154 matches
-
relevă un fragment din cuprinsul unei proteine bacteriene dăunătoare (peptidul SEI) dinăuntrul porțiunii dehiscente legate a moleculei HLA-DR1. În ilustrația de jos, în care este descrisă molecula HLA-DQ, se poate observa întreaga porțiune DQ cu o peptidă legată într-o dehiscență similară, văzută din lateral. Peptidele implicate în apariția bolilor încap în aceste fisuri într-un mod asemănător în care o mână încape într-o mănușă. Atunci când sunt legate, peptidele sunt prezentate celulelor T. Acestea necesită o prezentare intermediată de molecule
Antigen leucocitar uman () [Corola-website/Science/331574_a_332903]
-
os heterotopic ( formarea de os în afara zonei de fuziune ) și pseudoartroza ( eșecul fuziunii coloanei vertebrale ) . În plus , unele efecte secundare sunt observate la 1 până la 10 pacienți din 100 după intervenția chirurgicală propriu- zisă pe coloană , incluzând infecția după intervenție , dehiscența plăgii ( deschiderea plăgii ) , secreția ( infiltrația ) și eritemul ( înroșirea pielii ) . Pentru lista completă a tuturor efectelor secundare raportate asociate cu Opgenra , a se consulta prospectul . Opgenra nu trebuie administrat persoanelor care pot prezenta hipersensibilitate ( alergie ) la eptotermin alfa sau la oricare
Ro_735 () [Corola-website/Science/291494_a_292823]
-
Opgenra este implantat printr- o procedură chirurgicală invazivă efectuată sub anestezie generală . Reacțiile adverse înregistrate în timpul studiilor clinice efectuate ca urmare a unei astfel de intervenții chirurgicale și nu legate specific de materialele implantate au inclus infectarea plăgii la suprafață , dehiscența plăgii , osteomielită , complicații ale suportului mecanic , formarea de hematoame , greață , vărsături , febră și durere . Frecvența și gravitatea reacțiilor adverse postoperatorii au fost asemănătoare atât pentru grupul de test , cât și pentru cel de control . Reacțiile adverse postoperatorii nelegate specific au
Ro_737 () [Corola-website/Science/291496_a_292825]
-
necunoscută ( nu poate fi estimată din datele disponibile ) . Infecții și infestații Afecțiuni generale și la locul de administrare Frecvente : infecție postoperatorie , Mai puțin frecvente : inflamație locală , serom , migrarea produsului când este amestecat cu preparate de sinteză pentru completare osoasă . Frecvente : dehiscența plăgii , secreție , eritem , formarea de os heterotopic , pseudartroză . În cadrul populației care a participat la studiu , unii dintre pacienții cu boli pre- existente frecvent întâlnite ( de exemplu cardiovasculare , respiratorii , probleme genito- urinare , neoplasme ) au înregistrat o agravare a bolii anterioare în timpul
Ro_737 () [Corola-website/Science/291496_a_292825]
-
în timpul reducerii deschise a unui punct de fractură . Reacțiile adverse care urmează unei astfel de intervenții chirurgicale și care nu sunt asociate în mod specific cu produsul pot include infectarea plăgii , osteomielită , complicații de tip mecanic ale suportului mecanic , hematom , dehiscență , greață , febră și durere . În cadrul studiilor clinice , incidența acestor evenimente a fost > 10 % . Cu toate acestea , nu s- au constatat diferențe în ceea ce privește incidența acestor evenimente adverse , în comparație cu pacienții cărora li s- a implantat autogrefă osoasă , cu excepția ostomielitei , incidența acesteia
Ro_764 () [Corola-website/Science/291523_a_292852]
-
atriale; mobilizarea precoce, evitarea aspirației, aprecierea endoscopică a corzilor vocale și evitarea supraîncărcării cu lichide; diagnosticul perioperator și tratamentul agresiv al trombozei venoase profunde; reintervenție imediată și masaj cardiac deschis pentru tratamentul herniei și tamponadei cardiace datorate disfuncției patch-ului pericardic; dehiscența patch-ului diafragmatic și/sau hemoragia necesită reintervenție imediată; semnele precoce de infecție pot indica prezența fistulei bronho-pleurale sau a empiemului și necesită drenaj toracoscopic sau deschis; deplasarea mediastinală perioperatorie excesivă necesită plasarea unui cateter intraoperator [45]. Pneumonectomia extrapleurală urmată de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
