21,039 matches
-
biografii, modele, monografii regăsite în operele sale. Se prezintă la modul cel mai apreciabil al simplității: „meseriaș în domeniul construcții, un om care a înțeles întotdeauna să-și facă meseria bine”. Pătrunzând, printre filele cărții pe care a scris-o, deducem argumentul subsumat unei înșiruiri de oameni și fapte din rândurile neamului său, al unei personalități întocmai așa cum se autocreionează. Este singurul inginer dintr-o familie predominată de mari medici: Dumitru Noica, ctitorul școlii de neurologie, Nicolae Noica, medic, director al
NICOLAE NOICA. CONDAMNABILĂ ÎNDEPĂRTARE DE BAZA ŞCOLII ROMÂNEŞTI DE CONSTRUCŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_noica_condamnabila_aurel_v_zgheran_1390773146.html [Corola-blog/BlogPost/347550_a_348879]
-
Proza eminesciană Poet romantic prin excelență, Mihai Eminescu este în același timp și un prozator romantic. G. Călinescu, în Opera lui Mihai Eminescu, aprecia că „proza eminesciană s-a bucurat de o prețuire empirică, dedusă din dogma că Eminescu nu poate fi decât mare”. Desconsiderat ca prozator de Garabet Ibrăileanu și de Eugen Lovinescu, Mihai Eminescu a fost apreciat ca prozator de G. Călinescu, Tudor Vianu prin titanismul renascentist, și de Perpessicius care scotea în
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/proza-eminesciana-i-referat-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
pe la Râpa Galbenă, merse pe linia tramvaiului. În gangul dintre strada Lăpușneanu și str. I. C. Brătianu era un șantier. Un om așezat pe un scaun îl măsură din priviri și-l opri, îl lămuri după aceea pentru ce. După cizme, dedusese că era basarabean, ca și dânsul. Auzindu-l, îi veni inima la loc. Dacă departe de casă, printre necunoscuți, m-a găsit un conațional, înseamnă că lumea nu-i chiar așa mare, gândi. Omul îl iscodi voind să afle din
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Instrainarea_partea_i.html [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
său sosise la Iași, să-i retragă personal actele. Profesorul remarcase de cum îl văzuse pe bărbatul chel cu cizme în picioare, că avea în mână un geamantan gol, după cât de ușor îl purta. Aflându-i numele de la elevul de serviciu, deduse că era expeditorul telegramei de săptămâna trecută. Îi strânse mâna, îi arătă un scaun apoi ieși din birou, nu pentru că ar fi avut vreo treabă ci pentru a-l lăsa să se obișnuiască cu acea încăpere, speculând influența pe care
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Instrainarea_partea_i.html [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
au schimbat pentru români măcar în formă? Fără discuție că gura păcătosului adevăr grăiește... Prin urmare, informându-vă despre mine (inclusiv de la maestrul Corneliu Leu) și aflând că nu sunt „nici profesor, nici conferențiar, nici lector” (de unde lesne se poate deduce că pentru oameni ca dumneavoastră, aceste profesii din actualele fabrici de diplome reprezintă apogeul condiției umane), ați hotărât că eu nu pot să fiu decât „democrat Băsescean”, adică „un om în slujba răului, care scrie despre cât de răi și
UNDE DAI ŞI UNDE CRAPĂ... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_unde_dai_si_george_petrovai_1371128683.html [Corola-blog/BlogPost/346025_a_347354]
-
fi mai buni. Că se va împlini asta cu ajutorul astrelor sau că pur și simplu alte mecanisme, cele dependente de noi înșine, vor confirma o creștere a conștiinței, a valorii noastre umane (pentru mulți sau puțini), va fi greu de dedus la sfârșitul anului abia început. Căci mă întreb, oare se va ocupa cineva de feedback-ul acestui input? Nu cred. Și, rămânând la aspectul legat de pozitivul și negativul din gândirea noastră - ceea ce ne conturează, în fond, conștiința -, vă propun
TRĂIEŞTI CUM GÂNDEŞTI (SAU) OMUL, PRIVIT CA... PAHAR de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1422041657.html [Corola-blog/BlogPost/370364_a_371693]
-
