229 matches
-
independente și cele ale entităților dependente bine precizate, există unele arii teritoriale cu statut neclar din punct de vedere politico-juridic (cu suveranitate limitată, entități nerecunoscute etc.), fenomen datorat fie unor remanențe istorice, fie unor acorduri internaționale încheiate în perioada de după decolonizare. Funcție de particularitățile statutului acestor entități teritoriale, în spațiul arabofon există sau au existat în perioada contemporană mai multe tipuri de asemenea areale: teritorii internaționale, teritorii binaționale, teritorii insurgente, zone de ocupație nerecunoscute, teritorii cu statut incert, teritorii aflate în dispută
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
ocupație nerecunoscute, teritorii cu statut incert, teritorii aflate în dispută (revendicate). A. Teritoriile internaționale Au apărut după primul război mondial odată cu apariția Ligii Națiunilor și ulterior a O.N.U., organisme sub egida cărora a fost gestionată începerea procesului de decolonizare, etapă în care au fost adoptate formule politico teritoriale de tranziție către statutul de deplină suveranitate: teritorii sub mandat, teritorii aflate sub administrarea directă a organismelor internaționale, orașe libere. a. Teritoriile sub mandat de administrare au apărut după 1918, când
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
nu se schimbă, și am văzut răzmerița care se pornește mereu din aceleași motive, motive franceze care nu se schimbă. Victorien Salagnon mi-a redat timpul în întregime, prin războiul care ne bîntuie limba. Istoria celor cincizeci de ani de decolonizare i-a apărut ca necesitate acestui descendent al unei familii de stînga, antimilitaristă, și în urma întrebărilor născute de observarea faptului că militarii francezi par a fi cumva excluși din corpul social, în vreme ce situația e cu totul alta în majoritatea țărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Dacă între Est și Vest se coborâse Cortina de Fier, pentru a începe războiul politico-ideologic numit din acest motiv "rece", încheiat cu dizolvarea URSS-ului în anul 1991, între Nordul dezvoltat și Sudul rămas în urmă s-au derulat acțiunile decolonizării și ale reorganizărilor prelungite timp de decenii. Conflictele au fost precumpănitor "culturale", suținea teoria modernizării. Dimpotrivă, agitațiile au fost și rămân de natură politico-economică îndreptate contra neocolonialismului, susțin adepții teoriei dependenței. Unul din argumentele aduse de teoreticienii dependenței era că
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în noile posibilități umane de muncă și avuții sociale. Este adevărat că nu s-au prea găsit soluții la fenomenele de criză spiritual-umană care subminează cultura și dezechilibrează viețile oamenilor atinși de duritățile noii civilizații. Pe de altă parte, după decolonizare, în loc de a urma drumurile creației, popoarele s-au lăsat târâte de forțele distrugerilor materiale și ale unor comunități umane. Multe dintre statele trasate cu rigla pe continentul African au evoluat spre confruntări dintre triburi în luptele pentru putere și mai
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
tradiționale / 30 cuponiade / 14, 204 curteanul / 108 Cuza Al.I. / 29, 128, 273 D d' Holbach / 80, 347 Daghestan / 280 Dagognet F. / 143, 145 Dahrendorf R. / 44, 233, 263, 266-267, 269, 278, 282, 353-354 Dali S. / 53 David / 137, 139 decolonizare / 67, 312 deism / 106-107 Democrit / 98 Derrida J. / 46 Descartes R. / 48, 134, 176, 267 Densușianu N. / 259 Despot Vodă / 101 dezindustrializare / 82 dictatura proletariatului / 17, 323 Diderot / 50, 181 Dilthey W. / 155, 294 Dimitrov Gh. / 308 dinastia chineză Ming
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
XIV-lea și tradusă în 1852-1856 de către baronul de Slane. 4. Cunoașterea și cercetarea spațiului arab în perioada contemporană Accederea la independență a statelor arabe în anii postbelici într-o manieră specifică, diferită de modul de desfășurare a procesului de decolonizare din restul Sudului, deținerea unor uriașe cantități de resurse energetice, controlul asupra unor importante rute strategice (Gibraltar, Suez, Bab-el-Mandeb, Ormuz), au determinat mutații majore și profunde în spațiul arab, transformându-l într o indispensabilă piesă pe tabla de șah a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
din ce în ce mai filiale pentru glia-mamă scăldată de apele Mediteranei. Aceste sentimente se îndreptau cu precădere spre Provence, Spania și mai ales, și din ce în ce mai mult, spre Italia. Rămîneam însă în starea de somnolență europeană. Nu mai eram împotriva Europei, căci, pe nesimțite, decolonizările făcuseră ca țările europene să nu mai apară ca niște jefuitori. Însă nu eram încă nici pro Europa. De ce să fii european, de vreme ce trăim în zilele noastre într-un spațiu-timp planetar cît se poate de restrîns? După 1970 însă, se
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
majore aflate în calea constituirii unei unități federative europene. Însă dacă factorii negativi se atenuează considerabil, forțele pozitive lipsesc. Purificarea Un alt proces transformator are loc în anii 1960-1975: lichidarea treptată a trecutului și a pasivului colonial european asupra lumii. Decolonizarea engleză desfășurată în Malaysia (1957) este dusă la capăt în majoritatea teritoriilor sale dependente (cu excepția punctelor strategice Gibraltar și Falkland). Belgia abandonează definitiv Congo după 1960. După ce cedase în fața Marocului și în Tunisia (1956), Franța recunoaște independența celei mai mari
