713 matches
-
Plasă care au asemenea eroi, situația este după cum urmează: 1). La comuna Mânjești, au fost înmormântați 8 Eroi sovietici, însă nu se pot identifica, deoarece au murit după luptele ce au avut loc la 23 24august[1944].2).La comuna Deleni, în afară de Eroii români identificați, mai sunt pe raza comunei circa 60 de Eroi sovietici, din care 57 pe câmp și 3 în satul Zizinca. Numărul germanilor morți pe raza comunei este de 380. Atât sovieticii cât și germanii nu se
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
greșeală, și niscaiva nemți sau români în eroi... sovietici! Cert e că, din păcate, peste eroii germani sau, mai ales, români s-a așternut ceața groasă a uitării. Vrând să aflăm câte ceva despre nemții și românii căzuți pe teritoriul comunei Deleni - Vaslui, am fost în această așezare vasluiană. La Zizinca am fost sfătuiți să luăm legătura cu Ștefan Martiniuc, recomandat fiindu-ne ca bun cunoscător al problemei care ne interesa. Nenea Ștefan (81 de ani) tocmai trăgea tescovina la teasc, așa că
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
se știe, acest lucru nu s-a mai întâmplat, datorită încetării ostilităților dintre România și Aliați, odată cu proclamația radiodifuzată a regelui Mihai I din 23 august 1944. Pierderile românești s-au înregistrat în contul Diviziei „Tudor Vladimirescu” care pe aliniamentul Deleni - Gura Albești - Roșiești a primit botezul focului. Pe aceste locuri au căzut 25 de ostași români, toți identificați, care au fost înhumați în cimitirul satului Delenii de Sus, într-o parcelă separată, astăzi neidentificabilă. Tot Martiniuc ne-a informat că
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
1944. Pierderile românești s-au înregistrat în contul Diviziei „Tudor Vladimirescu” care pe aliniamentul Deleni - Gura Albești - Roșiești a primit botezul focului. Pe aceste locuri au căzut 25 de ostași români, toți identificați, care au fost înhumați în cimitirul satului Delenii de Sus, într-o parcelă separată, astăzi neidentificabilă. Tot Martiniuc ne-a informat că în satul Deleni de Sus, în apropierea vechii primării, se află o groapă comună cu 8 militari germani, la a căror înmormântare a participat și el
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Roșiești a primit botezul focului. Pe aceste locuri au căzut 25 de ostași români, toți identificați, care au fost înhumați în cimitirul satului Delenii de Sus, într-o parcelă separată, astăzi neidentificabilă. Tot Martiniuc ne-a informat că în satul Deleni de Sus, în apropierea vechii primării, se află o groapă comună cu 8 militari germani, la a căror înmormântare a participat și el. Ca să aflu mai multe detalii, am plecat spre acest sat. Pe drumul bunicel care leagă Zizinca de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
comună, în șanțul din dreapta, am dat de un nene care-și făcea siesta, fiind faultat puternic de trăscăul acestei toamne bogate. Mi-am spus că pălitura de osândă i-o va executa nevastă-sa, când va poposi acasă! Ajuns în Deleni, cotuna „din sus”, am avut ocazia fericită de a discuta cu doi martori ai morții celor 8 nemți. Toate detaliile ne-au fost povestite de Lucreția Ciocan (77 de ani) și Apostu V. Ioan (74 de ani). De fapt, lui
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Albești-Idrici-Roșiești a fost spulberată de impetuoasa înaintare sovietică, drumul spre Bârlad fusese deschis. Trebuie să precizăm faptul că în urma crâncenelor lupte ce s-a dat în această zonă, sovieticii au pierdut peste 1800 de soldați, nemții peste 500 iar la Deleni și Gura Albești au fost înregistrate și primele decese ale unor militari români încadrați în Divizia de voluntari „Tudor Vladimirescu”, formată din prizonierii aflați în URSS. Iată ce a scris în continuare primarul Ioan Bontaș: „...din cauză că în dimineața zilei de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
se declarase a fi „de cetățenie română” și se născuse la 27 februarie 1900 în satul bucovinean Tărăseni. Venise în țară în cursul lunii aprilie a anului 1944 (deci, sigur se refugiase din calea războiului) și se stabilise în comuna Deleni, jud. Mehedinți. Opinăm că fugise din acest județ și se stabilise la Bârlad, unde a fost prinsă, așa cum s-a întâmplat cu sute și sute de oameni, hăituiți ca fiarele sălbatice, dintr un colț în altul al țării! Cum-necum, fuseseră
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