la 1.126 euro mediu brut/ lună. Comparat cu salariul minim brut pe economie de 1.050 lei / lună, adică în jur de 236 euro la un curs de schimb mediu pe ultimele doua semestre de 4,45 lei/ euro, deducem un factor de multiplicare anterior datei de 01 05 2016 de 4,77 în România. Luând exclusiv acest indicator ca referință, se poate spune că, în filialele din România ale multinaționalelor, corporatistul român era „favorizat”, din această perspectivă, până la acea
Cât câștigă un corporatist român comparativ cu un coleg de la o filială din Vest. Și o veste bună în vara lui 2016 by https://republica.ro/cat-castiga-un-corporatist-roman-comparativ-cu-un-coleg-de-la-o-filiala-din-vest-si-o-veste-buna-in-vara [Corola-blog/BlogPost/338388_a_339717]
-
cu frumoase metafore ce dau contur spațialului și, implicit, elementelor de basm care-l decorează. Sensibilitatea tipic feminină ar fi fost detectabila pentru cititorul pe care il reprezint. Chiar daca as fi citit cartea fără să știu numele autorului, aș fi dedus, încă de la primele povești, că autorul e ... o autoare. Naratoarea, însă, domină în relația cu poeta, căci farmecul narativ, inventivitatea și buna stăpânire a meșteșugului canonic legat de basm, talentul portretistic (stimulat și de polivalenta artistică, căci, aflu, autoarea și-
MAI 2012 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_carti_noi_la_editu_gheorghe_stroia_1338286271.html [Corola-blog/BlogPost/358710_a_360039]
-
care ba își crește circumferința, ba și-o strânge (concentrându-se, lamură, spre centrul nevăzut al lumii străbunilor). Maria Toacă se întreabă, aproape retoric, de ce anume a fost aleasă tocmai data de 8 octombrie, pentru prăznuirea Zilei Municipiului Cernăuți, decretată - deducem - în anul 2000. Domnia sa intuiește că aceia care au fixat data au avut în vedere ,,distracția cernăuțenilor”, fiind ,,îndrăgostiți de magia seducătoare a toamnei”. Este posibil să fi cunoscut și puțină istorie... După care constată sec: ,,de Ziua Cernăuților n-
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
orașul Buhuși ar trebui să aibă indicatoare este dr. Cristian Ionașcu. Ceea ce se încadrează în primul plan al calităților acestui medic, oltean craiovean, de origine, moldovean prin adopție, spre un mare bine pentru comunitatea din Buhuși, este optimismul care se deduce din gândirea sa și se edifică în relația medic-pacient, în mod deschis și explicit. Venirea la acest medic, a bolnavului, este venirea la speranță, pe când plecarea de la el înseamnă întoarcerea acasă cu o îndreptățire a acestei speranțe. Medicul Cristian Ionașcu
DR. CRISTIAN IONAŞCU. VINDECĂRI INAUTENTICE ŞI VINDECĂRI AUTENTICE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Dr_cristian_ionascu_vindec_aurel_v_zgheran_1389800004.html [Corola-blog/BlogPost/363754_a_365083]
-
dar ce-l dau numai părinții copiilor lor”. Să vedem, așadar, care sunt concluziile lui Simeon Florea Marain, expuse în studiul amintit, cu privire la datinile și credințele legate de mărțișor, așa cum erau ele chiar la finalul secolului al 19-lea, concluzii deduse dintr-un vast material etnologic, ce cuprinde mărturii din diverse zone locuite de români. Astfel, Simeon Florea Marain arată următoarele: „În cele mai multe părți din Bucovina, și mai cu seamă din Moldova, Muntenia și Dobrogea, este datină ca părinții să lege
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
și continuității graiului străbun daco-get până în idio¬mul românesc de astăzi. În limba strămoșilor băștinași, cuvantul trebuie să fi sunat [kudra] și să fi însemnat „mun¬te“. Găsim întemeiata și ipoteza lui Gh. Mușu, Din mitologia tracilor, p. 83, care deduce rom. codru „pădure“ din i.e. *kadh „acoperământ, înveliș“. Evoluția de la „munte“ la „pădure“ este firească și e întâlnită și în alte familii de limbi. Ar fi posibil ca inițial să fi existat două cuvinte cu sensuri diferite și din limbi
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
