616 matches
-
Ioan Dârzu a declarat că în mediul privat lucrurile sunt mult mai clare, mai exacte. „De 20 de ani locuitorii acestei zone s-au ocupat cu tăiatul pădurii. Niște șmecheri au făcut niște favoruri, pentru o anumită categorie socială, au defrișat foarte multe hectare de pădure. Acum nu există o altă alternativă. Se zicea aici de fructe de pădure, se zicea de creșterea animalelor. De profesie sunt medic vetirinar, apropiat de agricultură și de creșterea animalelor. Nu există animale foarte multe
Ce nu s-a spus până acum despre Roșia Montană by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/35397_a_36722]
-
Roxana Covrig Tăierea integrală a pădurilor a stârnit un scandal monstru în PSD. 38 de deputați social-democrați au depus un amendament la Codul Silvic prin care proprietarii de terenuri ar putea să-și defrișeze legal întreaga suprafață de pădure pentru a-și construi pensiuni, spații de agrement, baruri, piscine și spa-uri, totul în scop turistic. Zece dintre ei ar fi chiar... proprietari de terenuri silvice. Refuzul categoric al ministrului Ea să vorbească în cunoștință
Scandal ca-n... codru în PSD. "Sunt şi proşti, şi cu rea credință. Sunt dobitoci!" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29460_a_30785]
-
nu va putea fi atins, mai ales pentru că liberalii nu vor fi motivați să cheme populația la urne. Asta deoarece Antonescu ar putea fi președinte, iar PNL nu este nerăbdătoare să intre în vigoare o Constituție care avantajează PSD și defrișează atribuțiile șefului statului. Citește și: Care este miza disputei din USL pe referendumul privind Constituția În vară, la prima contestare a legii la Curte, de către PDL, judecătorii au decis că pragul de validare a referendumului poate fi scăzut de la 50
Opțiunile USL, după motivarea CCR privind pragul la referendum by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/33741_a_35066]
-
cu români, sârbi sau unguri. Ar fi interesantă extinderea studiilor imagologice și asupra textelor vizuale. Este cert că în pictură, fotografie, imagini publicitare sau filme se pot distinge Asemnale@ specifice unei anumite culturi. Antropologia și socio-semiologia vizuală ar avea de defrișat numeroasele simboluri vizuale prin care se configurează psihologia unui popor și felul în care informațiile din media construiesc stereotipuri imagologice. Când unele tipuri de mesaje predomină - ca cele legate, în cazul românilor, de copiii orfani, țigani, cerșetori și Dracula - ele
Alo-imagini, infra-imagini by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/11203_a_12528]
-
perturbat grav echilibrul ecologic. Pornind de la premisa lui Marx, că lumea "trebuie transformată", comuniștii s-au lansat în vaste lucrări faraonice care au distrus echilibrul natural. Pentru a dobândi mai mult teren pentru agricultură - culmea absurdului în România - au fost defrișate păduri, au fost desecate lacuri. Rezultatul îl vedem azi, când efectele inundațiilor, a căror cauză nu o cunoaștem, au fost mult potențate de lucrările megalomane ale partidului comunist. Și Nichita Sergheevici Hrușciov a vrut noi terenuri agricole; a defrișat niște
Argumente pentru condamnarea comunismului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10654_a_11979]
-
fost defrișate păduri, au fost desecate lacuri. Rezultatul îl vedem azi, când efectele inundațiilor, a căror cauză nu o cunoaștem, au fost mult potențate de lucrările megalomane ale partidului comunist. Și Nichita Sergheevici Hrușciov a vrut noi terenuri agricole; a defrișat niște păduri pentru asta; în scurtă vreme au izbucnit niște vânturi, ținute în frâu până atunci de copaci, care au deșertificat totul. Comunismul a atentat grav la demnitatea umană, amestecându-se în viața particulară a oamenilor; a contribuit la degradarea
