182 matches
-
Într-adevăr o mină ciudată. Cine știe de ce le place atât de mult femeilor să se lase umplute de bărbați. Tot acel geamăt, icnet, zvâcnet ei Îi părea ridicol. Mama și tata nu făceau așa. Părinții nu se fut niciodată. Degetarul de vată se lovi de un obstacol insurmontabil și se blocă. Era complet blocat. Nu reușesc, spuse șoptind. Mă doare. — Frumusețea la durere rabdă, o certă Miria, aruncând proiectilul Însângerat care traversă baia, trecu prin deschizătura ferestrei și dispăru undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
a fugit. Când bunicul a terminat treaba, am plecat bucuroși, dar și obosiți, spre casă. Maxim Bogdan cls. I E Visul Într-o seară am avut un vis frumos. Părea că e un orășel de piticuți. Fetițele erau cât un degetar, iar bunicuțele și tăticuții erau cât niște creionașe. Bunicuțele știau să facă din aluatul moale și pufos prăjiturele cu stafide, cozonăcei, plăcințică pentru nepoțeii zglobii. Mai știau să facă ciorbițe, supițe delicioase și 146 mâncau toți cu lingurițe, cuțitașe, furculițe
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
își caută fericirea romantică într-o lume pragmatică până la vulgaritate, compun o mică istorie antologică, Vetuța se mărită, unde pluralitatea stilului oscilează între sentimentalism și cruzime. SCRIERI: Azi pitic, mâine voinic, București, 1963; Rime sprințare, București, 1966; Fabule dintr-un degetar, București, 1970; Cartea cu zâmbete, București, 1974; Minifabule, pref. Aurel Baranga, București, 1974; Un buchet de epigrame, București, 1975; Flori de cactus, București, 1977; Jocul cuvintelor, București, 1982; Ce frumoasă este viața!, București, 1986; Parodii... fără adresă, Timișoara, 1998; Triptic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286997_a_288326]
-
și croșetatul au același sens, la care se adaugă noțiunile de răbdare și de lentoare. Repararea ori reunificarea cere timp. Această imagine onirică este legată de lunga așteptare a lui Ulise, în timpul căreia Penelopa brodează lințoliul lui Laerte (vezi Țesut). Degetarul simbolizează căutarea protecției, mai ales împotriva atacurilor exterioare. Elementele cele mai semnificative sunt însă ața și acul. Ață Ața împărtășește simbolistica legăturii, a lanțului și a sforii. Dar, datorită fineții sale, constituie elementul cel mai subtil. Evocă invizibilitatea legăturii ce
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
solid-solvent. 1. Extractorul Soxhlet Este un aparat de extracție discontinuu și care necesită utilizarea unui solvent cu punct de fierbere mic. Se va acorda atenție substanțelor extrase, labile la încălzire (fig. I.12) În extractor se pot introduce cartușe sau “degetare” (thimles) confecționate din hârtie sau alte materiale (fig. I. 13). Fig. I. 13. Cartușe destinate extracției Se poate vorbi de 3 etape ale extracției: - difuzia solventului prin porii materialului solid; - dizolvarea solutului în solvent; - transferul soluției din materialul solid poros
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
1952-1958) și la revistele pentru copii „Luminița” și „Cravata roșie”, redactor-șef la „Arici-Pogonici” (1958-1969), va fi ulterior directoare a Studioului Cinematografic București (1969-1971) și a Studioului Animafilm (1971-1983). Deține Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru volumul Lumea într-un degetar (1981). Prozele ritmate compuse de O., „spuse” pentru copii de o voce caldă, cu inflexiuni jucăușe, au fost așezate în descendența lirismului sorescian. „Prozo-poemele”, mici piese în versuri sau prozastic-ritmate, sunt conduse de un fel de logică magic infantilă, lăsând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288525_a_289854]
-
hedonismul autocontemplării nostalgice. SCRIERI: Aventurile lui Mac, București, 1970; Zâmbiți, vă rog!, București, 1973; Bilete pe adresa prietenilor mei, București, 1974; Bună seara, Dorli, București, 1977; Hai în lună!, București, 1978; Arhitectul firelor de iarbă, București, 1980; Lumea într-un degetar, București, 1981; Liniștea cri, București, 1983; Cine a găsit vise frumoase, București, 1987; Câte mai trec prin mintea frunzelor, București, 1990; Povești neastâmpărate, București, 1993; Declarație de avere, București, 2002. Repere bibliografice: Andrei Roman, Exerciții de sensibilitate, LCF, 1979, 22
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288525_a_289854]
-
1983; Cine a găsit vise frumoase, București, 1987; Câte mai trec prin mintea frunzelor, București, 1990; Povești neastâmpărate, București, 1993; Declarație de avere, București, 2002. Repere bibliografice: Andrei Roman, Exerciții de sensibilitate, LCF, 1979, 22; Mircea Sântimbreanu, „Lumea într-un degetar”, RL, 1981, 47; Constantin Crișan, „Lumea într-un degetar”, CNT, 1981, 50; Virgil Nistor, În lumea celor mici, CL, 1982, 9; Dimitrie Rachici, „Liniștea cri”, RL, 1983, 32; Marton Lili, Négy új gyermekkönyv, „Igazság”, 1985, 10; Dicț. scriit. rom., III
