269 matches
-
asociere veritabilă, mult superioară tuturor celor care ies din fecunda lor imaginație. Să elucidăm acest lucru printr-un exemplu: Ca un om să poată, ridicându-se din pat, să îmbrace o haină trebuie ca un pământ să fi fost împrejmuit, defrișat, desecat, muncit, însămânțat cu un anumit tip de vegetale; trebuie ca turmele să fi fost hrănite, să fi fost tunse de lână, ca această lână să fie toarsă, țesută, vopsită și convertită în stofă; ca această stofă să fie tăiată
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de clacă, superstiții și altele) ce țin de tradiție și de natura vieții laolaltă, practicate în sat destul de intens până foarte recent; -vechi deprinderi în efectuarea unor lucrări de interes gospodăresc comunitar cum era, de exemplu, curățatul la pădure (nu defrișatul) sau repararea drumurilor, folosindu-se termenul a prinde ce consta în sumara însemnare a perimetrului din pădure ca porțiune pentru cel ce prindea; ori însemnarea, prin aruncarea unei lopeți sau două de pietriș, din loc în loc, porțiunii pe care și-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
deceniu al secolului al XX-lea. Pe atunci se aflau în comună un număr de trei mori cu motor, fiind în proprietatea preotului Ciuche și a lui Gheorghe Chirilă la Tarnița. Așezarea gospodăriilor pe coline (exemplu satul Taula), în zone defrișate, cu o oarecare regularitate a curenților de aer, a permis instalarea și funcționarea morilor de vânt. În satul Taula, în urma investigațiilor întreprinse, am aflat că tipul de moară care a funcționat aici (două la număr), făcea parte din categoria celor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de peisaj stabilit în cadrul taxonomiei generale a peisajului pentru zona studiată (exemplu de diferențiere: 5.a.= pășune secundară degradată în urma suprapășunatului, pe versant cu expoziție sudică, pe care se pot observa inclusiv treptele biogene care au contribuit la degradarea terenului defrișat; 3.a.=fânețe pe agroterase cu expoziție sud-estică; etc).Toate aceste moduri de utilizare a terenurilor sunt unități elementare de peisaj cu suprafețe diferite care pot fi evaluate și prin metoda Linton simplificată și adaptată. Suprafețele în care prezența și
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
2); tăiată (2); teamă (2); tufiș (2); vegetație (2); acasă; afine; Amazon; ascuns; ascunzătoare; aur; basme; bătrînă; Bear Grylls; bogat; braconier; de brazi; brîndușe; cadou; campion; casă; căpșuni; cerb; cîmp; coarne; codri; cojoc; de conifere; copaci, animale; crengi; curat; curățenie; defrișată; defrișări; deșert; distanță; distracții; Domnească; dumbravă; ecou; Eminescu; enigmatic; erotism; excursie; faună; fîn; flori; foioase; frunziș; grupare; gunoaie; Gura Hoinarului; hoți; imaginație; imensă; imunitate; inspirație; împădurit; împădurită; împrospătare; înfioroasă; întindere; întins; înverzită; lemne, natură; loc; luptă; mărăcine; mulțime; mușchi; negru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
râului Cașin. Pădurea de pe munte a fost defrișată prin ardere. De aici și originea toponimului, legată de configurația terenului respectiv. Acest nume de loc este atestat de O. Racoviță, în Dicționarul geografic al județului Bacău (1895). Et.: ap. arșiță “teren defrișat” (sinonim cu curătură, runc - de origine latină - și laz - de origine slavă) d. lat. arsicia. Menționăm că numele topic Arșița (simplu sau însoțit de determinanți) este întâlnit în toate zonele geografice din România. BAHNA, loc mlăștinos în nord-vestul localității Dumbrava
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
în toponimia și antroponimia românească: Prisăcaru, Prisăcani (jud. Iași ), Prisăcuța și Prisaca Dornei (jud. Suceava). Et.: ap. prisacă d. slv. prisieka. REDIU, teren arabil situat în partea de nord a localității Răcăuți. Și aici a existat cândva o pădure mică, defrișată mai târziu pentru agricultură. Așa se și explică toponimul Rediu, întâlnit frecvent în Moldova, Basarabia sau Bucovina. Et.: ap. rediu “pădure mică, huceag” d. ucr. redĭ. STANIȘTE, teren arabil situat în sudul localității Motocești. Cu siguranță, altădată aici se afla
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
curături, dâmb, podei, săliște, tinoasă “noroioasă”, glod, hățaș, hultoană, corhană, podiac, bute, mangal, odaie “adăpost pentru animale, în țarină sau pe munte”, bour, țintirim “cimitir”, buhai, pripor, toloacă, șipot “izvor”, perj “prun”, prisacă, răsturniș “alunecare de teren”, rogoz, secătură “loc defrișat”, staniște, tarniță etc. Desigur, în cazul unor formanți topici mai apar și unele neologisme, în legătură cu întreprinderi și instituții, cum ar fi: cabană, cartier, canton, fabrică, palat, tranșee, școală. Din punctul de vedere al originii, cele mai multe aparțin stratului etimologic românesc, compus
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
