silnică pe viață, împreună cu alți doi complici, pentru faptă. În închisoare a scris o carte despre problemele aromânilor. În noaptea de 29/30 noiembrie 1938 a fost ucis de autorități, prin strangulare, alături de Corneliu Zelea Codreanu, așa-numiții ”decemviri” și ceilalți doi asasini ai lui Duca.
Ion Caranica () [Corola-website/Science/323696_a_325025]
-
medic și comandantă a „Cetățuilor de fete”, secția feminină a Mișcarii Legionare (1936 - 1938). s-a născut în 1914 ca fiică a lui Vasile Trandafir, profesor în învățământul secundar. A avut doi frați, Vasile și Ion, legionar și membru al Decemvirilor, un grup de zece legionari care l-au asasinat și ciopârțít pe ziaristul legionar anti-Codrenist Mihai Stelescu. A început studiile medicale la București în 1932, în perioada studenției aderând la Mișcarea Legionară și participând activ la organizarea „Cetățuilor de fete
Lucia Trandafir () [Corola-website/Science/323390_a_324719]
-
30 noiembrie 1938, în pădurea Tâncăbești (km 30 între Ploiești și București). Au fost asasinate 14 persoane, membri marcanți ai Mișcării Legionare, respectiv, Corneliu Zelea Codreanu, liderul absolut al organizației, cei trei Nicadori,(asasinii lui I.G. Duca) și cei zece Decemviri, (asasinii lui Mihai Stelescu). Rezultatele alegerilor generale din 20 decembrie 1937, publicate în Monitorul Oficial din 30 decembrie 1937, aveau să fie o surpriză pentru clasa politică și opinia publică românească. Pentru prima dată în istoria constituțională a României, partidul
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
care a apărut ideea suprimării Căpitanului. Cert este că încercări mai fuseseră făcute. Cea mai cunoscută tentativă de asasinat asupra lui Corneliu Zelea Codreanu, a aparținut dizidentului legionar Mihai Stelescu, executat sumar ulterior de foștii săi colegi de cuib, numiți Decemviri. Altă tentativă de asasinat asupra Căpitanului, tot la sugestia "Palatului" va fi cea în care a fost implicat Prefectul de Neamț, V.Emilian, abilitat de către Ministrul de Justiție, Istrate Micescu, cât și de către Armand Călinescu, Ministrul de Interne. Tentativa este
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
un plan aparținând gen. Gabriel Marinescu (zis Gavrilă), notă datând din 1 martie 1937. Din notă rezultă că motivația celor doi era de a fi numiți în guvern, în schimbul "suprimării lui Codreanu", plus încă "vreo 30 de gardiști principali". Nicadorii Decemvirii În momentul comiterii asasinatului, toate cele 14 victime se găseau în custodia autorităților statului, fiind condamnate definitiv în urma unor procese, respectiv : Corneliu Zelea Codreanu, condamnat la 10 ani de muncă silnică și 6 ani degradare civică, Nicadorii și opt dintre
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
În momentul comiterii asasinatului, toate cele 14 victime se găseau în custodia autorităților statului, fiind condamnate definitiv în urma unor procese, respectiv : Corneliu Zelea Codreanu, condamnat la 10 ani de muncă silnică și 6 ani degradare civică, Nicadorii și opt dintre Decemviri, condamnați la muncă silnică pe viață, doi dintre Decemviri, Ioan Trandafir și Ștefan Georgescu, condamnați la câte 10 ani de muncă silnică, autoritățile fiind responsabile pentru integritatea lor corporală. În consecință, asasinarea celor 14, se încadrează din punct de vedere
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
găseau în custodia autorităților statului, fiind condamnate definitiv în urma unor procese, respectiv : Corneliu Zelea Codreanu, condamnat la 10 ani de muncă silnică și 6 ani degradare civică, Nicadorii și opt dintre Decemviri, condamnați la muncă silnică pe viață, doi dintre Decemviri, Ioan Trandafir și Ștefan Georgescu, condamnați la câte 10 ani de muncă silnică, autoritățile fiind responsabile pentru integritatea lor corporală. În consecință, asasinarea celor 14, se încadrează din punct de vedere juridic în categoria crimă politică cu premeditare, cu circumstanțe
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
în categoria "terorism de stat", cu circumstanțe agravante prin natura funcțiilor lor publice, acordând legionarilor dreptul la auto-apărare prin orice mijloace. Planul a fost pus în aplicare, astfel că în noaptea de 29/30 noiembrie 1938, Codreanu, împreună cu Nicadorii și Decemvirii au fost strangulați de jandarmi lângă Tâncăbești, în timp ce erau transferați de la închisoare din Râmnicu Sărat la închisoarea Jilava. Cadavrele au fost împușcate în spate, arse cu acid, după care au fost aruncate într-o groapă comună lângă Jilava, peste care
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
a contribuit și soția Căpitanului, Elena Codreanu, care s-a deplasat la Jilava pentru a cere informații autorităților, fiind informată că nu s-a adus nici un cadavru în noaptea precedentă. Pentru autorități, suprimarea lui Corneliu Zelea Codreanu, împreună cu Nicadorii și Decemvirii, considerați simboluri ale sacrificiului de sine, intrați încă de atunci în mitologia legionară, a reprezentat "rezolvarea" unei probleme politice. O confirmă și depoziția maiorului Dinulescu din Jandarmerie, făcută în fața Comisiei speciale de anchetă criminală, în 1940. În urma asasinatului, atât în
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
Susținută cu îndârjire de istoriografia comunistă, această idee falsă este reluată și de alți istorici, precum Constantin C. Giurescu. Istoricii actuali sunt de cu totul altă părere în ceea ce privește motivația ordinului de suprimare a lui Corneliu Zelea Codreanu, a Nicadorilor și Decemvirilor. Iată ce afirmă prof. Francisco Veiga : Dominația germană asupra economiei românești, în acel moment certă, ar fi implicat ulterior într-o oarecare măsură, și o dominație politică - iar germanii, pragmatici ca de obicei, n-ar fi ezitat să-l folosească
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
acestora va depinde de evoluția evenimentelor interne și internaționale. Au urmat asasinatele din 29/30 noiembrie 1938, în urma cărora, Corneliu Zelea Codreanu, cei trei asasini ai lui I.G. Ducă, numiți Nicadori, și cei zece asasini ai lui Mihai Stelescu, numiți Decemviri, au fost strangulați de jandarmi lângă Tâncăbești. În acest fel, Carol al II-lea și Armând Călinescu, au fost convinși că au lichidat complet principala mișcare de opoziție față de politică regimului dictatorial. În mod paradoxal, represiunea tot mai dură a
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
fac speculații privind asasinarea lui Armând Călinescu, dat fiindcă pe atunci România avea granița cu Polonia, cele două evenimente nu au avut nici o legătură. Echipa lui Miti Dumitrescu avea un singur scop precis - răzbunarea asasinării Căpitanului, a Nicadorilor și a Decemvirilor. Însuși Horia Sima recunoaște că nu s-a plănuit vreo încercare de răsturnare a regimului carlist, pentru că Mișcarea Legionara nu era încă pregătită pentru a prelua puterea. După asasinarea lui Armând Călinescu, Carol al II-lea l-a numit prim
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]