137 matches
-
propulsa în istoria vie ceea ce ar rămâne, fără speranța vreunui spirit suficient de curios și aplicat, în hrisoave pe cale de descompunere. Meritul lui Gellu Dorian, deloc neglijabil, este de a face elogiul lecturii palimpsestice, solicitantă și incomod-lacunară, într-o epocă dedată aproprierii succesului prin formule pline de secrete ale umanităț ii care nu vrea decât transparență.
Case, constructuri și, în special, subterane by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4382_a_5707]
-
comentam răutăcios înclinația occidentalilor de a pune toate neplăcerile cotidiene pe seama vreunui mal psihologic, căutînd, ca atare, vindecarea în ședințe de terapie psihiatrică. Și de cîte ori nu ne întrebăm, fiecare dintre noi cei trăitori într-o lume mai degrabă dedata confesiunilor adresate fie la întîmplare, vecinului sau vreunui necunoscut oarecare, fie reprimate pe veci în sine, daca nu cumva ne-ar prinde și nouă bine un shrink. Însă nu răspunsul la această dilemă mă preocupă acum, cît o posibilă legătură
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
e un profesor de etică torturat de dorința - și mai ales de problematizarea - întâlnirii urmașilor. E Antonia o bătrână intolerantă, gata să pună la stâlpul infamiei orice aplecare a coloanei vertebrale? Înseamnă că în tinerețe a fost o fire instinctivă, dedată celor mai vinovate plăceri. Ba chiar bătrânețea corectă în vorbe e cât se poate de vinovată în fapte, de vreme ce femeia e adeseori tovarășa lui Thomas în hedonisme de tot soiul: „Crudă, vie, zvârcolitoare, ca orice carne cuprinsă de dorință, de
Un roman neterminat by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4354_a_5679]
-
cît mai mult granițele fluctuante dintre cele două "niveluri de literatură" și să reabiliteze, din direcția spiritului ludic, ironic și permisiv al postmodernismului, romanul popular, etichetat de regulă ca paraliteratură, (formulă ce poartă în sine marca excluderii). Deși mai puțin dedată subtilităților teoretice decît lucrarea lui Mircea Vasilescu, cartea Ioanei Drăgan, rămîne totuși un studiu agreabil, scris cu vervă de o prozatoare capabilă să mediteze asupra mecanismelor literaturii. Ioana Drăgan - Romanul popular în România - literar și paraliterar, Editura Casa cărții de
D-ale carnavalului mediatic... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15550_a_16875]
-
Faust bătrîn și ostenit îi tîrăște în camera lui. Galbenuri, gălbuiuri, maronuri, nisipiuri, alb-albastru bizar și roșul violent al costumului lui Mefisto din "noaptea valpurgică". Cranii și desfrîu carnal, în același timp. Frică și extaz. Voluptate și carnaval al corpurilor dedate plăcerii. Ceva ce mi-a scăpat și care mă înfioară acum: expresia fricii. În mai toate fotografiile Mihaelei Marin, de grup sau individuale, pe chipuri, în ochi, în mîinile ridicate, în gesturi suspendate, în măști, în machiaj și sub el
Povești cu fotografii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8405_a_9730]
-
crestelor de munte devin simpli porumbei" (se află în cauză Andrei Mureșanu). Degajată de orice scorțoșenie, "relatarea" și sancționarea "textului avut în vedere posedă frecvent un caracter familiar-jucăuș. Scriind astfel pînă-n ultimele sale zile de viață, criticul pare fără vîrstă, dedat unui joc �absolut": Volumul e prevăzut și cu o "Bibliografie selectivă" la fel de neconstrîns întocmită, căci dacă e prezent pomenitul Husserl, lipsesc în schimb Jaspers și Heidegger, ultimii meritînd a figura tot atît de îndreptățit ca și Virgil Mazilescu sau Radu
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
