2,697 matches
-
după 1800, când se trece de la o economie subzistențială, bazată în mare parte pe proprietatea țărănească liberă (răzășească) la o economie mixtă, ce adaugă un important sector latifundiar, orientat spre piață. Aceasta paralel cu extinderea sistemului de populare diferențiat, prin defrișarea unor suprafețe forestiere și prin luarea în cultură a suprafețelor silvostepice. Această evoluție este însoțită și de schimbări de esență în sistemul de cultură, prin trecerea treptată la o cerealicultură dominată de porumb și introducerea unor plante tehnice (floarea - soarelui
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
improprii pentru culturi. Sunt prezente la obârșiile Lohanului, pe platforma Poiana Mare - Lohan, care era, în trecut, aproape în totalitate împădurită. De asemenea, în cuprinsul cuestei Lohanului apar petice mai restrânse sau mai extinse de pajiști, acestea fiind tot rezultatul defrișării pădurii, proces în urma căruia s-au declanșat procese ample de modelare a reliefului, care este puternic înclinat (15 20° și chiar peste 20°). De asemenea, o cauză importantă care a determinat eroziunea în pajiști și fânețe a fost și este
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
decât actuala răspândire a pădurilor, ca și toponimia locală (dealul „Fagului” la SV de satul Pâhnești, dealul „Curătura” de la SV de Epureni sau locul numit „Poiana Mare” de la obârșia Lohanului). În trecut, aproape întreaga suprafață a cuestei Lohanului era împădurită. Defrișările au fost făcute tocmai acolo unde pădurea era mai necesară și anume la contactul dintre culmile interfluviale și pantele deluviale ale văilor subsecvente, adică tocmai acolo unde pericolul eroziunii și alunecărilor este mai mare. Astfel, defrișarea a deschis drum liber
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cuestei Lohanului era împădurită. Defrișările au fost făcute tocmai acolo unde pădurea era mai necesară și anume la contactul dintre culmile interfluviale și pantele deluviale ale văilor subsecvente, adică tocmai acolo unde pericolul eroziunii și alunecărilor este mai mare. Astfel, defrișarea a deschis drum liber proceselor de modelare puternică a versanților, creării văilor torențiale, alunecărilor de teren și prăbușirilor. În dealurile mai joase, pădurile sunt alungite pe spinarea îngustă a acestora, localizate pe substratul nisipos ce acoperă culmile și partea superioară
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
datorită acestui fenomen, suprafețe apreciabile de teren au devenit complet neproductive. Pe platoul înalt al platformei Poiana Mare - Lohan, la obârșiile Lohanului, există suprafețe, de teren inutilizabile, care sunt rezultatul existenței unei pânze acvifere cu debit foarte bogat și al defrișării masive a pădurii, care au intensificat procesele morfo sculpturale actuale. Suprafețele de teren neproductiv din restul cuestei Lohanului sunt marcate de o modelare a versanților ceva mai lentă, șiroirile, alunecările de strate ori începuturile de ravenare fiind mai modeste și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
continuare modul în care aceste sisteme de resurse erau exploatate, respectiv regulile operaționale care funcționează în reglementarea acelor situații. Evoluția tehnică a agriculturii a avut loc în patru trepte: (1) prima etapă corespunde unei exploatări primitive bazate pe desțelenire și defrișare permanentă. În lipsa unor tehnici avansate, terenurile astfel obținute puteau fi exploatate un număr limitat de ani, întrucât deveneau infertile și erau abandonate; (2) a doua etapă corespunde unei exploatări mai îndelungate a unui teren, dar nu numai în scopuri agricole
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de primăvară și toamnă), iar în următorul an terenul era lăsat ca ogor negru; (4) a patra etapă este cea a agriculturii moderne. Conform lui Stahl (1998, vol. I, pp. 269-271), tehnicile agricole derivau din necesități sociale. Tehnica desțelenirilor și defrișărilor permanente a fost posibilă doar atâta timp cât grupul era foarte restrâns și închis. Tehnicile specifice următoarelor etape au apărut ca urmare a presiunilor demografice care au dus la necesitatea prelungirii posibilității de exploatare a aceluiași teren pe perioade mai lungi și
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
și reguli de cuprindere mai stricte. Așadar, exploatarea agricolă în țarină nu putea fi făcută după preferințele individuale ale fiecăruia. În primul rând, suprafața de teren aflată la dispoziția fiecăruia nu mai este „după puteri”, ca în cazul desțelenirilor și defrișărilor, iar munca pe aceste terenuri este coordonată, cel puțin în privința obligației de a ara în același sens și de a-l lăsa drept izlaz după recoltare (Stahl, 1998, vol. I, pp. 278-281). Într-o treaptă de dezvoltare superioară, se formează
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