Argumente pentru condamnarea comunismului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10654_a_11979]
-
cititorii familiarizați cu scrisul Hertei Müller, cele 19 povestiri din Ținuturile joase nu oferă subiecte inedite. Doar perspectiva incertă a naratoarei are ceva provocator. Nu e limpede cine narează: copila, femeia prin ochii puberei sau o altă instanță, gata să defrișeze distanțele dintre autoare și naratoare? Rezultă texte hibride, ce pot fi considerate deopotrivă autoficțiuni și fragmente autobiografice. Discursul este dominat de incompatibilităț ile cu lumea rurală șvabă, de teroarea tatălui nostalgic după trecutul nazist, de portretele unei mame fără personalitate
Herta Müller. Înaintea poieticii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3840_a_5165]
-
de pădure din jurul clădirii Liceului Silvic, care este doar o rămășiță din ceea ce a fost altădată, când se întindea aproape neîntrerupt până la Mureș. În secolul al XIX-lea, o mare parte a actualei Păduri Verzi de la marginea Timișoarei a fost defrișată și prin venirea sașilor în zonă, care au început să își ridice case folosind lemnul din pădure. O dată cu avântul luat de industrie, precum și datorită colonizărilor făcute în secolele XVIII-XIX se intensifică și nevoia de lemn. Încă de la începutul secolului al
Agenda2005-14-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283565_a_284894]
-
pe tema respectivă - este o imensă rîpă care domină priveliștea în partea dinspre nord a Sebeșului și a Lancrămului, știut fiind că în partea opusă, adică spre sud, sunt de văzut crestele alpine (cîndva întremătoare, căci împădurite pînă-n vîrf, azi defrișate cu sălbăticie...) ale munților Sebeș-Cibin. Această rîpă săpată adînc în trupul dealului are o înălțime între 30 și 70 m, impresionantă, chiar privită de la distanța de 4-5 km cîți sunt pînă în sat; însă aspectul care o singularizează în peisajul
Puncte de vedere - Lucian Blaga și o biată sală de Sport... by Lidia Lazu () [Corola-journal/Imaginative/10352_a_11677]
-
cu Îngereasca Lui Oștire Ca să-l zdrobească pe Satana (și pe ai săi din răzvrătire...) Iar Gavriil a fost trimis de Cer să Binevestească Pe Preotul Zaharia, că Preoteasa o să nască, Sfânt și Mare Prooroc pe Ioan Botezătorul Ce-o să defrișeze Calea lui IISUS Mântuitorul ! Sau la Pururea Fecioara, Maria cea ascultătoare Ce prin DUHU-A fost aleasă, de DUMNEZEU Născătoare ! Prin ea Să vină Mântuirea, pentru orice păcătos Care chiar se pocăiește și renaște prin CHRISTOS ! N.B. Cei ce-aveți
SF. ARHANGHELI MIHAIL ȘI GAVRIIL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384737_a_386066]
-
de consolidare a malului cu anrocamente, pe râul Bârzava, pe tronsonul Gătaia - Denta se lucrează la eliberarea terenului afectat de inundații, în vederea refacerii digului mal drept, iar între Bocșa și Berzovia se execută lucrări de terasare. Pe râul Pogăniș se defrișează vegetația și se execută drumurile de acces spre malurile afectate de inundații. Pe râul Caraș, în zona Ticvaniul Mare se fac pregătiri (defrișări, amenajaraea căilor de acces etc.) pentru începerea lucrărilor hidrotehnice. În stadiul de pregătire a punctelor de lucru
Agenda2005-38-05-general2 () [Corola-journal/Journalistic/284202_a_285531]
-
coroane pe an, de fiecare iugăr (ceva mai mult de o jumătate de hectar), în timp ce un pământ desțelenit, foarte potrivit pentru agricultură, aducea de șase sau chiar de opt ori mai mult. Era astfel de preferat ca spațiul să fie defrișat deși, potrivit legii, porțiunile rămase fără copaci trebuiau, după 15-20 de ani, reîmpădurite. Ani de zile, toate încercările orașului în acest sens rămân zadarnice, până când în anul 1891 intră în scenă același Josef Geml. „Întâmplarea a făcut să mă prezint
Agenda2005-17-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283617_a_284946]
-