păstori din Poiana Sibiului În pădure Înaintea unui brad, unde tânăra pereche Își jura reciproc credință și căsătorie. Un alt exemplu Îl constituie așa numita „biserică de brazi. Este vorba de un pâlc de brazi răzleți plantați În cerc sau defrișați, așa anume dintr-o pădurice. Acolo se țin judecățile păstorilor sau tot acolo are loc logodna dintre păstori și fetele din sat, care vin la stână sustrăgându-se voinței părintești. Căsătoria În biserica de brazi de munte era efectuată sumar
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
rit greco-catolic pe atunci, fiindcă era după anul 1700. Tolerat de oamenii din Gheorgheni, care-și aveau domeniile și aici, până În Valea Găinii, mai Întâi ca paznic și apoi ca arendaș, ocupându-se cu plutăritul, și-a extins mereu suprafețele defrișate cumpărând pământ de la vechii proprietari. Plutăritul Îi aducea bani frumoși și astfel i-a crescut și șeptelul de animale. Cu boi puternici de rasă simental, cumpărați de la ungurii din Remetea, ducea lemnele până la apa Mureșului unde le făcea plute și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pe piept și fără sutien, pentru că vreau să revin asupra sânilor ei, mari cât să-i cuprindă cu greutate un căuș de palmă mare, peste măsură de mari și rotunzi, parcă desenați cu compasul, Muntele lui Venus, între picioare, ușor defrișat, cu tuleie cârlionțate, exact atât cât trebuie, nu ca alți munți V de la noi din țară, bine împăduriți, care parcă se cred capete, de poartă băștile alea de floci, junglă, nu alta, imposibil de ajuns cu mâna, mai ales dacă
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
Roman, lemnul reprezenta cca.90% din totalul combustibililor utilizați, atât pentru încălzirea locuințelor cât și în activități de producție (topitorii, ceramică, exploatări miniere). Lemnul și mangalul erau folosite intens în vestitele băi publice romane precum și în gospodării. Primele păduri complet defrișate au fost cele din jurul zonelor miniere, unde, ulterior, lemnul era adus din alte regiuni, pentru a satisface cererea tot mai crescută a acestei resurse. Agricultura. Activitățile agricole au stat la baza economiei Imperiului Roman, iar creșterea populației a determinat o
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
numai în anumite zone sau perioade ca apelative (mlacă, bunar, turugă, știubei, joampă, bent, tîlvă, gîldău etc.), și nume ca Bălătruc, Iertăoiu, Clejia, Pleșița, Rătășelu, Stu pătura, Trăoașele, Zomanița etc. a căror proveniență din apelativele bălătruc, „bolovan mare“; iertăoi, „teren defrișat“; clejie „pămînt, proprietate a bisericii, pe care îl folosește preotul toată viața“, pleșiță < pleașă, „coastă golașă“ + -iță, rătășel < rît, „fîneț“ + -ășel; trăoaș, „fînaț îngrădit“; zomaniță, „groapă, alunecare de teren“, este recunoscută de specialiști în urma investigațiilor istorico geografice și lingvistice minuțioase
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
care, în limba romînă sau în altă limbă, se referă la Cetate, Turn, Ruine, Grădiște, Săliște, Jidovină, Zagrad, Morminte, Cimitir, Biserică, Putna, Bran, Runc etc. indică prezența în trecut în zona respectivă a unor așezări, construcții întărite, drumuri, proprietăți silvicole defrișate sau interzise pentru defrișare. Uneori observarea pe orizontală (sincronică) a toponimiei poate sugera posibile straturi verticale (diacronice) ale ei, orientînd căutarea pe direcții probabile de identificare a unor nume sau categorii de nume. Cei mai mulți specialiști sunt de acord, de pildă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pot fi în mod sigur moștenite din latină, pentru că provin din cuvinte derivate atestate în latină și pentru că le găsim în mai multe limbi romanice. În ceea ce privește însă cuvinte ca rom. cepar „vânzător de ceapă“ < lat. ceparius și rom. curătură „loc defrișat“ < lat. curatura, deși derivatele sunt atestate în latină, faptul că se regăsesc numai în română ne face să considerăm că este doar probabil ca ele să fie moștenite din latină. Un anumit grad de incertitudine cu privire la posibilitatea de a fi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
din presă și din volume, în două grupaje: referințele speciale la romanul tradus și referințele generale despre autor, introduse numai la prima carte apărută în limba română. Dicționarul cronologic al romanului tradus în România impune mai întâi prin amploarea istoriei defrișate și acoperite: de la origini până la 1989. Cum prima traducere de roman care a apărut la noi datează din 1794 putem vorbi de aproximativ două sute de ani de istorie. Primul text epic tradus înregistrat de acest dicționar este un fragment de
Istoria romanului tradus în România by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8701_a_10026]
-
timp complexe. S] ne referim la existența unei diversit]ți de p]rți. Putem considera aceast] proprietate drept determinant de valoare moral]? În acest caz, putem compara o zon] acoperit] de p]dure ecuatorial] cu o zon] asem]n]toare defrișat] și cultivat]. Care dintre aceste zone este mai valoroas] în sine? Inc] o dat], trebuie s] l]s]m la o parte anumite idei, cum ar fi aceea c] defrișarea p]durilor ecuatoriale este contrar] intereselor umane pe termen lung