într unul cu valoare economică, sau cu valoare economică mai mare decât înainte. Stahl (1998, vol. II, pp. 167-169) menționează trei tipuri de lucrări care puteau crea stăpâniri locurești, putând fi încadrate, în contextul analizei noastre, ca reguli de acces: defrișare, desțelenire sau lucrări de amenajare a apelor. În toate cele trei cazuri, munca depusă era o justificare pentru dobândirea stăpânirii locurești, împreună cu toate celelalte reguli menționate anterior. În ciuda faptului că defrișările și desțelenirile puteau fi făcute fără limită, apar conflicte
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
încadrate, în contextul analizei noastre, ca reguli de acces: defrișare, desțelenire sau lucrări de amenajare a apelor. În toate cele trei cazuri, munca depusă era o justificare pentru dobândirea stăpânirii locurești, împreună cu toate celelalte reguli menționate anterior. În ciuda faptului că defrișările și desțelenirile puteau fi făcute fără limită, apar conflicte cu privire la aceste stăpâniri. Stahl (1998, vol. II, p. 53) menționează trei cauze majore ale unor astfel de conflicte: o primă cauză este dorința unor obșteni de a acapara terenuri puse în
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
puteau fi făcute fără limită, apar conflicte cu privire la aceste stăpâniri. Stahl (1998, vol. II, p. 53) menționează trei cauze majore ale unor astfel de conflicte: o primă cauză este dorința unor obșteni de a acapara terenuri puse în valoare prin defrișare sau desțelenire de către alții; o altă cauză este amplasarea respectivelor stăpâniri - fie blocarea unui drum, fie situarea într-o țarină supusă obligației de a fi dată periodic în folosință ca izlaz; o a treia cauză o constituie amplasarea stăpânirii pe
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
sine. Atâta timp cât limitele tehnologice, demografice și gradul de dezvoltare a economiei, a piețelor împiedicau transformarea lemnului în marfă, preocuparea pentru conservarea pădurii nu exista. Din contră, pădurea era percepută ca un obstacol în calea asigurării bunului trai, motiv pentru care „defrișarea pădurii era un imperativ cultural, o acțiune de îmbunătățire a fondului patrimonial” (Stahl, 1998, vol. II, p. 164). Dată fiind structura dovezilor empirice furnizate de studiul lui Stahl, analiza asupra acestor sisteme de resurse se va centra pe zona Vrancei
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
mare, tehnici mai avansate etc.), acest tip de exploatare nu ar fi fost devastator, mai ales dacă luăm în considerare faptul că principala modalitate de a folosi pădurea era distrugerea ei parțială pentru crearea de poieni și terenuri agricole. Metoda defrișărilor din acea perioadă era totuși mai puțin devastatoare pentru că nu se practicau defrișări frontale, ci prin pătrundere pe culoare și poieni pe care pădurea le cuprindea ulterior cu mai multă ușurință. Odată cu creșterea demografică și extinderea valorificării lemnului ca marfă
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
devastator, mai ales dacă luăm în considerare faptul că principala modalitate de a folosi pădurea era distrugerea ei parțială pentru crearea de poieni și terenuri agricole. Metoda defrișărilor din acea perioadă era totuși mai puțin devastatoare pentru că nu se practicau defrișări frontale, ci prin pătrundere pe culoare și poieni pe care pădurea le cuprindea ulterior cu mai multă ușurință. Odată cu creșterea demografică și extinderea valorificării lemnului ca marfă pe piață, defrișările se accentuează și pădurile se depărtează tot mai mult de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
perioadă era totuși mai puțin devastatoare pentru că nu se practicau defrișări frontale, ci prin pătrundere pe culoare și poieni pe care pădurea le cuprindea ulterior cu mai multă ușurință. Odată cu creșterea demografică și extinderea valorificării lemnului ca marfă pe piață, defrișările se accentuează și pădurile se depărtează tot mai mult de sate, pentru că defrișările se făceau începând din apropierea satelor (Stahl, 1998, vol. I, pp. 150 151, 216-219). Dată fiind lipsa preocupării pentru sustenabilitatea pădurii, identificăm foarte puține reguli de cuprindere cu privire la
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
prin pătrundere pe culoare și poieni pe care pădurea le cuprindea ulterior cu mai multă ușurință. Odată cu creșterea demografică și extinderea valorificării lemnului ca marfă pe piață, defrișările se accentuează și pădurile se depărtează tot mai mult de sate, pentru că defrișările se făceau începând din apropierea satelor (Stahl, 1998, vol. I, pp. 150 151, 216-219). Dată fiind lipsa preocupării pentru sustenabilitatea pădurii, identificăm foarte puține reguli de cuprindere cu privire la exploatarea ei. Există o serie de tehnici care privesc doborârea copacilor, dar ele
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