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Tunisia (1956), Franța recunoaște independența celei mai mari părți a fostelor sale colonii din Africa și în cele din urmă restituie Algeria algerienilor islamici (1962). După 1970, Portugalia își va lichida atît coloniile, cît și regimul dictatorial. Acest proces de decolonizare nu face altceva decît să opereze replierea națiunilor europene asupra continentului lor. El purifică noțiunea de Europă de aspectele sale cele mai urîte și pregătește pe nesimțite purificarea ideii de Europă, limitînd tragica ambiguitate a termenului care însemna intramuros libertate
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
din Africa, Oceania (Arhipeleagurile Bismarck, Marshall, Mariane, Caroline); posesiunile Belgiei, Olandei, Spaniei, Portugaliei, Italiei erau restrânse și sărace; spre deosebire de alte puteri coloniale, Rusia și-a realizat un imperiu terestru care cuprindea teritorii din Europa și Asia (Siberia, Caucaz etc); b) Decolonizarea La sfârșitul Primului Război Mondial, dominația Europei asupra lumii a luat sfârșit; locul Europei a fost luat de S.U.A. Decolonizarea este un proces complex, specific secolului XX care are ca rezultat independența coloniilor. Cauzele decolonizării: dezvoltarea unei elite a intelectualității naționale, pregătită
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
spre deosebire de alte puteri coloniale, Rusia și-a realizat un imperiu terestru care cuprindea teritorii din Europa și Asia (Siberia, Caucaz etc); b) Decolonizarea La sfârșitul Primului Război Mondial, dominația Europei asupra lumii a luat sfârșit; locul Europei a fost luat de S.U.A. Decolonizarea este un proces complex, specific secolului XX care are ca rezultat independența coloniilor. Cauzele decolonizării: dezvoltarea unei elite a intelectualității naționale, pregătită la școlile europene; dorința de eliberare a popoarelor din colonii; participarea coloniilor la cel de-al Doilea Război
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Europa și Asia (Siberia, Caucaz etc); b) Decolonizarea La sfârșitul Primului Război Mondial, dominația Europei asupra lumii a luat sfârșit; locul Europei a fost luat de S.U.A. Decolonizarea este un proces complex, specific secolului XX care are ca rezultat independența coloniilor. Cauzele decolonizării: dezvoltarea unei elite a intelectualității naționale, pregătită la școlile europene; dorința de eliberare a popoarelor din colonii; participarea coloniilor la cel de-al Doilea Război Mondial; presiunea opiniei publice internaționale; Modalități prin care coloniile și-au dobândit independența: negocieri: India
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
unilateral independența, obligând ulterior, comunitatea internațională s-o respecte (Irak, Egipt); în lupta împotriva dominației coloniale s-au remarcat o serie de lideri politici, precum: Patrice Lumumba (Africa); Mahatma Gandhi (India); Jawaharlal Nehru (India); Momente importante din desfășurarea procesului de decolonizare: o Conferința de la Bandung (1955, în Indonezia) unde au participat 29 de țări africane și asiatice. Rezoluția adoptată prevedea următoarele principii: dreptul popoarelor de a dispune de propria soartă, egalitatea tuturor națiunilor, neintervenția în treburile interne ale altor state, rezolvarea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
au proclamat independența. Ultima colonie din Africa care și-a dobândit independența este Namibia, în anul 1990. o În anul 1963 a fost înființată Organizația Unității Africane (O.U.A.), având sediul la Addis Abeba. Această organizație a luptat pentru decolonizare, a promovat unitatea și solidaritatea statelor africane, apără suvernitatea, integritatea și independența statelor africane și promovează cooperarea internațională. o În 1964, în cadrul primei sesiuni a Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare, s-a individualizat Grupul celor 77 de state
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
membri; Consiliul Economic și Social ( ECOSOC ) ; Curtea Internațională de Justiție cu sediul la Haga; numai statele pot compara în fața ei; Secretariatul; Consiliul de Tutelă, care a primit în administrație fostele teritorii sub mandatul Societății; având în vedere desfășurarea procesului de decolonizare, practic acest organism este desființat; ONU dispune și de o serie de instituții specializate: UNICEF, UNESCO, FMI, FAO etc. Limitele O.N.U. în aplicarea obiectivelor: în cadrul Consiliului de Securitate, cei 5 membri permanenți au drept de veto, asigurându-și
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
un Deus ex machina optic, iar o datorie (de ingerință) fondată practic pe vedere (a ecranelor) nu este și nu poate fi kantian universală. Universală va fi, dar cum era altădată sufragiul cu același nume, rezervat jumătății masculine a populației. Decolonizarea i-a luat Occidentului monopolul reprezentării politice a genului uman, iar sistemul Națiunilor Unite, cu o sută șaptezeci de state reprezentate, a devenit cu adevărat universal. Însă industrializarea imaginii și a sunetului conferă țărilor supradezvoltate monopolul reprezentărilor culturale ale umanității