dar vârsta per se nu constituie un factor independent de prognostic infaust la vârstnici cu EI și hemoculturi negative. 24.2.3. Ecocardiografia Examenul ecocardiografic este un criteriu major de diagnostic al bolii dacă pune în evidență vegetații, abcese sau dehiscențe ale protezelor valvulare. În prezența leziunilor valvulare degenerative, a calcificărilor valvulare sau a protezelor valvulare, mai frecvente la vârstnici față de populația generală, sensibilitatea diagnostică a ecocardiografiei transtoracice (ETT) pentru decelarea modificărilor patognomonice a EI scade de la 63% la 45% (25
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
care pot compromite AMI ca graft în revascularizarea miocardului: ram colateral foarte dezvoltat în porțiunea inițială a AMI cu apariția sindromului de furt sanguin coronarian (14); stenoza de arteră subclaviculară stângă nediagnosticată preoperator (15); fistulizarea AMI în parenchimul pulmonar (16). Dehiscența sternală sterilă Este cauzată de unele deficiențe de tehnică chirurgicală sau incapacității firelor de sârmă de a menține apropiate cele două margini ale unui stern moale și osteoporotic. Dehiscența sternală sterilă apărea de obicei în primele 7-10 zile postoperator. Pacienții
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
subclaviculară stângă nediagnosticată preoperator (15); fistulizarea AMI în parenchimul pulmonar (16). Dehiscența sternală sterilă Este cauzată de unele deficiențe de tehnică chirurgicală sau incapacității firelor de sârmă de a menține apropiate cele două margini ale unui stern moale și osteoporotic. Dehiscența sternală sterilă apărea de obicei în primele 7-10 zile postoperator. Pacienții acuză dureri și mișcări anormale la nivelul sternului care pot fi observate în timpul tusei. Uneori din plagă se evacuează o cantitate variabilă de lichid care de regulă este steril
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
secrețiilor, lavaj și închiderea per secundam a plăgii. De obicei nu este nevoie de antibiotice. În cazul în care se întârzie tratamentul, infecția se poate extinde la straturile profunde complicând evoluția bolnavilor. Infecții profunde ale plăgilor Includ mediastinita acută cu dehiscență sternală și osteomielita sternului. Incidența lor variază între 0,4%-5% (18). Factori de risc asociați cu apariția acestor complicații extrem de severe au fost considerați obezitatea, operațiile pe cord deschis în antecedente, folosirea ambelor artere mamare interne, durata și complexitatea
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
superficiale. Stafilococul este germenele cel mai frecvent implicat, dar pot fi întâlnite și alte microorganisme: Pseudomonas, Enterobacter, Serratia, Acinetobacter, Klebsiella, Legionella, Aspergillus fungi. Manifestările clinice includ febra, secreții la nivelul plăgii, instabilitate sternală, durere excesivă la nivelul plăgii, leucocitoză și dehiscența sternului. Ele survin de regulă la 2-4 săptămâni postoperator, dar uneori pot apărea și după luni sau ani de zile (44). Tomografia computerizată poate evidenția acumulare de lichid, o colecție gazoasă sau modificări inflamatorii la nivelul sternului. Scintigrafia cu celule
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
mușchi pectorali. Uneori, pentru acoperirea porțiunii inferioare a plăgii se folosește mușchiul drept abdominal sau marele epiploon. Folosirea omentului se asociază cu un disconfort semnificativ și cu ileus temporar. Cele mai frecvente complicații sunt sângerarea de la nivelul flap-ului muscular și dehiscența suturii flap-ului. Mediastinitele implică costuri ridicate și se asociază cu o mortalitate ridicată variind între 10% și 15% (46). De aceea toate eforturile trebuie concentrate în vederea diminuării incidenței lor și aceasta se poate realiza prin folosirea unei tehnici sterile, hemostază
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