ci să se ridice împotriva lor și să le demaște. Așa se face că el a avut mult de suferit de pe urma regimului comunist. În acest fel, se poate spune că teologia sa este și jertfelnică dar și eshatologică. De aici deducem că, privind eshatologic, teologul trebuie să se jertfească mereu pentru a putea lucra la transfigurarea lumii, așa cum a făcut Părintele Profesor Dumitru Stăniloae. Alte două elemente ale gândirii Părintelui Dumitru Stăniloae pe care le consider foarte importante sunt darul și
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 by http://confluente.ro/Despre_parintele_profesor_dumitru_stan_stelian_gombos_1346142809.html [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
-
Providenței. Allegro I (murmur), îndoieli, tânguiri, reproșuri... II - Nu e cazul să te arunci în brațele Credinței?” Impregnată de caracteristicul melodism ceaikovskian, Simfonia a V-a se bazează pe un plan tematic unitar, structurile melodice ale celor patru părți fiind deduse din tema-simbol a introducerii (Andante), calmă, prevestitoare: Finalul (Andante maestoso. Allegro vivace) metamorfozează tema-simbol, conferindu-i forță și măreție, impunând în paralel, cu eleganță, o temă viguroasă cu caracter dansant: (Dan Lupescu /UZP)
110 ani de la primul concert al Societății Filarmonice din Craiova by http://uzp.org.ro/110-ani-de-la-primul-concert-al-societatii-filarmonice-din-craiova/ [Corola-blog/BlogPost/93285_a_94577]
-
Piatra Neamț, unde există și muntele Pietricica și a cărui denumire în evul mediu era Piatra lui Crăciun, iar astăzi locuitorii îi spun Piatra (vezi și Amintirile .... lui I. Creangă). Credem că s-a plecat de la vechiul nume al pietrei *ke- dedus din sl. kamy, finl. kammo, ebr. kifa, magh. kö, tc. kaya ori i.e. *kar, *kal „stâncă“ + suf. -ter ca în pater, mater, bhrater ori de la înțelesul de tare, tura în traco-dacică (vezi I.I. Russu): tare ca piatra. Trebuie să admitem
ORIGINEA CUVÂNTULUI PIATRĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1481620137.html [Corola-blog/BlogPost/368699_a_370028]
-
ce stă la baza lui șobolan se compară cu i.e. *suel- „soare“ cu u > b. Vezi și pey „șoarece“ în sherpa (Nepal) ~ pay „soare“ în kiowa (nat. american). Rozătorul de care vorbim se numește daga în limba tagalog (Filipine) ; îl deducem din daga „soare“ în circassiană (cercheza, în Caucaz). Tot asa lituanul pele e în relație cu Apollo/ Apelo, zeu al soarelui la greci. Să adăugăm că acest zeu se mai numea Apollo smintheos de la sminthos „șoarece de câmp“ și era
MOUSE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1470297320.html [Corola-blog/BlogPost/369870_a_371199]
-
suedeză varg. Să ne mirăm că în coreeană animalul carnivor lup se numește ili? Comparați cu grecul ilios „soare“! La fel bengalezul shial amintește de sial „soare“ în limba sete din Papua Nouă Guinee. Mai dificil se explică finl. susi, dedus curent din śuti < śući < *sunti < *śunći < i.e. *kunto. „În some case such aș finnish susi the original meaning of the Finno-Ugric «wolf» în Indo-European was «dog»“ (Rihs Grünthal, Finno-Ugric dog and wolf, internet). Noi vedem o legătură între susi „lup
LUP.OAIE.PISICĂ.URS. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1467107691.html [Corola-blog/BlogPost/354034_a_355363]
-
Nea Toader trebuia să se aplece ca să nu dea cu capul de pragul de sus, se deschidea o amplă sală, aerisită de câteva fisuri vizibile în tavanul boltit. Alăturat ei mai erau 2 de mărimi diferite. Studiind pereții afumați puteai deduce că acest complex a fost locuit. Nu este exclus să fi fost folosit de luptătorii din 44, dintre care, probabil, unul a scăpat de prigoana comunistă și a putut lăsa familiei poziționarea peșterii. Expediția si-a luat în primire noul
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1419014255.html [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
puteau încă „sălășui” în imaginația și uneltirile sinistre și debordante ale unora (care nu se puteau rupe de trecut!) - față de care se promitea cât de curând și eficient avenitul ac de cojoc, închiderea gurii și câte s-ar mai putea deduce din acestea.. Pentru a nu mai vorbi de „intercardinale” care nefiind bine și fără echivoc fixate erau socotite „jumătăți de măsură” și ca atare de neacceptat. Se mergea pe principiul „ori, ori!”. În politica de-atunci, „abaterea privirii” se numea
