91 matches
-
fișier format text ASCII, în care fiecare înregistrare (linie) se termină cu "carriage return" și "linefeed". Nu se admit în cadrul înregistrărilor (liniilor) diacritice (caractere românești) și caractere de control, cu excepția celor menționate anterior. Separatorul dintre câmpuri va fi virgulă, iar delimitatorul câmpurilor de tip caracter (alfanumeric) va fi #. b) în fișier format DBF - DataBaseFile (dbase, Fox, Visual Fox, etc). ... Ordinea câmpurilor din structura fișierului este obligatorie, indiferent dacă acestea se completează sau nu. Fișierul (text sau DBF) va avea obligatoriu denumirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176134_a_177463]
-
fișier format text ASCII, în care fiecare înregistrare (linie) se termină cu "carriage return" și "linefeed". Nu se admit în cadrul înregistrărilor (liniilor) diacritice (caractere românești) și caractere de control, cu excepția celor menționate anterior. Separatorul dintre câmpuri va fi virgulă, iar delimitatorul câmpurilor de tip caracter (alfanumeric) va fi #. b) în fișier format DBF - DataBaseFile (dbase, Fox, Visual Fox, etc). ... Ordinea câmpurilor din structura fișierului este obligatorie, indiferent dacă acestea se completează sau nu. Fișierul (text sau DBF) va avea obligatoriu denumirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186080_a_187409]
-
fișier format text ASCII, în care fiecare înregistrare (linie) se termină cu "carriage return" și "linefeed". Nu se admit în cadrul înregistrărilor (liniilor) diacritice (caractere românești) și caractere de control, cu excepția celor menționate anterior. Separatorul dintre câmpuri va fi virgulă, iar delimitatorul câmpurilor de tip caracter (alfanumeric) va fi #. b) în fișier format DBF - DataBaseFile (dbase, Fox, Visual Fox, etc). ... Ordinea câmpurilor din structura fișierului este obligatorie, indiferent dacă acestea se completează sau nu. Fișierul (text sau DBF) va avea obligatoriu denumirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186081_a_187410]
-
de mișcare inerent direcționată pot fi folosite nonagentiv (a) sau agentiv (b). Verbele care denotă o mișcare inerent direcționată sunt delimitate lexical, iar sensul lor implică o schimbare de localizare realizată; de aceea, nu este nevoie de un al doilea delimitator sintactic care să specifice schimbarea de stare (b): (a) Willa arrived breathless 'Willa a ajuns fără respirație' (b) We arrived (at the airport) '(Noi) am ajuns (la aeroport)'. Verbele agentive care descriu modul de deplasare apar în mod regulat cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
inacuzativ, descriind o mișcare direcționată, clasa (c) are comportament oscilant, în funcție de prezența unui grup prepozițional/adverbial care să indice direcția, iar clasa (d) are comportament inergativ, mișcarea fiind nedirecționată (în plus, și atelică) și imposibil de asociat cu un grup delimitator (*Ion a hoinărit până acasă). Holmer (1999) propune un alt tip de analiză pentru verbele de mișcare, încercând să cuprindă și situația din bască 18: verbele de mișcare atribuie două roluri, Temă (subiectului) și Țintă (complementului direcțional), dar nu atribuie
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
conține numărul argumentelor și informația aspectuală: telic [+ EM] sau atelic [− EM]. Spre deosebire de trăsăturile selecționale (uman, animat, care nu există la interfață), trăsăturile aspectuale și cele categoriale (numărul argumentelor) nu sunt dependente de context. Majoritatea verbelor de mișcare acceptă, opțional, un delimitator, care poate transforma un predicat atelic inergativ (run 'a alerga', walk 'a merge') într-unul telic, inacuzativ (run to the store 'a alerga până la magazin', walk to the scool 'a merge (până la) școală'). Tenny (1994)79 sugerează că verbele de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sensului lor; diferența față de entitatea care măsoară evenimentul este că aceasta are punct final, pe când parcursul nu are punct final, ci oferă o scală a distanței; punctul final poate fi impus din exterior, printr-un grup prepozițional locativ; parcursul împreună cu delimitatorul au același rol ca măsura evenimentului; interpretarea telică a verbelor de mișcare se obține prin formarea unui predicat complex (V + PP), care, datorită grupului prepozițional, este inerent telic. Există deci două modalități de a obține o interpretare telică: fie printr-