hipotermia (124). Hipertensiunea arterială postoperatorie netratată corespunzător se asociază cu afectarea performanței ventriculului stâng, creșterea consumului miocardic de oxigen, apariția accidentelor cerebrale vasculare și a infarctului miocardic, creșterea incidenței tulburărilor de ritm și a sângerărilor postoperatorii determinate în special de dehiscența liniilor de sutură (125). Plasarea conductelor venoase în sistemul arterial atrage după sine o serie de consecințe. Expunerea la presiunea arterială duce la destinderea venei safene, ceea ce are drept urmare o pierdere a celulelor endoteliale ce variază între 2% și 70
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
drenaj va depinde viitorul apropiat al operației. Spun aceasta, pentru că va trebui evacuată limforagia care va fi abundentă datorită operațiilor de „vidanjare” limfatică a zonei, drenajul plasmatic și chiar sanguinolent, pentru că are de unde și, de ce nu?, și drenajul unei eventuale dehiscențe biliare sau jejunale, constituind fistulele anastomotice, așa cum vom vedea ulterior. Capitolul XI CHIRURGIA PANCREASULUI INELAR Date generale Pancreasul inelar face parte din una dintre grupele de anomalii ale pancreasului, care este generată de inversarea axului de rotire a mugurelui pancreatic
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
136). Revenim și accentuăm, ca rezecția gurilor de anastomoză să cuprindă, economic, și rezecția organelor de derivație, redate prin liniile roșii verticale. Schița alăturată redă corect și acest timp operator, care este esențial în prevenirea, de data aceasta, a unei dehiscențe anastomotice. În Figura 138 schițăm conduita chirurgicală a acestor fistule, operația constînd din: Tehnică: Timpul I - Rezecția, în întregime a ansei în „Omega”, aceasta incluzînd și fistula Braun de la piciorul ei. Timpul II - Confecționarea unei noi anse în „Omega
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
procedeu, descris de Morley în 1920 pentru eventrațiile localizate [54], constă în rezecția excesului aponevrotic urmată de sutura prin suprapunere a marginilor musculare normale periferice [8, 79]; rezecția diafragmatică poate avea ca și complicații hemoragia importantă, lezarea nervului frenic sau dehiscența diafragmului (cu hernie secundară), însă procedeul poate fi urmat de recuperare mai bună a funcției diafragmatice [57]. Procedeul Dor și Jean constă în separarea diafragmului de pericard și sutura în rever a diafragmului, rezultând 3 straturi în zona slabă a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
sau grefă cutanată liberă cu piele dezepidermizată, fascia lata etc. La nou-născuți Shields descrie ca procedeu reinserția diafragmului: se practică incizie la circumferința diafragmului, la câțiva centimetri de inserția costală. Diafragmul subțiat este întins și reinserat la marginea costală [70]. Dehiscența suturilor sau plicaturarea insuficientă necesită reinterveție. Abordul toracic miniinvaziv Chirurgia toracoscopică este folosită din ce în ce mai mult pentru corecția chirurgicală a eventrației diafragmatice, în special la copii. Avantajele binecunoscute acestui abord miniinvaziv constau în reducerea durerii postoperatorii, a morbidității postoperatorii, a disfuncției
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
maturează periodic, participând la procesul lunar de ovulație, transformându-se sub influența FSH hipofizar în folicul de Graaf destins de lichidul folicular, în care ovulul matur atinge 200 mm în diametru. Sub influența presiunii intrafoliculare crescânde se produce ruperea și dehiscența foliculului vezicular, urmată de eliminarea ovulului în cavitatea peritoneală sub influența LH hipofizar în jurul zilei a 14-a la femeia cu ciclul sexual normal de 28 zile. Spre deosebire de FSH care asigură maturarea foliculară, LH participă la realizarea ovulației și formării
