144 matches
-
văzute prin muzee: ce fel de oameni erau aceia ce puteau să mînuiască asemenea greutăți?". Toma d^Aquino e luat peste picior printr-un citat: ,în cer, preafericiții vor asista la pedepsirea damnaților pentru ca beatitudinea lor să fie și mai delectabilă". Nici Dostoievski nu are parte de-o mai mare benevolență: ,Să fi îmbătrînit și Dostoievski? Sau nu el? Citesc, a nu știu cîta oară, Crimă și pedeapsă. E un roman popular, cu fire destul de groase. Pînă unde am ajuns, numai
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
dintre dialogurile precedente desfăș urate sub aceeași egidă a Ateneului, avîndu-i ca protagoniști pe Herta Müller și pe Gabriel Liiceanu. E posibil ca de această dată cei doi conferențiari să nu-și fi propus oricum decît un dialog consensual și delectabil, ceea ce le-a și reușit. Atîta că, date fiind diferențele de orientare politică dintre cei doi, cred că așteptările unei părți consistente a publicului ar fi mers către o polemică mult mai nuanțată. Cei care i-au citit cărțile lui
Amos Oz și Gabriel Liiceanu la Ateneu by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4865_a_6190]
-
mai frumoase cărți scrise vreodată despre poezia românească, Ion Pop găsise în comentariul făcut de poetul însuși pe marginea unui rondel de Macedonski (în Afinități selective) o admirabilă exprimare valabilă inclusiv autorului Simplerozelor. Iat-o: ,un joc aproape gratuit (și delectabil) al propriei lui civilizații." Unde, spun eu, accentul nu cade atît pe ,joc", cît, mai ales, pe această ,proprie civilizație". Tehnica (joculară) a fost remarcată cu asupra de măsură, versurile lui Șerban Foarță fiind, practic, exemplificări obligatorii în dicționarele de
Ceci n'est pas une poésie! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11316_a_12641]
-
virgulei înseamnă respectarea strictă a unui anume ritm, catrenele tautofonice refuzîndu-se oricărei alte prelucrări, muzical vorbind, poemul Pomieră este, de pildă, o secvență de jazz textual deschisă, disponibilă oricînd oricărui temerar virtuoz. E clar că jocul textual este esențial și delectabil în poezia manieristă, precum tehnica fusion în jazzul compozit, dar cît de gratuit e!? Altfel spus, cît sentiment mai încape pe lîngă tehnică? Unele voci s-au pripit reclamînd goliciunea poemelor secate de orice sensibilitate, dar niciodată rolul receptorului n-
Ceci n'est pas une poésie! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11316_a_12641]
-
que habito, 2011) Regia: Pedro Almodóvar. Cu: Antonio Banderas, Elena Anaya, Marisa Paredes. Genul filmului: Dramă, Thriller. Durata: 120 minute. Premiera în România: 11.11.2011. Produs de: Buena Vista International Spain. Distribuit în România de: Independența Film. Dincolo de promiscuitatea delectabilă cu tentă de melodramă, dar și de momentele de suspans ale thrillerului, filmul lui Almodovar apelează la resursele de semnificaț ie și expresivitate ale unui mit clasic, cel al lui Pygmalion și al Galateei. Îți vine în minte numaidecât My
Pygmalion și Galateea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5103_a_6428]
-
nu doar prin dimensiuni (peste 500 de pagini text, fără "aparat"!), ci, în primul rând, prin amploarea ariei de investigație, ca și prin fericita alternanță stilistică între limbajul specializat și comentariul deschis, aproape colocvial, care o face accesibilă și chiar delectabilă și nespecialiștilor. Scopul mărturisit de autor este acela de a evalua "rezultatele interferențelor lingvistice între limba română și limbile clasice." Aspirație cu mult depășită, de fapt, în cursul investigației, prin varii deschideri din filonul primar. Oricare ar fi acestea însă
Cultura cuvintelor by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7154_a_8479]
-
Foarță beneficiază de un statut ierarhic ancilar. Căci e, între scriitori, un cititor. Discuția e mult mai lungă și nu cred că e momentul s-o detaliez acum. Destul să repet că Narațiunea de a fi e, realmente, o carte delectabilă. O recomand cu căldură. Ceea ce nu înseamnă că nu-i observ și neajunsurile. Nu la micile accidente mă refer (interviul fiind, prin natura lui, supus accidentalului). Sigur că, între timp, destule dintre afirmațiile de acolo și-au pierdut însemnătatea inițială
Afinități efective by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3648_a_4973]
-
absent nu e, de fapt, adevărata moralitate și spiritualitate; 2) când morala ori duhul însuși intră în regimul dispariției, cu alte cuvinte când nimic nu mai poate salva opusul de la o grea și insurmontabilă suferință. Câtă puzderie de muzici delectabile se vehiculează azi în eterul canalelor de transmisie/recepție! E un dar fără acoperire prezent la o falsă sărbătoare a spiritului. Căci legea spiritului se exprimă în cultul ei. Iată de ce compozitorii și interpreții trebuie să priceapă că etajul moral
Virtuozitate ?i specula?ie by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84257_a_85582]
-
povestea întâlnirii lui Zambaccian cu G. Călinescu și a celor două tablouri false cumpărate de acesta dintr-un anticariat de pe aceeași (acum fosta) stradă a Modei, descoperirea comorii din zidul institutului condus de G. Călinescu sunt printre episoadele cele mai delectabile ale cărții.