prin dificultăți biografice, prin strîmtorările bănești de care n-avea cum să fie scutit un scriitor care declară cu ambiguă satisfacție a fi rămas aproape toată viața un „liber profesionist”, dar și prin natura sa psihică de visător, de ins dedat unei pasivități structurale, cu tentă intelectual-aristocratică. Un grațios snobism îi este propriu, grefat fiind pe fondul „epocii de aur”, atît de cenușii: „În ultimul deceniu al dictaturii îmi plăcea să merg des la Constanța unde puteai cumpăra pe stradă țigări
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
demonii bătrânilor din toate cărțile le stă bine cu farmacia copiilor uniți-vă din toate poemele amniotice așa ieșirile-mi din minte încet se scufundau în orgasmele apelor internaționale la trecerea marilor vapoare cu emigranți de eram lilieci prin coridoare dedate legilor la modă sau castor castorp casper casandra și rodeam la INSULĂ tot răgeam arome-rune extrem de șoptit definit - infinit până ce extenuat fachir rugineam pe cuneiformele trestiilor cu unchiul TOM și mă trezeam în hărți de alzheimer troznind din crengi
Sângele îngerilor by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/15068_a_16393]
-
și bohem. S-a autonumit și Teologul amator, ceea ce el, cu origine ebraică, avea să devină cu adevărat, ca preot ortodox. Orice transformări îi par la îndemână. Omul a fost în admirația multora, scriitorul mult mai puțin. Geo Bogza, avangardistul dedat ultrastângii, a scris un necrolog despre el în România literară, în care spunea, producând stupefacție, " Dacă nu aș fi avut destinul meu, mi-aș fi dorit destinul lui." A părut multora un om neobișnuit, profund enigmatic. Înclinațiile sale erau diverse
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
Emil Brumaru Sărutu-ți lin planta piciorului Lăsată în apa izvorului Să tremure-asupra fin-prundului Asemeni surîsului, gîndului. Căci toate-s în voia Umilului. Primește-osteneala destinului... Dedat iar corvezilor pure, Îți strîng păpădii de pădure. Ci nu-ți fie teamă, n-ai grijă În somn de-oi sosi cu o birjă De aur în mii de carate; Știi bine, eu pot să-ți fiu frate De fragedă
Caligrafie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9835_a_11160]
-
Draculaland - discută contribuția regelui Carol al II-lea - condotier balcanic! - la alterarea sistemului democratic în România. Sunt numite piesele grele ale strategiei coruptului monarh, Al. Vaida-Voevod, Const. Argetoianu, Guță Tătărescu, Mihail Manoilescu, personaje cu o imagine publică, dar caractere versatile, dedate compromisului, altminteri "spirite cultivate, cu aplomb diplomatic." Vine acum vorba de pluritalitatea modelelor antisemite, de mereu prezenta logodnă între ură și interese. De tot interesul modalitatea analitică a situației Tinerei generații (Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu) în raport cu Legiunea, rolul lui Nae
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]
-
mi-a spus o poveste despre un om curajos, care a disprețuit bucuriile trupului și a ales în schimb să-l slujească pe Domnul... Apoi a urmat povestea "coșarului convertit", un degenerat la fel de negru pe dinăuntru ca și pe dinafară, dedat patimii beției și viciului, care îl descoperise într-o zi pe neașteptate pe Domnul în timp ce curăța interiorul unui coș. Acesta rămăsese în interiorul coșului atât de mult timp, în stare de prostrație, încât prietenii lui crezuseră că a leșinat acolo. După
Portocalele nu-s singurele fructe by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/8020_a_9345]
-
să fluture, iar cînd am cotit de pe aleea Băiuț, s-a dat într-o parte, cît să văd că, în extremitatea sudică a lui D13, pe la prînz, în lumina aia limpede din aprilie, nu zbura nimeni...". Un cititor ceva mai dedat la filozoficale ar cugeta, în trecere, că Băiuțul ăsta e-un loc lipsit de transcendent. Se poate, dar, în fond, la ce le trebuie? Oricum, orice verticală (crește, crește țara mea y compris...) e doborîtă imediat de orizontalele scurte, nervoase