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288525_a_289854]
-
mai trec prin mintea frunzelor, București, 1990; Povești neastâmpărate, București, 1993; Declarație de avere, București, 2002. Repere bibliografice: Andrei Roman, Exerciții de sensibilitate, LCF, 1979, 22; Mircea Sântimbreanu, „Lumea într-un degetar”, RL, 1981, 47; Constantin Crișan, „Lumea într-un degetar”, CNT, 1981, 50; Virgil Nistor, În lumea celor mici, CL, 1982, 9; Dimitrie Rachici, „Liniștea cri”, RL, 1983, 32; Marton Lili, Négy új gyermekkönyv, „Igazság”, 1985, 10; Dicț. scriit. rom., III, 526-527; Nicolae Bârna, Memoria ca avere, CC, 2003, 12
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288525_a_289854]
-
poartă de grijă cu devotament, îi spune povești cu balauri și Făt-Frumos și copilul stă cu gălușca în gură atunci când basmul tinde să se simplifice. Pedagog bun și bună prețuitoare a produselor alcoolice locale, Ana îi dă, pe deasupra, zilnic trei degetare de țuică de Văleni. „Ah, zile ferice! - își amintește poetul matur. Atunci să fi văzut onirism”. Altă fantasmă a copilăriei nichitiene: vorbirea care nu se lasă scrisă. Ajuns în clasa întâi, S. nu acceptă ideea că vorbele pot fi scrise
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
vor preciza utilitatea obiectului respectiv. Material didactic: material concret/imagini reprezentând unelte folosite în activitățile adulților (pentru grădinar: stropitoare, greblă; pentru bucătar: mașină de tocat, tel, castron; pentru medic: stetoscop, seringă; pentru croitor: mașina de cusut, foarfece, ac cu ață, degetar; pentru tâmplar: ciocan, clește, fierăstrău; imagini ale unor produse: (cozonac, haine, mobilier); șapcă, geantă cu plicuri pentru poștaș; Elemente de joc: surpriza, mimarea unor acțiuni/trăiri, mișcarea, aplauze. Desfășurarea jocului: Un copil numit de învățător va fi poștașul. Poștașul sosește
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
câte o singură unealtă sau un singur material, care se potrivește meseriei pe care o exercită meseriașul reprezentat de el. Material didactic: mici unelte și materiale sau imagini ale acestora: bec, lampă, mistrie, pompă pentru zugrăvit, cărămizi, ac, centimetru, foarfece, degetar, ferăstrău, ciocan, cuie, lopată, etc. Elemente de joc: surpriza, aplauze, manipularea materialelor. Desfășurarea jocului: rolul de vânzător îl deține educatorul. Cu timpul poate da acest rol și unui copil. Aceeași meserie poate fi practicată de mai mulți copii. Deci vor
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
pentru ochii limpezi, București, 1965; Aventură în lumea albastră, București, 1966; Uluitoarea transmigrație, București, 1968; Privind cinematografic, București, 1970; Misterioasa sirenă, București, 1972; Cerc și dragoste, Timișoara, 1973; Descoperirea de sine, Timișoara, 1976; Ghiozdanul cu surprize, București, 1977; Povești din degetar, Timișoara, 1978; Stăpânul soarelui, Timișoara, 1982; Fata din tren, București, 1984; Fântână cu apă vie, Timișoara, 1985; Inimi în primejdie, București, 1985; O ardere totală, București, 1988; Când D’Artagnan a fost să fie fată, Timișoara, 1990; Floare și îngheț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289639_a_290968]
-
era nimic grav. Ziua următoare un nou telefon anunța decesul lui subit. Am făcut o vizită ambasadorului pentru a-mi exprima regretele și condoleanțele. Între timp, mi s-a servit o cafea într-o ceșcuță care nu depășea volumul unui degetar. M-a surprins dimensiunea ceștii, deoarece abia o puteam ține. Le-am mulțumit. După câteva minute lacheul îmi aduce încă o ceșcuță (m-am gândit că, probabil, din mimica mea ambasadorul a citit că am rămas nemulțumit). După ce am absorbit
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și de imagini Îi Înfășoară ca un fular umerii. Pasul său sună În moneda asfaltului, atinge ca o buză fluierul aerului. MÎna oprește ca un inel zborul, Împrumută albastrul din aripile coțofenei, Împletește beteala versului În ritmul ciocănitoarei, toarnă În degetarul rimei toată licoarea codrilor”... Voronca este Însă și autorul unor adevărate poeme În proză, mai mult sau mai puțin fidele „tiparului” acestei specii. Ar intra Într-o altă categorie majoritatea pieselor cuprinse În placheta din 1932, Act de prezență (cu excepția
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
același zîmbet amuzat dar amabil, dacă nu simt nevoia să beau o cafea. Și încă cum! Dar nu avusesem curajul să pășesc singură în barul gării! Binecuvîntate fie cafelele în general și cele italienești în special! Ceșcuțele acelea cît un degetar, a căror sorbitură te trezește din somn, din oboseală, din morți, cu biciul lor neiertător de cofeină! Sorbind dintr-un asemenea degetar, i-am mulțumit spiridușului din fața mea, că m-a scos din încurcătură. Știu, mi-a răspuns, am văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
