276 matches
-
mediul rural spre așezările urbane medii ca suprafață. Marea Britanie și Olanda se află într-un proces de contra-urbanizare, așa cum a fost definit pentru spațiul american. În Slovacia însă, analiza migrației interne indică o tendință limitată sau chiar moderată a procesului deconcentrării populației dinspre marile centre urbane, dar pe de altă parte, și zonele rurale sunt marcate de un proces de pierdere a populației în favoarea altor medii de rezidență. Cu alte cuvinte, intensitatea migrației interne este mai degrabă scăzută, în contrast cu modelul concentrării
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
în contrast cu modelul concentrării populației în mari centre urbane, dublat de industrializare, model observat înainte de 1990. O situație asemănătoare s-a întâlnit și în Cehia, unde mișcarea populației la nivel intern înregistrează o dinamică scăzută, cu accent pe același proces al deconcentrării dinspre marile așezări urbane spre localități care se încadrează în categoria celor medii ca număr de locuitori. În Polonia pattern-ul migrațional se suprapune peste mișcarea populației către orașele medii ca populație, între 50.000 și 500.000 de locuitori
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
care stau la baza acestui comportament. Concluzii privind efectele dezvoltării turismului rural și agroturismului asupra zonelor rurale Prin gradul de întindere a acestei forme de turism (peste 60% din cuprinsul țării noastre), se poate considera că turismul rural poate asigura deconcentrarea marilor aglomerări turistice și evitarea degradării mediului înconjurător și a resurselor turistice. Turismul rural și agroturismul contribuie la introducerea în circuitul turistic intern și internațional a unor condiții naturale diverse, la valorificarea potențialului cultural-istoric din spațiul rural, a valorilor culturale
IMPACTUL DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL ?I AGROTURISMULUI ASUPRA ZONELOR RURALE by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83117_a_84442]
-
cadru normativ și Constituției în România și unele considerații teoretice Cadrul normativ și constituțional Descentralizarea este menționată în Constituția din 1991 la articolul 120 care precizează că "administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice". Constituția se rezumă a enumera aceste principii, fără a le defini. Legea administrației publice locale nr. 215/200195 reia prevederea din Constituție și adaugă alte trei principii: (art. 2, alin. 1): cel al eligibilității autorităților administrației publice locale
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
că "descentralizarea nu reprezintă opusul centralizării, ci micșorarea ei, diminuarea concentrării puterilor"104. Se consideră că orice autoritate administrativă, cu excepția celor care presupun exercitarea atribuțiilor specifice de către o singură persoană (Președinte, prim-ministru) poate fi plasată într-un statut de deconcentrare sau într-unul de descenralizare 105. Potrivit unui alt autor, "descentralizarea nu constituie un scop în sine, ci un mijloc care facilitează apropierea nivelului la care se ia decizia de cel ce urmează a suporta consecințele ei". Din aceeași perspectivă
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
principiul constrângerii bugetare prin care se interzice utilizarea de către autoritățile administrației centrale a transferurilor speciale sau a subvențiilor pentru acoperirea deficitelor finale ale bugetelor locale 118. Legea nr. 195/2006 definește competențele delegate, exclusive și cele partajate, precum și termenul de deconcentrare. Aceasta din urmă este considerată a fi redistribuirea de competențe (între autoritățile centrale și structurile de specialitate din teritoriu), spre deosebire de descentralizare care înseamnă transferul de competențe. Legea nr. 339/2004 se referea la procesul de descentralizare preponderent din punct de
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
127-129, 131-135, 137, 143, 145-147, 178, 226- 227, 232, 234, 248, 250, 266 Curtea Europeană a Drepturilor Omului / 47, 56, 182, 264 Curtea de Justiție a Uniunii Europene / 150, 152-154, 161, 263 D Datoria de loialitate / 220, 224-228 231-232, 249-250 Deconcentrare / 81, 83, 90, 96 Deficit democratic / 168 Democrație / 74, 77, 112, 146-149, 151, 155, 162, 166, 168, 173, 192, 214, 256, 258, 264 Democrație directă / 157, 162, 165-166, 168, 171-173, 266 militantă / 45, 48 participativă / 165-166 reprezentativă / 162, 165, 172
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
sistemele de alianta militară, precum și la acțiuni de menținere sau de restabilire a păcii. Secțiunea a 2-a Administrația publică locală Articolul 120 Principii de bază (1) Administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrarii serviciilor publice. ... (2) În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere semnificativă se asigura folosirea limbii minorității naționale respective în scris și oral în relațiile cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice deconcentrate
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