O microistorie a cafenelelor literare by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2630_a_3955]
-
mea). Primul meu contact cu acest virtual gyneceu de fecioare, m-a făcut să mă simt ca un eunuc într-un harem - desigur, cu o deosebire esențială - dar acest sentiment s-a spulberat degrabă. Majoritatea fetelor aveau farmec și o delectabilă naturalețe, împletite cu distincția și manierele tinerelor doamne Sudiste, în viața reală sau zugrăvite în narațiuni. Unele din ele erau grozav de drăgălașe, adesea cu expresia visătoare și cu glezna zveltă pe care le-am atribui eroinelor lui Edgar Allan
Matila Ghyka în America by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/7807_a_9132]
-
lui Gorbaciov, cînd a scăpat situația de sub control: să trimită trupe în România ca să înăbușe revoluția! Asta ar trebuie sa-i astîmpere în elogii pe toți cei care salivează și astăzi vorbind despre patriotismul lui Ceaușescu). Ne-au mai atras delectabil atenția, în ordinea lecturii, Șerban Foarta cu o grație de nepovestit, Ioan Grosan, hazos-melancolic și Radu Cosasu, cu una dintre cele mai frumoase schițe de portret din vieata să de extremist de centru. Un Brassens al tuturor nostalgiilor cosasiene - muzică
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
mare, foarte mare număr de volume. De aici cred că vine și principala problemă a scrisului lui Mateescu: dintr-o abundență care, privită de la distanță nu poate fi altfel decât perdantă. Citit în doze homeopatice, el poate fi un autor delectabil, cu momente chiar de strălucire. Imediat ce începe să pasioneze însă, dezamăgește prin cantitate. (Nu-i exclus ca aceasta să fie cauza impresiei amestecate pe care mi-au lăsat-o cele cinci volume de Jurnal.) Constantin Mateescu are o corectă intuiție
Stilistica eschivei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6419_a_7744]
-
care-l inițiază relativ la tehnicile neortodoxe de luptă din branșa lui: Lyn Cassady (George Clooney). Cassady are toate datele escrocului de dugheana, manevrând trucuri gen alba-neagra, posedă multe dintre semnalmentele unui mitoman talentat cu o doză de paranoia, toate coagulate delectabil de un cabotinism structural. El este produsul suprem al școlii lui Bill Django, omul care omoară caprele cu privirea. „Be what you can be" este motto-ul acestei arme puțin disciplinate, ceea ce sună similar cu remarcă unui personaj din Full
Tăcerea caprelor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6329_a_7654]
-
care nu este nici cea a parodiei, nici aceea a comicului clasic pe teme cazone, si care se desparte de MASH, în aceea că ezitarea care se joacă în mod cert cu credulitatea profesioniștilor teoriei conspirației, rămâne ezitare, într-un delectabil indecidabil. Abia această ambiguitate a neseriozității devine profundă.
Tăcerea caprelor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6329_a_7654]
-
patern ori matern, astfel că micul Vlad este mai curând crescut de Mărioara, fată-în-casă și bonă deopotrivă, care în vacanțe îl mai scapă pe copil de nesfârșitele meditații și lecții de pian, ducându-l la țară. Tot într-un registru delectabil sunt relatate diversele faze ale apropierii lui Vlad de Andreea, colega frumoasă ca o femeie din reclame și mai tânără cu 14 ani decât el, pe care la început doar o privește ca pe o imagine perfectă și atât. Curând
Muzical by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4467_a_5792]
-
care își gelozește „actuala”. Ca să concluzionăm, Cartușe e un roman „ușurel” (vă rog să notați ghilimelele) doar pentru că Andrei Pogorilowski așa l-a vrut. Lui îi reușește - din prima! - un lucru la care alții doar visează: să scrie un roman delectabil, fără urmă de pedanterie, dar care conține în țesătura sa invizibilă o filosofie ca atare. Autorul a știut să presare în text semințele pentru surprize viitoare, atât pentru dornicii de suspans, cât și pentru cei care mai vor să afle
Muzical by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4467_a_5792]
-
și plânge, fiind cuprins de teamă. Are adesea remușcări. Își contemplă cu frică propriile puteri și se străduiește să nu abuzeze de ele. Cu așa vampir e o plăcere să ai de-a face. Doina Ruști a creat un personaj delectabil, pe care îl exploatează de-a lungul întregului roman. Zogru este un insider la propriu, dar și la figurat. E instrumentalizat pentru a se "accesa" diferitele momente și contexte istorice și a se recupera specificul lor, limbajele vechi, parfumul arhaic
Un vampir de treabă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8377_a_9702]
-
accesorii eseistice fie și prin comparație cu ultrabanalul Sfârșit de veac în București al lui Ion Marin Sadoveanu. Fără să aibă pretenția vreunei "structuri secrete", acuratețea reconstituirii și varietatea tipologiei îl fac pe I. M. Sadoveanu măcar lizibil, dacă nu delectabil. Pe când fandoselile jenante ale lui Mateiu I. Caragiale reușesc, în cel mai bun caz, să furnizeze explicații despre mentalitatea profund reacționară a cititorului român profesionist. Pentru că despre lectura "de plăcere" a acestui roman nu am auzit în viața mea pe