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care este de 13.628 ha (136,28 km²), ceea ce reprezintă cca 70% din teritoriu, procent prin care comuna se înscrie între regiunile cu cele mai întinse domenii forestiere ale țării. Marea majoritate a pajiștilor fiind secundare, instalate în pădurile defrișate, denotă că, în trecutul nu prea îndepărtat, pădurea forma aici un masiv aproape compact. Într-un „Ghid turistic al comunei Vama pentru pionieri și școlari”, fostul director al Liceului Vama, profesorul de geografie Gânscă Ștefan, arată că suprafața comunei este
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cele mai diverse, în utilizarea permanentă a obștii sătești” <footnote Ibidem, p. 34. footnote>. De pe prima terasă a râurilor Moldova și Moldovița lăzuirea și locuințele au urcat în zona fânațelor, a altitudinilor cuprinse între 775 - 875 m., apoi a măgurilor defrișate, unde s-au construit așezări sezoniere și fânațe, cuprinse între 900 și 1050 m altitudine. În felul acesta putem interpreta formula din finalul actelor de danie: ”iar hotarul acelui sat să fie pe unde au umblat (au stăpânit) din vechime
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și a palăncilor din cadrul fortificațiilor limesului de podiș este dovedită de păstrarea unor "martori toponimici" sub forma unor denumiri de dealuri și de sate,de exemplu: Dealul Cetatea și Dealul Șanțurilor; Palanca (având și sensul de palisadă) ; Runcul (runc= loc defrișat util economiei agricole, dar și observării inamicului) (138, p.819); Vadul Vejeisat care apare în "Dicționarul topografic și statistic al României" din 1872 ca Vadul Veghei; în "Documenta Romaniae Historica" un copist preciza următoarele reliativ la documentul nr.159 din
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
pentru fiecare boală în parte. Alegerea terenului. La înființarea plantațiilor de viță de vie, se va ține cont de faptul că solurile grale, argiloase și cu exces de umiditate, favorizează atacul de cancer bacterian, mana, antracnoză și putregai cenuțiu. Terenurile defrișate, care sunt infestate cu nematozi se vor cultiva 4-5 ani cu plante leguminoase, după care se va reveni cu viță de vie. Utilizarea materialului liber de viroze. La producerea materialului de plantat, se va urmări ca altoaiele să provină de la
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
situate în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, pe valea pâraielor Pârcovaci, Tisa, Buhalnița, Scobinți, între 130 și 310 m altitudine. S-au format pe marne și argile (uneori salifere), sub amestecuri de gorun, stejar brumăriu și pufos, ulterior acestea fiind defrișate. Morfologic, solurile sunt superficiale până la mijlociu profunde. Textura variază de la un profil la altul, de la argiloasă la argilo prăfoasă, solul fiind bolovănos în stare uscată. Permeabilitatea pentru apă este redusă, cantitatea de humus fiind mică (Gh. Lupașcu, 1993). Erodisoluri sunt
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pentru fiecare boală în parte. Alegerea terenului. La înființarea plantațiilor de viță de vie, se va ține cont de faptul că solurile grale, argiloase și cu exces de umiditate, favorizează atacul de cancer bacterian, mana, antracnoză și putregai cenuțiu. Terenurile defrișate, care sunt infestate cu nematozi se vor cultiva 4-5 ani cu plante leguminoase, după care se va reveni cu viță de vie. Utilizarea materialului liber de viroze. La producerea materialului de plantat, se va urmări ca altoaiele să provină de la
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
largă a Prutului și, spre vest, prin Șeaua Ruginoasa. Ceramica de Cucuteni se încadrează într-o arie mai largă de cultură ce se întindea din Depresiunea Brașovului până în sudul Ucrainei. Așezările umane se grupau în puncte de confluență pe locurile defrișate, în puncte dominante cu posibilități de apărare naturală. Oamenii din epoca neolitică preferau “cetățuile” naturale cum sânt: Dealul Cătălina, de lângă Cotnari, cetățuia de la Cucuteni Băiceni, movila Grădiște de la Bădeni, dar și popinele de luncă, ca cea de la Chiperești. În epoca
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
soluție de sulfat de cupru 3 %, după care se vor unge cu mastic. Crearea de condiții optime de vegetație prin aplicarea de măsuri corespunzătoare de agrotehnică pomicolă, conduce la creșterea vigorii pomilor și micșorarea șanselor de instalare a patogenilor. Terenurile defrișate se vor lăsa 3-4 ani neplantate și se vor cultiva cu graminee sau leguminoase. Trunchiul și ramurile de schelet se vor trata prin îmbăiere cu Tiuram 753 %, Captadin 50-3 %, Captafol-3 % în perioada repausului vegetativ. 9.5.6. Uscarea ramurilor Valsa
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]