sale și așteaptă ca - în schimbul taxelor și impozitelor plătite - serviciile prestate de administrația publică centrală să fie comparabile cu cele prestate de sectorul privat. O altă direcție a administrației o reprezintă îmbunătățirea managementului resurselor umane. În principal, Guvernul propune o deconcentrare și descentralizare a politicilor de resurse umane în favoarea agențiilor și departamentelor specializate și a administrației publice locale; îmbunătățirea managementului funcționarilor publici superiori, lansarea unor politici mult mai flexibile în domeniul salarizării și al condițiilor de angajare. În scopul promovării coerențe
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
sufragiul liber, universal și direct în cadrul alegerilor locale. Acest transfer presupune implicit o participare responsabilă la dezvoltarea zonei respective din partea rețelelor asociative, a sectorului privat, si nu în ultimul rând a localnicilor, direct interesați. Continuarea reformei urmărește în egală măsură deconcentrarea deciziei și a acțiunii administrative de la nivelul administrației centrale - supraaglomerate - la nivelul direcțiilor specializate din teritoriu. Administrația publică locală Este vorba în primul rând de continuarea reformei începute în 1991 prin Legea nr. 69 privind administrația publică locală, prin care
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
economică, liberă competiție între producătorii și consumatorii individuali și va urmări că, pe masura privatizării, monopolurile de stat astfel desființate să nu lase loc apariției unor monopoluri private. Se vor evita fuziunile în societăți holding, cu viabilitate îndoielnică, dar și deconcentrarea forțată a întreprinderilor existente. Coerentă și eficiența politicii de protecție a concurenței presupune existența stabilității macroeconomice, întrucît, în condițiile inflației ridicate și, mai ales, volatile, este greu de diferențiat între creșterile de prețuri determinate de comportamente anticoncurentiale ale agenților economici
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
sale și așteaptă ca - în schimbul taxelor și impozitelor plătite - serviciile prestate de administrația publică centrală să fie comparabile cu cele prestate de sectorul privat. O altă direcție a administrației o reprezintă îmbunătățirea managementului resurselor umane. În principal, guvernul propune o deconcentrare a politicilor de resurse umane, în favoarea agențiilor și departamentelor specializate și ale administrației publice locale, îmbunătățirea managementului funcționarilor publici superiori, lansarea unor politici mult mai flexibile în domeniul salarizării și al condițiilor de angajare. În scopul promovării coerențe a actelor
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
modificată de art. I din LEGEA nr. 264 din 7 decembrie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 877 din 12 decembrie 2011. Articolul 2 (1) Administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit. ... (2) Aplicarea principiilor prevăzute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat național, unitar și indivizibil al României. ... Articolul
LEGE nr. 215 din 23 aprilie 2001 (**republicată**)(*actualizată*) administraţiei publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134055_a_135384]
-
publice sunt gestionarul și garantul acestei avuții, în limitele competențelor legale. ... (3) În vederea asigurării dezvoltării echilibrate, coerente și durabile a teritoriului național, autoritățile administrației publice locale își armonizează deciziile de utilizare a teritoriului, în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice. ... (4) Statul, prin intermediul autorităților publice, are dreptul și datoria de a asigura, prin activitatea de urbanism și de amenajare a teritoriului, condițiile de dezvoltare durabilă și respectarea interesului general, potrivit legii. ... (5) Gestionarea spațială a teritoriului urmărește să
LEGE nr. 350 din 6 iunie 2001 (*actualizată*) privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135499_a_136828]
-
Dacă "dispozitivul" Habitat și Viață Socială lansat în 1976 consta cu precădere în lucrări de ameliorare a confortului intern al clădirilor locuite, programul "dezvoltarea socială a cartierelor" definea o adevărată politică vizând "marile ansambluri defavorizate"1. A avut loc o deconcentrare a competențelor, sarcinilor și fondurilor la nivel teritorial, o centrare pe " publicurile în pericol de excludere", pe inserția tinerilor și pe sublinierea importanței participării locuitorilor (dezvoltarea unei noi cetățenii), obiectivul global urmărit fiind acela de a ameliora cadrul de viață
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a menținut în virtutea inerției sociale, s-a ajuns la absenteism electoral, la înmulțirea revendicărilor extremiste, la manifestări integriste, mafiote, la incivilități, degradări, violență, revolte, comportamente regresive de tot felul. Politica orașului a rămas marcată de centralism, cu toate încercările de deconcentrare spre nivelul regiunilor și departamentelor, iar restricțiile bugetare de după criza economică din anii 1970 au pus sub semnul întrebării "logica planificatoare". 1 Chaline C., Les politiques de la ville, colecția Que sais-je?, PUF, Paris, 1997; Blanquart P., Une histoire de la ville
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
calitate, prin centrarea activității școlii pe rezultate și efecte, judecate în funcție de resursele folosite și de situația concretă existentă; * apropierea dintre educație și "lumea muncii"; * multiplicarea ofertanților și a produselor/serviciilor educaționale oferite, pentru a răspunde presiunilor demografice și "consumerismului" educațional; * deconcentrarea și descentralizarea majorității sistemelor școlare, nevoite să se deschidă nevoilor individuale și comunitare reale; * prelungirea duratei studiilor și întârzierea opțiunii profesionale; * redescoperirea și redefinirea culturii generale; * concurența dintre școală și alți factori educativi și chiar între diferitele componente ale sistemului