singură în barul gării! Binecuvîntate fie cafelele în general și cele italienești în special! Ceșcuțele acelea cît un degetar, a căror sorbitură te trezește din somn, din oboseală, din morți, cu biciul lor neiertător de cofeină! Sorbind dintr-un asemenea degetar, i-am mulțumit spiridușului din fața mea, că m-a scos din încurcătură. Știu, mi-a răspuns, am văzut că erați la ananghie. Altfel, recunosc că aș fi fost șocat. La noi în America, o femeie nu se adresează niciodată, prima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
zis: - În regulă. Dacă e cît de cît pură, o iau. Dar nu pe neve. Trebuie s-o-ncerc Întîi. Am aranjat deci cu politicianul și ne-am dus la biroul lui. A scos marfa dintr-un sertar Într-un degetar și a pus-o pe masă, lîngă un pistol calibrul 45. - Nu mă pricep deloc la chestia asta, a zis. Eu nu folosesc decît cocaină. Am vărsat puțină pe o bucată de hîrtie. Nu mi s-a părut OK. Ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
într-o frumoasă poezie a lui, în care se răstoarnă un car cu fân în mijlocul unui oraș, într-o stradă cu multă lume, o minune, de poezie. * Mai departe... iarăși străzi cu nume de altădată: Ciuboțica cucului, Strada Florilor, Strada Degetarului, Strada Degețelului, Strada Ciurului... Trecem acum pe Strada Eșarfei... Cine și ce, vreo cucoană, vreun domn dedat eleganței, vreun erou cu brațul bandajat în eșarfă, o eșarfă ca simbol al unui eveniment? Ce ascunde această denumire ciudată? Am ajuns pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
care se introduc urechiușele bine fierte. Se servesc direct din vasul cu mujdei cu mămăligă rece sau cu pită caldă scoasă recent din cuptor. Nu e deloc greșit dacă mai înainte se dau peste cap numai două păhărele mici cât degetarul cu o țuică de prune de patruzeci de grade, făcută aziiarnă la cazanul din luncă. Pentru ciupercile necomestibile, domnu’ le-a făcut copiilor o minuțioasă descriere, pe unele pe care le au găsit în excursia lor le-a prezentat tuturor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
s-o primesc și pe soția sa la aceste ore. De ce nu? Dar să-și aducă un scaun de acasă poimâini. În ziua respectivă, alături de soția agentului sanitar alte câteva tinere femei, fiecare cu un scaun în mână, ață, pânză, degetar, au intrat și au ocupat loc în clasă. Începea să se alcătuiască expoziția de cusături naționale pe care o visam. În sat, pe lângă fosta mea învățătoare, am întâlnit două colege de la școala normală care din cauza lipsurilor abandonaseră. - Hai să
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
întemnița de unul singur. Să fii prins între zidurile lumii și să știi că te îndrepți spre dezastru, că ești sortit pieirii. Ceva mi-a atins o coardă sensibilă. Zidurile. Am închis cartea și mi-am luat adio de la ultimul degetar de Jack Daniels. L-am dat pe gât pur și simplu, gândindu-mă la o lume zidită. Nu mi-a fost deloc greu să-mi imaginez cum arată zidurile înalte. Și poarta imensă. Liniște mormântală. Eu, închis înăuntru. N-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și răspunsuri, cum se organizau și în școli dar și la căminele culturale și cluburile sindicale, printre care s-a cerut să se spună de către cineva explicația cuvântului “păpârstac”. Eu știam cuvântul de la bunica că-mi cerea să-i dau degetarul să coase, dar dânsa îi zicea năpârstoc. Am răspuns eu, sigur, am luat nota 10, și colonelul, examinatorul, m-a întrebat de unde știu. Știam nu numai că degetarului fără fund, ci și la un copil mic, dar și unui om
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
păpârstac”. Eu știam cuvântul de la bunica că-mi cerea să-i dau degetarul să coase, dar dânsa îi zicea năpârstoc. Am răspuns eu, sigur, am luat nota 10, și colonelul, examinatorul, m-a întrebat de unde știu. Știam nu numai că degetarului fără fund, ci și la un copil mic, dar și unui om de statură mică, un om de nimic, tot năpârstoc i se spune. Ce mândră eram eu cu nota 10 !. Azi copiii își iau viața în bătaie de joc
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
cântau lăutarii renumiți ai locurilor, care erau toți țigani. Alții, tot din aceeași etnie, veneau la cerșit, dar asta nu afecta buna dispoziție. La sărbători se bea mult, mai mut vin decât rachiu, care se bea în păhărele mici (cât degetarul!), mai mult pentru deschiderea poftei de mâncare. Se obțineau două feluri de țuică, rachiu: de tescovină și de prune; nu se amestecau. Rar se făcea din alte fructe: pere, zarzăre, caise, cireșe dulci și amare. Nu numai la sărbători se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]