arhivistice. Se pare că, încă din dimineața zilei de 23 august, rușii și-au continuat înaintarea spre Bârlad și nu singuri ci însoțiți de divizia de „voluntari” români „Tudor Vladimirescu”. Lupte sângeroase au avut loc la Muntenii de Jos și Deleni, ocazie cu care, pe lângă militari nemți și ruși, au murit și de ai noștri. O altă coloană rusească ce venea dinspre Hușul ocupat a fost prinsă într-o ambuscadă la Idrici Vutcani-Roșiești. Pe aceste locuri, armatele staliniste au pierdut mai
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Ion Croitoru - membru CAP Stălinești; Gheorghe Cristea - președinte CAP Costești; Grigore Diaconu - președinte CAP Arsura; Alexandru Gându - inspector șef al Inspectoratului silvic județean; Maria Gramaticu - șef de echipă la CAP Roșiești; Vasile Ibănescu - președintele CAP Ibănești; Ion Moșanu - președintele CAP Deleni; Neculai Manolache - membru CAP Pădureni; Didina Moga - membră CAP Târzii; Mihai Munteanu - șef de fermă CAP Bunești-Averești; Ioan Neamțu - director, IAS Huși; Neculai Nechita - președintele CAP Cârja; Niță Panainte - membru CAP Codăiești; Ana Spiridon - preparator produse lactate, IIL Vaslui; Oprea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
purtată la școală într-o călimară care nu-i permitea să curgă. Dar ea curgea când ne zbenguiam, și mai ales când tașca devenea armă de luptă în încăierările dintre taberele de băieți, grupați după zonele de așezare a satului. Delenii - cei care locuiau în partea de sus și Vălenii - care locuiau în partea din vale. Pentru că în acele timpuri nu se foloseau stilourile și, cu atât mai puțin, pixurile, condeiele cu penițe împroșcau cerneala peste teme (făcând așa-numiții purcei
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
între ele, care au evoluat spre același rezultat formal. Cazurile sunt surprin zător de numeroase. De exemplu, numai în Oltenia există patruzeci și unu de locuri diferite numite Balta (fără derivate și compuse), douăzeci numite Bădești, treizeci și unu numite Deleni etc. Polionimele toponimice sunt numele diferite, purtate succesiv ori simultan de același topic, fie pentru că „motivarea“ prin reper s-a schimbat, fie pentru că încă nu s-a tranșat concurența onimică în favoarea uneia dintre formule. Sursa apariției numelor „concurente“ poate fi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
mai convenabile, chiar „măgulitoare“ în contextul istoric respectiv. Este vorba de schimbările oficiale de nume. Geografii Ion Nicolae și Ion Suditu, care au studiat fenomenul, au identificat „grilele“ folosite în cazul acestor schimbări: politică (Polițeni înlocuit cu Vadurile; Averești cu Deleni); religioasă (Călugăra Mare a devenit Măgura, Drăcenii - Slatina); socială (Golanii schimbată în Zorile; Haimanale în I.L. Caragiale), etnică (Țigănimea în Dealu Mare; Tătăruși în Breaza); economică (Pîrlita > Bărbulenii Noi; Secătura > Livada Nouă), etică (Băsenii a fost schimbat în M. Kogălniceanu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Mare a devenit Măgura, Drăcenii - Slatina); socială (Golanii schimbată în Zorile; Haimanale în I.L. Caragiale), etnică (Țigănimea în Dealu Mare; Tătăruși în Breaza); economică (Pîrlita > Bărbulenii Noi; Secătura > Livada Nouă), etică (Băsenii a fost schimbat în M. Kogălniceanu; Băligoși în Deleni; Puturoasa în Teiușu; Ciungi în Fîntînele; Flocești în Florești; Tîmpești în Grădinile). Cel puțin comice erau unele nume „noi“ menite să glorifice idealurile și realizările noii societăți: Orașul Stalin (pentru Brașov), Orașul Dr. Petru Groza (pentru Stei), Orașul Gh. Gheorghiu-Dej
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din eșantionul analizat au cultivat în anul 2000 pe 70 -80% din suprafață cereale ( Agrosem Miroslovești 98,2%), urmate de floarea soarelui și sfeclă de zahăr. Foarte puține societăți au avut o structură a culturilor mai diversificată ( Agrozoo Heleșteni, Prodleg Deleni). Una dintre unități este specializată în pomicultură (Pomicola Bălțați). Structura preponderent cerealieră a acestor a determinat obținerea unor rezultate economice slabe de către unele unități. rezultatelor economice înregistrate de către societățile agricole din județul Iași luate în studiu, prezentate în în anexele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
1064 103845 94,07 Sursa: Calculat după datele DGAA Iași Anexa 8 Rezultatele obținute de societățile agricole studiate în perioada 1998-2001 Societatea Anul depunerii bilantului suprafața Profitul brut al exercitiului: Pierderea bruta a exercitiului: Numar mediu de salariati: 1 Hodefin Deleni 1998 51537 7 1999 35320 0 4 2000 13561 4 2001 64 123056 5 2 Pomicola Baltati 1998 1077 9 1999 0 225437 6 2000 126 8525 5 2001 127 535553 3 Drumul Belsugului 1999 0 0 2 1998 0