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a cavității orale sau orofaringelui nu este de mare anvergură, singurul simptom restant postoperator poate fi cel algic local, dar care se va remite în timp. În unele cazuri însă, tratamentul chirurgical este unul complex, efectele secundare putând include: infecții, dehiscențele plăgilor postoperatorii, tulburări de alimentație și vorbire sau (în cazuri mai rare) decesul pacientului în timpul procedurii sau la scurt timp după acest tratament. Poate avea, de asemenea, implicații deficitare asupra esteticii feței (tratament „desfigurant”). Dexteritatea chirurgului este foarte importantă în
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
de bride retractile. Pielea, datorită dublei sale origini embriologice, prezintă două mijloace de cicatrizare: epiteliul ectodermic se reface de la marginea plăgii, iar dermul și hipodermul de origine mezodermică, prin proliferarea țesutului conjunctiv a cărui rol este de a umple rapid dehiscența cutanată [139]. Chirurgul trebuie să aibă în vedere mobilitatea feței și a pleoapelor, ca și menținerea inervației faciale. VII.1. CHIRURGIA TUMORILOR LA NIVELUL PLEOAPELOR Tumorile pleoapelor debutează, de regulă, la nivelul pielii. Rareori, tumorile pleoapelor debutează la nivelul conjunctivei
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
nod nu va fi prea puternică, pentru a nu le secționa cu firul și pentru a nu produce ischemia la nivelul lațului firului, dar suficientă, pentru a ține cele două suprafețe ale marginilor plăgii în contact perfect, fără spații sau dehiscențe. După suturarea întregii plăgi, se vor secționa capetele firelor la 3-5 mm de nod, pentru a împiedica desfacerea acestuia. Se mai utilizează seminodul, semicheia, dublul seminod (nod chirurgical). Seminodul se obține înrulând cele două capete ale unui fir, unul în jurul
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
în același sens formează un nod fals, ea poate fi strânsă și coborâtă, cele două semichei pot fi întoarse în sens invers. Nodul chirurgical nu se desface, dar el trebuie asigurat de un seminod complementar în sens invers. Prezența de dehiscențe la nivelul planului superficial de sutură se poate evita prin îndesirea firelor, iar prezența spațiilor de sub planul superficial de sutură se poate îndepărta prin aplicarea unei suturi profunde cu fir resorbabil. Dacă se utilizează un monofilament 10-0, nodul va fi
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
24 de ore. În cazul lambourilor utilizate pentru acoperirea defectelor produse în urma unei excizii, se lasă un interval mai mare: 7-14 zile. După 7 zile, se face rărirea firelor din două în două, repetate, la 2-3 zile, în funcție de tendința de dehiscență a plăgii. Complicațiile care apar după scoaterea fibrelor pot fi: - imediate: hemoragie, care poate fi foarte redusă, dehiscența plăgii (afrontare incorectă, scoaterea prematură a fibrelor, mai ales dacă țesuturile au fost sub tensiune). - tardive - infecția (sterilizarea incorectă a instrumentului, dezinfecția
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
mai mare: 7-14 zile. După 7 zile, se face rărirea firelor din două în două, repetate, la 2-3 zile, în funcție de tendința de dehiscență a plăgii. Complicațiile care apar după scoaterea fibrelor pot fi: - imediate: hemoragie, care poate fi foarte redusă, dehiscența plăgii (afrontare incorectă, scoaterea prematură a fibrelor, mai ales dacă țesuturile au fost sub tensiune). - tardive - infecția (sterilizarea incorectă a instrumentului, dezinfecția insuficientă a plăgii postoperatorii etc.). Scoaterea incorectă a firelor (lăsarea ansei pe loc) are ca urmare apariția de
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
care se reconstituie plecând de la marginea plăgii, care proliferează și acoperă progresiv țesutul subiacent, pe care se sprijină dermul și hipodermul, de origine mezodermică care, prin proliferarea țesutului conjunctiv formează un țesut de granulație, cu rolul de a umple rapid dehiscența cutanată. Suturile se vor face cu grijă, apropiind cât mai mult punctele (2-3 mm) sau recurgând la un fir de însăilare (surjet). Ținând cont de regula sfertului, deficitele mai mici sau egale cu 1/4-1/3 din lungimea totală a
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]