Orășelul copiilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10782_a_12107]
-
Banchetul, nume ce-l pune numai în interiorul cărții, nu și pe copertă, întrucât și când zici banchet, - observă el, te gândești la chiolhanurile indivizilor grași, mâncăcioși, imbecili, nevizitați de nici o idee... Bineînțeles că nici tinerii noștri scriitori de azi, răzbeliți, dedați filosofărilor sexy, n-ar scăpa nici dânșii ocazia de a spune în stilul lor... Taifasuri,... Flecăreli,... Palavre ; găsindu-se, până la urmă și un șef de rubrică T.V., mai acătării, mai franțuzit, care să zică Cozerii ; ori pe-ălălalt, convivul crunt
Eros ori Ura (un Prozator) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10945_a_12270]
-
zboară o mie de prihorii/ însetate, o mie de coli albe,/ cu numele tău, cu numele meu” (Coli albe). Nu sînt omise nici personajele „favorizate” ale urbei „în care filosofii/ sînt mai numeroși ca măcelarii”, de la „părinții” administrativi la barzii dedați erotismelor triviale, cu toții pofticioși de chiolhanuri: „Chipul primarului rînjește/ din cotloanele gloriei provinciale,/ de pe zidurile bibliotecilor obscure,/ locale.// Faima redactorului șef se lăbărțează,/ cuprinde în pîlnia ei numele/ poetului urbei.// Mărunt și slinos,/ el proslăvește în versuri policrome,/ numele, faptele
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
temporară conciliere, a două lumi. Una îi moștenește, la vreo trei decenii distanță, pe funcționarii lui Caragiale de la începutul secolului. Oamenii-statut, pentru care servieta și cravata, telefoanele, obligațiile, fac cît o identitate. Domnul Bogoiu este o floare de glastră ministerială, dedat, însă, în secret, la comice, de n-ar fi sfîșietor de tristele consolări ale unui om fără orizont, rătăciri pe mare: „de unde să știe ei, că în timp ce caută dosarul care s'a pierdut, eu sunt în Insulele Azore?". Foștii funcționari
Jocul de-a speranța by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6793_a_8118]
-
revistei Ateneu. Speța care a produs floarea eseului nostru interbelic: Zarifopol, Ralea, Suchianu, M. Eliade, Petru Manoliu, Pandrea, dar și E. Lovinescu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu (mai "specializați"ultimii în postura criticii aplicate, însă nu mai puțin dedați voluptăților "ubicuității"și "curiozității"pururi treze) și care în contemporaneitate strălucește prin contribuțiile unor Al. Paleologu, N. Steinhardt, Barbu Cioculescu, Alexandru George, Nicolae Manolescu Livius Ciocârlie, Mihai Zamfir ș.a. E la mijloc o stare deschisă, generoasă, orientată spre o varitate
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
evenimente de stat și fapte comune, îi este dedicată mamei autorului, Tanți Locusteanu, fiica celebrului colonel. În treacăt fie spus, în Patul lui Procust, scris de admiratorul, se știe, memoriilor lui Locusteanu, toate străzile vin și pleacă din . Una deja dedată finețurilor occidentale, cu restaurante și magazine de prima mână. N-a fost întotdeauna așa, spune Crutzescu, luând povestea de când Brâncoveanu își tăiase drum spre Mogoșoaia peste moșiile rudelor lui, urmașii marii postelnicese Ilinca Cantacuzino, aprinzând dușmănii de moarte. Fusese un
Calea Victoriei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3423_a_4748]
-
are aceleași sensuri argotice în ambele limbi : 1. a înșela 2. a avea un contact sexual, a copula, or doamna Overdone trecuse prin patul conjugal alături de nu mai puțin de nouă soți legitimi și ajunsese o epavă într-o Vienă dedată desfrâului scăpat de sub control. Citez un fragment dintr-un monolog al lui Pompei Buci (în engleză Pompey Bum, cu Bum tradus Șale la Argintescu- Amza și Thur la Leon Levițchi), codoșul întemnițat, care printre deținuți îi recunoaște pe toți foștii