cerere. L-am găsit bine dispus și, în timpul discuției, mi-a amintit că împădurirea prevăzută de lege nu trebuie făcută în apropierea orașului”. Ideea este prinsă din zbor și edilii, în locul pădurii Cioca, pe care reușesc în sfârșit să o defrișeze „cu aprobare”, plantează o alta, pe un munte din comitatul Caraș. Nici urmă, așadar, de Pădurea Cioca, în momentul înglobării comunei Mehala în vatra orașului. Cele patru colonii Dacă interesul orașului pentru Mehala era unul firesc, în calitate de proprietar funciar, principalul
Agenda2005-17-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283617_a_284946]
-
sub un zâmbet elegant Destulă ură și ranchiuni latente. În inimi ne rămâne-un loc vacant, Când dragostea dispare realmente Și regăsim doar răni și accidente, Iar timpul ni se pare prea presant. Așa că-i bine să refacem harta, Să defrișăm din suflete durerea Și fericirii să-i deschidem poarta, Ca să ne dea curajul și puterea. Speranța-ntreagă, singură doar arta: Cuvântul e întâi, în rest - tăcerea. NEVROZE Acum, când parcu-i doldora de flori, De fluturi și de roiuri de albine
PRIMĂVARA LA ECHINOX de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384672_a_386001]
-
zbor, am preferat cătușa, Curajul e strivit de deziluzii Și-n fum și ceaț-avem numai confuzii, Prea repede sub lacăt punem ușa. Ne îmbrăcăm prea des în egoisme Și nu-nțelegem că suntem săraci, Când aruncăm prietenii în schisme Și defrișăm câmpiile de maci. Ne ducem traiu-ntre oțel și prisme, În lumea mută. Dar tu, de ce taci ? (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: PRISMĂ / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2031, Anul VI, 23 iulie 2016. Drepturi de
PRISMĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382505_a_383834]
-
Romano-Catolice a terenului. Primăria Brebu-Nou l-a aprobat pentru 99 ani. Din nou rigoarea și seriozitatea germană și-au spus cuvântul. Cel dealdoilea, puternic și fizic și material, a luat taurul de coarne. Implicat până la obsesie. Împreună au marcat, au defrișat, au făcut calcule și proiecte pentru stații, au stabilit detalii. Inițiativa a fost împărtășită și susținută material de familiile: Octavia și Ioan Bejan, Alexandra-Dorina și Iosif-Gabriel Bordea, Laura-Daniela și Gigi-Mugurel Burducescu, Valentina și Sever Cotuna, Cristina și Costel Dinculeasa, Adriana
Drumul Crucii/ Drumul Vieții- Kreuzzweg/ Lebensweg [Corola-blog/BlogPost/93299_a_94591]
-
muri explozia a ceea ce poetic am putea numi Sintaxa Stelară. Apoi nu mai văzu nimic, ci simți numai, frapat de precizia cu care înțelegea tot ceea ce i se întâmpla. Solouri abrupte și interminabile ale unor interminabile instrumente cu coarde îi defrișară aproape imediat ultimile licăriri ale lucidității. Mort viu rătăcitor prin sfere, obosit, frânt, Clossettino explodă din nou, diferit însă de această dată, ultima, contopindu-se și revenind în Întreg, locul de unde cândva plecase spre Pământ. Se alătură Întunericului, undeva la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
cârmă acceleră spre țărmul turcesc. 26 Dinspre răsărit bătea un vânt rece. Lumina firavă din zori abia reușea să răzbată prin ceața subțire a dimineții. La marginea drumu lui forestier, pe stânga cum veneai dinspre oraș, o porțiune întinsă era defrișată. Lăstărișul fusese înlăturat de buldozerele care nete ziseră suprafața croind un platou larg. Cinci camioane erau parcate acolo, alături de câteva utilaje de săpat și o macara. Mai în spate, imediat sub buza pădurii, două clădiri cu un singur etaj se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