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ministeriatul lui Aneurin Bevan la Sănătate. 2. naționalizarea unor ramuri industriale-cheie, de importanță strategică, precum industria carboniferă și industria siderurgică, ca și a căilor ferate (British Railways), unul din cele mai importante servicii publice. B) în politica externă: 1. începutul decolonizării. India, Ceylon-ul (azi Sri Lanka), Birmania își dobîndesc independența. Pakistanul a apărut ca urmare a divizării Indiei; mai departe, statul Bangladesh se va forma pe teritoriul Pakistanului de est. Toate aceste foste colonii au primit statutul de dominion și s-
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
tehnologizată a îngerilor și a demonilor" sub chipul extratereștrilor, un mit care a luat amploare incredibilă în a doua jumătate a secolului XX. Extraterestrul este un nou chip al Celuilalt, mult mai evoluat, punând în scenă și o metaforă a decolonizării (cu sentimentul de vinovăție al Occidentului), născând chiar credințe religioase (Biserica Scientologică, ori "creștinismul extraterestru" care optează pentru varianta evoluționismului ateu, însă dintr-o origine extraterestră, cum apare de exemplu la Erich von Däniken 343). Când marțienii vin de pe planeta
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
exemplu, mitul Rezistenței franceze a oferit și fundamentul imaginar pentru republicile gaulliste a 4-a și a 5-a, mit care "satisfăcea necesitatea solidarizării francezilor în spiritul unei istorii comune și grandioase, reconciliindu-i cu eșecurile războiului, pierderea rangului și decolonizarea cu războaiele catastrofale din Indochina și Algeria". Complexul mesianic american nu a mai întâmpinat niciun factor care să îl tempereze, devenind hipertrofiat pe un discurs triumfalist; Japonia adoptă un discurs disculpator, aruncând întreaga responsabilitate asupra Germaniei; România este împăcată în
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
lor față de atare raporturi. Problema sferelor de influență este legată de teoria ierarhiei în viața internațională. Aceasta proclamă că există o tendință permanentă a marilor puteri de a-și aroga drepturi speciale, în conformitate cu statutul lor de putere. În procesul de decolonizare s-a înregistrat apariția unui număr mare de state independente care tind să aibă un anumit rol în viața internațională. Practica sferelor de influență vine în contradicție cu principiul neintervenției în treburile interne ale altor state. I.1.4. Concluzii
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
și nu repudierea constituției democratice. CĂI ÎNSPRE ȘI DINSPRE COMUNISM Pentru ca un regim să devină democratic, trebuie să existe un stat cu granițe acceptate de toți cetățenii. În exprimarea unui jurist englez care a scris despre determinarea granițelor în perspectiva decolonizării, "poporul nu poate decide pînă cineva nu decide cine este poporul" (Jennings, 1956: 56). Determinarea granițelor unui stat nu e o problemă de teorie democratică (Dahl, 1989: 207). Multe popoare diferite au trăit în Europa Centrală și de Est secole
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
de Flota Greacă și Flota Turcă și de unități ale Flotei a VI a americană din Mediterana. Numărul trupelor care ar fi acționat împotriva României se ridica la 20-25 de divizii. În paralel cu Războiul Rece a avut loc și decolonizarea, un proces de descompunere a imperiilor coloniale europene de peste mări. Datorită celor două războaie mondiale puterile coloniale n-au mai reușit să-și mențină autoritatea în teritoriile pe care le posedau. Aceasta a dus la o autonomie internă sporită a
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
problematica transnațională, Barkawi și Laffey extrag concluzia că prin favorizarea statului suveran definit prin teritorialitate, teoria păcii democrate pare a fi incapabilă să considere atât efectele generale ale globalizării, cât și transformările sociale particulare, cum ar fi impactul procesului de decolonizare, al organizațiilor transnaționale ori transformările în ceea ce privește folosirea forței la nivelul sistemului internațional. În sfârșit, o critică venită prin filiera teoriei critice a fost formulată de Michael Williams, care atrage atenția asupra rolului percepției subiective și al proceselor de construire a
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
niciodată, dependentă de sistemul agro-economic. Această interdependență ar putea genera o insecuritate alimentară ca efect al creșterii demografice accentuate din ultimul secol. În țările mai puțin industrializate, autoconsumul a rămas principala sursă de hrană până la începutul secolului XX. Colonizările și decolonizările successive din țările subdezvoltate, au determinat apariția unor politici a securității alimentare, care au avut ca scop menținerea independenței politice prin conservarea securității alimentare, tradusă mai concret prin monitorizarea și gestionarea alimentelor de bază. Marile crize alimentare, ale anilor '70
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]