STEAUA ROŞIE CU CINCI COLŢURI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/_steaua_rosie_cu_cinci_colturi_.html [Corola-blog/BlogPost/367383_a_368712]
-
binevenite. Sziget - mai mult decât un festival! Sziget este unul dintre cele mai importante evenimente culturale din Europa, atrăgând peste 400.000 de persoane în fiecare an. Sziget Festival are loc în prima jumătate a lunii august. Locația festivalului se deduce chiar din denumirea acestuia: cuvântul "sziget" însemnând "insula" în limba maghiară. Insula Óbuda, mai exact, situată pe Dunăre în capitala Ungariei, care, în fiecare an, se transformă timp de o săptămână într-un oraș cosmopolit iubitor de muzică. Început că
Sziget Festival 2012 by http://www.zilesinopti.ro/articole/1607/sziget-festival-2012 [Corola-blog/BlogPost/97048_a_98340]
-
Albert Publicat în: Ediția nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului IERNATICĂ autor, Bertoni D Albert Ne -am cunoscut întâmplător În iarnă, când ningea Iar peste noi cădeau ușor Frumoșii fulgi de nea Din vorbă -n vorbă am dedus Că vrei ca să mai stai Și pentru că eram sedus Te-am invitat la ceai Aroma degajată lent Din ceai de iasomie Îmi repeta în mod frecvent De a mea insomnie Am îndrăznit să te sarut Așa, ca într-o doară
IERNATICĂ de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/daniel_bertoni_albert_1483884769.html [Corola-blog/BlogPost/383018_a_384347]
-
altă semnificație în unele comune din Muntenia, „precum bunăoară în comuna Buzești din județul Olt”; aici „poporul serbează Dragobetele anume ca să fie ferit de boli”. Nu se precizează în ce mod se desfășura sărbătoarea, care erau acțiunile rituale prescrise; putem deduce că se încadrau în categoria largă a ritualurilor „taumaturge”, dintre care le putem aminti pe cele săvârșite de „călușari”, care se bucură de o mare popularitate în zona menționată. De asemenea, Simeon Florea Marian menționează că în comuna Roșia din
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_in_an_marian_malciu_1392921724.html [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
Cred că a încercat să facă starea lui spastică.Ploaia se oprește. A doua zi ciocănesc la ușa academicianului Pi.Se deschide, după o zi și o oră și ies o hârcă și o minoră. Din expresia feței nu poți deduce nimic. Cum te cheamă? Soare dulce. Păsările ciri- ciripesc,în cameră intrăun bulldog omenesc.Carolică îl cheamă, se săpunește, în timp ce-mi spune de țara lui Pește.Părerile sunt împărțite, prietenia s-a stricat ca și puftia. O javră
MAREA HOINĂREALĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1408947171.html [Corola-blog/BlogPost/368278_a_369607]
-
câteva minute și plătesc sacoul. Așa a reușit să-și cumpere costumul la jumătate de preț, luând cele două piese separate. Era un descurcăreț!” Multe amintiri plăcute are Dumitru Sinu despre Ion Ritivoi și din toate câte-mi povestește, pot deduce cu ușurință cât respect a avut pentru el, îl aprecia și o spunea fără dubii. Până și butadele pe care le aflase de la Ritivoi i-au rămas vii în minte: “Îi plăcea să vorbească mult - zâmbește nea Mitică - când cineva
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6.html [Corola-blog/BlogPost/375124_a_376453]
-
redam mai jos câteva dintre spicuirile adunate în Cuvântul înainte al autorului lucrării: „Către eventualii cititori: Prezentul volumaș s-ar dori o carte de vacanță. Ce este o carte de vacanță nu ne întrebăm prea des, căci răspunsul este aproape dedus: un adaos cu care încercăm să ne deconectam de presingul cotidian. Altfel spus, cartea de vacanță este o lăcusta ce sare pe fereastră, să ne însoțească în itinerariul propus, tonificând mintea celui ce o transformă în amintire, înaintată în rang
STROPI DE SENIN (CATRENE UMORISTICE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Colectia_sathyr_a_editurii_armonii_cu_gheorghe_stroia_1333542355.html [Corola-blog/BlogPost/358866_a_360195]