erau mai mult adăposturi, colibe și bordeie răspândite prin pădure, deoarece plana frica de a nu fi descoperiți și trimiși înapoi în Bucovina. Fiind oameni harnici și destoinici, pe măsură ce numărul de familii sporea, și-au făcut case mai arătoase, au defrișat lunca în care s-au așezat, după nume, rudenii și locul de origine 36: familiile venite din Udești, Pârhăuți și Todirești (Chetroasa) s-au așezat în dreapta pârâului, pe deal, într-o poiană care s-a numit apoi „Șipotul lui Ghica
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-au așezat locuitorii care au format satul Slobozia și bejenarii care au format satul Lunca. La așezare au fost liberi să ocupe locă de casă, de grădină, să planteze pomi și vie și, atunci când și-au construit „casele”, au defrișat locul și au folosit lemnul. Unii locuitori au ocupat și îngrădit mai mult loc, fără să fie impus la zile de clacă suplimentare. Pentru vite primeau locă de păscătoare și locă de cosire, iar pentru arătură, primea de la proprietar atât
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
constând în principal din lemnul, fructele și vânatul pădurilor, vegetația poienilor, solurile libere de vegetație arboricolă, angajându-se într-o permanentă luptă cu pădurea, pentru a transforma în terenuri agricole, vii și livezi, solul acoperit de arbori seculari. Pădurea era defrișată cu toporul, după care fie că rădăcinile erau lăsate să putrezească, fie că cioatele erau scoase printr-o muncă istovitoare și terenul nivelat pentru semănat sau plantat. Terenurile astfel obținute se numeau curături (o curătură este deasupra satului Slobozia, era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
gospodăriei țărănești consta în „inelarea” copacilor, îndepărtarea cojii care ducea la uscarea pădurii, formându-se o „secătură”. Operațiunea de „runcuire”, de defrișare și obținerea unor poiene, avea un caracter permanent, deoarece pământul obținut era cultivat trei ani, după care se defrișa în continuare, sau în altă parte, fără să se depășească hotarul obștii. Treptat, odată cu creșterea populației, hotarul obștii a fost curățat de pădurea care prisosea, de arborete, iar locul de arătură, trasă la sorți anual, la început, a devenit o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în partea din stânga e casa, în dreapta, grădina, cele două suprafețe fiind despărțite printr-un gard nu prea înalt, cu o poartă ușoară, dar bine închisă de un lacăt vechi, care stă încuiat în cea mai mare parte a timpului -, au defrișat, au arat și au scos buruienile, au adus pământ nou în jurul casei construite și au semănat pe el gazon. Grădina din dreapta, care fusese altădată plină de flori, arată altfel după atâta muncă: ordonată, trasă la linie, cu șiruri nesfârșite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
tipăresc de mult timp, astfel că nici copacii nu mai sunt tăiați de pomană. Doamne ferește ca vreun nebun să taie vreun copac! Legea prevede inchisoare pe viață, pentru o asemenea crimă. În urmă cu câteva zeci de ani au fost defrișate două treimi din suprafețele împădurite ale Pământului, iar acum nivelul de oxigen din atmosferă este foarte scăzut. Autoritatile se străduiesc să planteze copaci, însă ritmul de refacere a suprafețelor împădurite este foarte lent. Mai mult de jumătate dintre locuitorii planetei
O ZI BANALĂ... DIN VIITOR de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362813_a_364142]
-
acoperă versantul de nord. După un lunguț tunel în care intri plecând din Bâlea și străbate muntele vezi versantul sudic absolut în pielea goală. Serpentinele deosebit de severe sunt vizibile în întregime până la poalele masivului de unde reîncep pădurile. Nu omul a defrișat o eventuală pădure ci soarele, vânturile și ploile care au spălat semețele creste de orice vegetație. Am impresia că cei doi versanți pe care se întinde Transfăgărășeanul pot simboliza cultura omului de rând, precum Badea Cârțan, din regiunile respective. Chiar
BADEA CÂRŢAN ŞI SUTANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362973_a_364302]