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
5 2 Pomicola Baltati 1998 1077 9 1999 0 225437 6 2000 126 8525 5 2001 127 535553 3 Drumul Belsugului 1999 0 0 2 1998 0 0 2 2000 0 0 2 2001 131 0 0 2 4 Pogriped Deleni 1998 5282 5 1999 5344 0 5 2000 9740 5 2001 137 438303 4 5 Agro-pomi Strunga 1999 1928 0 1 2000 0 0 1 2001 165 25761 2 1998 0 0 2 6 Agroveg Verseni 1998 0 0 1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
4 5 Agro-pomi Strunga 1999 1928 0 1 2000 0 0 1 2001 165 25761 2 1998 0 0 2 6 Agroveg Verseni 1998 0 0 1 1999 0 0 1 2000 13870 1 2001 184 60997 1 7 Agro-tricom Deleni 2001 187 525863 4 8 Calitatea Pascani 1998 5697 2 1999 13583 0 2 2000 203 42537 2 2001 203 121928 2 9 BETA Scobinti 1998 38619 3 1999 0 71758 2 2000 38781 2 2001 220 106449 2 10
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
2 2001 203 121928 2 9 BETA Scobinti 1998 38619 3 1999 0 71758 2 2000 38781 2 2001 220 106449 2 10 Agromixt Miraj Cuza 1998 2251 1999 2006 0 0 2000 1651 2001 227 514 1 11 Agromax Deleni 1998 23015 5 1999 40516 5 2000 41533 5 2001 244 189004 5 12 Libertatea Movileni 1998 61124 5 1999 103519 0 5 2000 244 479828 6 2001 247 662104 6 13 Agromec Trifesti 1998 0 0 1999 0 0
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
662104 6 13 Agromec Trifesti 1998 0 0 1999 0 0 2000 13263 3 2001 250 0 0 3 14 Agroind Miroslovești 1998 0 0 4 1999 0 0 4 2000 1679 4 2001 252 0 0 4 15 Prodleg Deleni 1998 36715 7 1999 3932 0 6 2000 318 5902 6 2001 310 54690 4 16 Agrim Stolniceni 1998 0 0 7 1999 0 0 7 2000 0 0 3 2001 349 0 0 4 17 Podis Costesti Tg. Frumos
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
noastre, pe când începusem și eu, drăgăliță-doamne a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești, din târg drept peste apa Neamțului; sat mare și vesel, împărțit în trei părți, care se țin tot de una: Vatra Satului, Delenii și Bejenii. Șapoi Humuleștii și pe vremea aceea nu erau numai așa un sat de oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
Papp de Zerind, deși Ezechil a luptat și a fost rănit pe front. Respins de toți, Ezechil se alătură legionarului Baniciu. Partea obligatoriu bună, pozitivă în conflict, țăranii fără pământ, până acum tratată nediferențiat, este segmentată de Popovici. Țăranii din Deleni și moțoganii tolerați pe moșia baronului sunt la fel de săraci, dar, nefiind din partea locului, moțoganii sunt săriți la împărțirea pământului. Instigați de avocatul lui Papp, ei pornesc împotriva delenilor. Momentul plecării la luptă e antologic : „Vă propun să cântăm «Trăiască regele
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fără pământ, până acum tratată nediferențiat, este segmentată de Popovici. Țăranii din Deleni și moțoganii tolerați pe moșia baronului sunt la fel de săraci, dar, nefiind din partea locului, moțoganii sunt săriți la împărțirea pământului. Instigați de avocatul lui Papp, ei pornesc împotriva delenilor. Momentul plecării la luptă e antologic : „Vă propun să cântăm «Trăiască regele !»”, zice avocatul. La care „vocalistul” cetei crâncene de moți cu clopuri, sarici și mâna în brâu scoate un răcnet înfiorător, venit din negura vremurilor : „Aaaaa ! Iute-mi taie
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
zice avocatul. La care „vocalistul” cetei crâncene de moți cu clopuri, sarici și mâna în brâu scoate un răcnet înfiorător, venit din negura vremurilor : „Aaaaa ! Iute-mi taie cuțâtu’, că l-am ascuțât amu’ !”. Înfruntarea este și ea orchestrată impecabil. Delenii strigă : „Vrem pământ, că ne- am luptat !”. Un propagandist de duzină n-ar fi îndrăznit să pună în gura lui Mitru Moț replica : „Unde te-ai luptat, în pat cu bărbat-tu ? !” adresată unei țărănci gureșe. Banalizând, umorul întărește realist
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
că moții n-au fost trecuți pe listele de împro prietărire, Ardeleanu îl silește pe Moț să ia cuvântul și să le promită repararea nedreptății. Moții se liniștesc - din nou, aici ar fi oprit lucrurile un propagandist de duzină. Dar delenii lui Titus Popovici sar ca arși : adică de ce să ia moțoganii pământ, ca să le rămână lor mai puțin ? Setea de avere, rezervată până la acest film chiaburilor și moșierilor, iată că îi roade și pe țăranii săraci, îngerii moralei de odi
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]