Care e cea mai proastă carte românească? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7033_a_8358]
-
prima bucățică dintr-o mîncare destul de populară fără a fi simplă care-l trimite direct în copilărie. Este vorba de Ratatouille. Și se pare că specialitatea nu este numai pe gustul rafinaților critici, din moment ce, uneori și scriitorii și-o amintesc delectabil. Spre exemplu: "De-atunci, mîncarea mea preferată este peștele a la greque, un sos de tomate, cu felii subțiri de morcov și vinete și roșii înăbușite și ceapă: în caucaziană - adjapfandal, în franceză - ratatouille." Putem citi asta în romanul lui
Oameni și șoareci (pentru a nu mai socoti și bucătarul) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9238_a_10563]
-
o superioară „gastronomie” a spiritului asociaționist, căci, așa cum afirma Eliot în eseurile sale, tradiția însemna pentru el foarte mult, o sursă de texte vizionare, un cernoziom fertil al propriei creații, ca sursă de aluzii fie extrem de rafinate, fie, dimpotrivă, unanim delectabile. Ne poate da de gândit și astăzi curajul lui T.S. Eliot de a crede fără echivoc că teama de cultură este nemotivată și de a acționa în consecință. În capodopera sa The Waste Land (Țara pustie sau Tărâmul pustiit), el
T.S. Eliot sau aventura poetică totală by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4252_a_5577]
-
decât nimic. Aerul de devitalizare devine mai acut în cealaltă aventură, a șoferului de la Avicola care, respins sistematic de soție, își descoperă interesul pentru o tânără hangiță la al cărui bar trage pentru a lua masa. Șoferul cochetează cu posibilitatea delectabilă a adulterului, indecis, prea timid pentru a aborda relația frontal, tânjind, fără să găsească expresia convenabilă a dorinței sale. Încropirea unui business aviar reprezintă surogatul acestei complicități cu aromă de fulgi, ouă proaspete și love affair. Tensiunea care rezidă din
De dragoste epocală by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6742_a_8067]
-
cinematografică. Formulele specifice, de la commedia dell arte la pantomimă, scot în evidență tocmai acest lucru. De foarte multe ori, chiar ai impresia că asiști la o piesă de teatru filmată, în special scenele în care nuntașii apelează la o pantomimă delectabilă transmițînd gestual mesajele, într-un acord mutual și coordonare perfecte sau pe șoptite jucînd ceea ce în copilăria mea se numea "telefonul fără fir" sau "telefon american". Și aici, actorul Mălăele travestit în regizor ne oferă întreaga măsură a talentului său
Zgomotoasa nuntă mută by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7857_a_9182]
-
cadru. Circul se ivește oportun pentru a ruina întregul eșafodaj propagandistic închizînd într-un cadru funambulesc-baroc întreaga reprezentație ca theatrum mundi, unde nebunia și grotescul își au rolul lor. Tabloul devine suprarealisto-baroc, toate aceste "spectacole" se amestecă configurînd o heterotopie delectabilă. Devine ușor sesizabil pentru o persoană cît de cît familiriazată cu lumea rurală că vestimentația, muzica, romanța-tango în genul Christian Vasile, Jean Moscopol sau Zavaidoc etc. pe care o ascultă sătenii și uneori chiar limbajul personajelor nu corespunde cu o
Zgomotoasa nuntă mută by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7857_a_9182]
-
erudiție a cărturarului de mai tîrziu, a condus la o înțelegere superioară a culturii și literaturii franceze. O incontestabilă dovadă în acest sens o constituie și volumul recent apărut, Literatura franceză de la Villon la zilele noastre, carte deopotrivă densă și delectabilă, amestec cu adevărat rar în peisajul cultural actual. La capătul lecturii acestui volum de eseuri toate detaliile autobiografice din articolul amintit mai devreme capătă un înțeles deplin. Biografia și experiența de lectură se luminează reciproc, ca într-un joc de
În paradisul cuvintelor by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15168_a_16493]
-
a doua a debutat cu un binevenit interludiu clasic, datorat pianistului Eduard Kuntz (născut în Siberia în 1980 și laureat al Festivalului Enescu, ediția 2007), pe care îl admirasem nu demult la Cluj, în concertul susținut împreună cu violonistul Alexandru Tomescu. Delectabilele lucrări semnate de Albeniz, Ravel, Chopin și Scarlatti au fost interpretate cu un simț al nuanțelor și o rasată sensibilitate, demne de marea școală interpretativă rusă. Asta îmi dă speranțe că la edițiile viitoare vom putea vedea pe viu și
Vechiul Castel Bran ca nou tărâm jazzistic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3196_a_4521]