sustenabilitatea pădurii, identificăm foarte puține reguli de cuprindere cu privire la exploatarea ei. Există o serie de tehnici care privesc doborârea copacilor, dar ele nu au pe fond scopul de a permite sau interzice anumite acțiuni, ci pe acela de a ușura defrișarea. O primă tehnică este „tăierea în hăuială”, care consta în tăierea pomilor pe jumătate și dărâmarea lor în serie, ca piesele unui domino. O altă categorie de tehnici era legată în principal de intenția de a crea poieni artificiale. În
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
În final, rădăcinile acestor copaci erau fie scoase, fie arse. O tehnică mai devastatoare era aceea a incendierii pădurii. Atunci când a fost interzisă de către stat, sătenii profitau de incendiile naturale și nu făceau nimic ca să le stingă. În satele românești, defrișările care aveau ca scop obținerea de teren pentru pășunat ori agricultură s-au făcut haotic, fără un plan anume, totul fiind lăsat în seama aprecierii colective și personale. În Occident, defrișările s-au făcut planificat, de către organele statului, și au
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
nu făceau nimic ca să le stingă. În satele românești, defrișările care aveau ca scop obținerea de teren pentru pășunat ori agricultură s-au făcut haotic, fără un plan anume, totul fiind lăsat în seama aprecierii colective și personale. În Occident, defrișările s-au făcut planificat, de către organele statului, și au încetat în secolul al XIII-lea. Una dintre cele mai stricte reguli de cuprindere în privința defrișărilor din pădurile românești consta în stabilirea dimensiunii normale a unei poieni artificiale. Măsurarea se făcea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
fără un plan anume, totul fiind lăsat în seama aprecierii colective și personale. În Occident, defrișările s-au făcut planificat, de către organele statului, și au încetat în secolul al XIII-lea. Una dintre cele mai stricte reguli de cuprindere în privința defrișărilor din pădurile românești consta în stabilirea dimensiunii normale a unei poieni artificiale. Măsurarea se făcea prin aruncarea unui obiect (de obicei o bardă) de jur împrejur, stând la mijloc. Poiana avea dimensiunile corecte dacă nu depășea perimetrul conturat prin procedeul
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
he, he! Nu-l știm noi? De aceea zic eu să nu tragem nici un clopot deocamdată, pînă nu aflăm exact despre ce-i vorba. Ține cont, intră iar doctorul în vorbă, ține cont, Matei, că-n Africa s-au făcut defrișări masive și nu-i de mirare să ne trezim pe la noi și cu crocodili! Nici așa să n-o luăm, ripostă politicos Matei. Eu zic să mai așteptăm totuși o vreme și pe urmă luăm poliția și cîțiva vînători cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
În 1634, când se numea BălușeștiTodirești, ca proprietate a unui boier pe nume Hatmanu, într-un act al domnitorului Vasile Lupu, care întărește părți din Balușești. Satul Todirești s-a format din mai multe cătune care s-au extins prin defrișări ale pădurilor din împrejurimi. Conform cercetărilor realizate de Chirilă F., rușii-lipoveni s-au stabilit în Bălușești după anul 1740 venind din alte localități rusolipovenești din Moldova. Despre satul lipovenesc Bălușești din cuprinsul Șeii Ruginoasa pomenește și geograful Victor Tufescu în
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
găsesc la baza terasei vechi și în terasa de bază, fiind folosite de localnici prin cele peste 60 de fântâni. VEGETAȚIA Relieful este acoperit cu vegetație de pădure și pășuni. Pădurea ocupă suprafețe reduse în estul și vestul comunei, din cauza defrișărilor. Pădurile (178 ha) sunt formate din fag, carpen, gorun, tei, mesteacăn, stejar, iar după război s-au plantat și molizi. În locurile mlăștinoase crește papura, rogozul, nufărul galben, mătasea broaștei, săgeata apei și zăvoaie de plop și răchită. Suprafața afectată
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de cereale, plante de nutreț și mai greu de înțeles de ce nu sunt mai răspândite culturile de sfeclă de zahăr, zarzavaturi și legume, care se pretează la solurile de luncă. Pădurile ocupă suprafețe mici (178 ha) pe teritoriul comunei din cauza defrișărilor, în schimb ocupă suprafețe mai mari în comunele din jur. V.S. 3.2. AGRICULTURA Agricultura rămâne ocupația de bază a locuitorilor, astfel că în 2002 din cei 6087 de locuitori, 2645, adică 44%, lucrau în agricultură. Iată cum era folosită
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mijlocii, respectiv Podișul Moldovei. Degradarea mediului înconjurător este un proces prin care se modifică anumite caracteristici ale elementelor sale, influențând negativ calitatea condițiilor de viață ale oamenilor. Un element care a favorizat degradarea naturală a mediului în comună au fost defrișările de păduri, care în evul mediu ocupau ¾ din suprafață, la începutul sec. al XX-lea cam ½ din suprafața teritoriului, iar în momentul de față doar 178 ha (4,25 %). Defrișările au favorizat eroziunea torențială, surpările de maluri și alunecările de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]