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
o fluctuație specifică a populației centrului, zonelor periferice, precum și a suprafețelor Întinse de dincolo de periferii. (van den Berg: 1982) Observația care prezintă interes În studiul de față este aceea că viziunea de mai sus prevede o perioadă de redistribuire și deconcentrare a populației la scară largă. Forme de Sprawl. Bigness. Zwischenstadt Așa cum apare În literatura de specialitate, dispersia urbană desemnează tendința orașelor de a se Îndrepta către o densitate urbană mai mică. Urban sprawl poate Îmbrăca multe forme: fie ansambluri rezidențiale
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
țării în comune, orașe și județe adăugând: "În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii". În art. 120 (1) sunt menționat principiile după care funcționează administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale și anume cel al descentralizării, al autonomiei locale și al deconcentrării serviciilor publice. La paragraful (2) se precizează că "în unitățile-administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorității naționale respective în scris și oral în relațiile cu autoritățile publice locale și cu
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
faptul că alimenta tendințele separatiste, necesita cheltuieli prea mari și complica aparatul administrativ. Aserțiunile de mai sus puteau fi ușor de răsturnat, afirma Guțan 29, deoarece emitenții făceau confuzii între regionalism și regiune, între regionalism și separatism, între descentralizare și deconcentrare administrativă, între descentralizarea politică și cea administrativă. Disputa a fost soluționată de Consiliul legislativ din 1929, care a hotărât că înființarea unor regiuni era neconstituțională pentru că art. 4 din Constituție nu prevedea o astfel de unitate administrativ-teritorială. Într-un demers
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
cele care pledau pentru un regionalism cu tendințe federaliste, precum cel al lui C.L. Negruzzi, la 1919, și Proiectul de Constituție al lui Romul Boilă, la 1931; 3. cele care veneau cu un regionalism administrativ mixt ce combina descentralizarea cu deconcentrarea la nivelul regiunii: proiectul lui Carp (1912), al Cercului de studii al PNL (1918), al lui C-tin Argetoianu (1921 și 1931) și al lui I. V. Gruia (1926). Dar cele care și-au găsit aplicarea în practică au fost
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
1931) și al lui I. V. Gruia (1926). Dar cele care și-au găsit aplicarea în practică au fost mult mai puține. Prima experiență datează din perioada 1929-1931, când au fost înființate directoratele ministeriale care erau simple circumscripții administrative de deconcentrare a serviciilor exterioare ale administrației ministeriale. Ele erau în număr de 7: 1. Directoratul ministerial I Muntenia, cu reședința la București (cuprindea 7 județe); 2. Directoratul ministerial II Bucovina, cu reședința la Cernăuți (9 județe); 3. Directoratul ministerial III Basarabia
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
teritoriale locale și stat și nu între coletivitățile teritoriale locale între ele, o colectivitate teritorială locală situată la un nivel superior nu poate exercita niciun fel de tutelă asupra unora inferioare, aflate pe teritoriul său. Descentralizarea administrativă apare doar împreună cu deconcentrarea administrativă. După cum apreciază și Corneliu-Liviu Popescu, "nu există un regim de descentralizare administrativă singur, ci un regim de deconcentrare și de descentralizare administrativă sau, altfel spus, un regim de descentrare administrativă"3. Administrația publică este formată din administrația statului (serviciile
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
nivel superior nu poate exercita niciun fel de tutelă asupra unora inferioare, aflate pe teritoriul său. Descentralizarea administrativă apare doar împreună cu deconcentrarea administrativă. După cum apreciază și Corneliu-Liviu Popescu, "nu există un regim de descentralizare administrativă singur, ci un regim de deconcentrare și de descentralizare administrativă sau, altfel spus, un regim de descentrare administrativă"3. Administrația publică este formată din administrația statului (serviciile exterioare ale administrației ministeriale și ale administrației centrale de stat cu caracter autonom, prefect etc.) și administrațiile colectivităților teritoriale
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
administrativ-teritoriale a României au adus în atenție principiul fundamental al organizării Uniunii Europene: principiul subsidiarității. Subsidiaritatea nu este prevăzută în Constituția României, articolul 120 (1) menționând că "Administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice". Explicația acestei situații este simplă: la data elaborării legii fundamentale, România nu era stat membru al Uniunii Europene și cei care au scris Constituția nu au simțit obligația de a introduce principiul subsidiarității. El a apărut formulat mai
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]