William Shakespeare –450: Măsură pentru măsură intr-o nouă traducere by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/2606_a_3931]
-
Cel mai mare roman al tuturor timpurilor pare, după cum îl trădează și titlul, construit anume pentru a șoca. Autorul lui, Daniel Pișcu, este unul dintre optzeciștii cei mai dedați jocurilor cu mai multe strategii, experimentelor radicale și pornirilor carnavalești de a răsturna orice raporturi logice dintre viață și texte. Scriitorul își propune să înregistreze totul, după principiul camerei de luat vederi, sau mai curînd după acela al reportofonului, (căci
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
subiectului, derivate firești ale vocației unui om de teatru obișnuit să acapareze publicul, fac din această carte nu numai cronică sentimentală și ușor vetusta a unei boeme apuse, ci și dovada discretă a unei anumite mentalități. A unui "modus vivendi" dedat răgazurilor contemplative, artei de a cultiva relații ori entuziasmelor în fața operelor de artă. Calități de altminteri indispensabile oricărui slujitor al scenei, observarea proaspătă, candida pînă foarte tîrziu, a vieții, oamenilor și întîmplărilor și disponibilitatea sinceră pentru admirație îl ajută pe
Plăcerea de a consemna by V. Lută () [Corola-journal/Journalistic/17947_a_19272]
-
încordează, cuprinde instrumentul și pare că sînt unul și același, se depărtează brusc dar degetele rămîn mîngîind coardele, dialogul lor tainic nu se întrerupe nici-o secundă. La fel clapele pianului, mai senzuale, mai parșive parcă, mai vii și mai languroase dedate plăcerii de a fi chemate, atinse, ocolite de mîna celui care le caută armonia, le inventează sensul și miracolul transformării în sunet. El vorbește cu instrumentele lui ca Gepetto cu Pinochio, păpușa însuflețită din prea plinul dragostei lui. Cîte povești
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
Apoi, sînt, firește, modificările aduse de o perspectivă feministă ale grupului de femei, dar nu mi se pare că ele i-ar atrage prea mult atenția cercetătorului. Iar faptul că noi tindem să vedem în Don Juan, astăzi, exclusiv omul dedat plăcerii, obliterîndu-i dimensiunile tragice, ar fi putut deveni, de asemenea, subiect de pasionante speculații. De la care sobrul Rousset se abține, însă. Cartea lui nu este cu nimic mai puțin valoroasă. Tradusă cu discernămînt și atenție, cum prea rar se mai
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
Leon-Iosif Grapini, Capăt de linie, Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2012, 187 pag. Avertizați de însuși autorul în privința protocolului adoptat, de a continua câteva proze autohtone bine prizate de public sau de-a dreptul canonice, parcurgem cartea de față cu ochiul celui dedat literaturii de gradul al doilea, cum ar zice Genette, și cu mintea la imaginația unor Paul Georgescu ori Mircea Horia Simionescu. Să-ți asumi reînșurubarea într-o tramă cunoscută, aspirând la propria-ți performanță artistică, iată o ispită a redefinirii
Longevitatea în altă formă by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3198_a_4523]
-
mai mult ori mai puțin temperate traduc, în fond, nu un simțămînt de dezintegrare, ci dimpotrivă unul de integrare profundă, organică, atît existențială cît și literară. E o perspectivă perenă, cu toate că nu tocmai des vizitată de poeții actuali, cu predilecție dedați unei unilateralizări, unei atenții acordate separat factorilor contrastanți amintiți, cînd nu ne apar drept captivi ai ironiei care descărnează actul liric, lăsînd osul gol a silogismului. Apelînd la concretul dens, la o imagistică groasă în voia căreia se lasă, Nicolae
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]