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbelor de mișcare se obține prin formarea unui predicat complex (V + PP), care, datorită grupului prepozițional, este inerent telic. Există deci două modalități de a obține o interpretare telică: fie printr-un argument generat în Spec,EM, fie printr-un delimitator. Acest model poate explica și construcțiile cu dativul și pe cele cu dublu obiect, fără a mai apela la ipoteza scindării proiecției VP (engl. VP-shell). Consecința acestui model este că două macroroluri sunt suficiente pentru a descrie selecția argumentelor: punctul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
argumentelor: punctul inițial și punctul final; dacă există al treilea argument, acesta desemnează obligatoriu parcursul. Cazul acuzativ este atribuit de nodul aspectual responsabil de telicitatea evenimentului; nu există telicitate fără Caz acuzativ, cu excepția situațiilor în care apare un grup prepozițional delimitator. Alternanța cu dativul și alternanța locativă nu sunt alternanțe: cele două sensuri rezultă din posibilitatea verbelor de a genera oricare dintre argumente în Spec,AspEM. 4.4.3. Van Hout (2004) arată că, în neerlandeză, singurul factor lexico-semantic important pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
structurile rezultative; inacuzativele care denotă evenimente atelice nu apar cu structuri rezultative. Avram (2003: 188) arată că inacuzativele telice pot apărea cu structuri rezultative dacă nu denotă un eveniment cu localizare inerent specificată sau o stare specific delimitată, cu un delimitator inerent specificat; deci numai inacuzativele derivate pot apărea cu rezultative. Levin și Rappaport Hovav (1995: 33) arată că Simpson (1983)34 este primul care a observat relevanța construcției rezultative pentru inacuzative și apreciază că, în engleză, construcția rezultativă este un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a pune capăt dificultăților pe care Comisia de delimitare, însărcinată cu executarea art. 20 din Tratatul de la Paris, le-a întâlnit - se remarca de la începutul Protocolului - plenipotențiarii Austriei, Franței, Marii Britanii, Prusiei, Rusiei, Sardiniei, Turciei, au hotărât, după examinarea rapoartelor comisiilor delimitatorii, ca respectiva frontieră să fie trasată după planul 1, anexat protocolului. Se preciza, cu detalii de teren, traseul frontierei de la țărmul Mării Negre spre vest și apoi spre nord-vest, până la râul Prut. Localitățile Bolgrad și Tobak treceau la Moldova, în timp ce Rusia
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
delimitarea frontierei între Rusia și Turcia, după mai bine de un an de la încheierea tratatului de pace. La art. 1 se confirma că „traseul frontierei Rusiei și Turciei în Basarabia este și rămâne determinat conform hărții topografice întocmite de comisarii delimitatori la Chișinău, la 30 martie 1857; harta este anexată prezentului tratat, după ce a fost parafată.” La art. 2 se confirma planul anexat Protocolului de la Paris (6 iunie 1857): insulele cuprinse între diferitele brațe ale Dunării la vărsare, formând Delta acestui
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pe care Comisia de delimitare, însărcinată cu executarea art. 20 din Tratatul de la Paris, le-a întâlnit, în urma dispunerii locurilor, plenipotențiarii curților Austriei, Franței, Marii Britanii, Prusiei, Rusiei, Sardiniei, Turciei, autorizați cu forme în regulă, au hotărât, după examinarea rapoartelor comisiilor delimitatorii, că respectiva frontieră va fi trasată definitiv după planul nr. 1, parafat de subsemnații, anexat prezentului protocol; că acesta va pleca, în consecință, de la Marea Neagră, la două mii nouă sute treizeci și șase metri la est de Lacul Burnasola, de la un punct
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în Basarabia a Insulei Șerpilor și a Deltei Dunării (Austria, Franța, Marea Britanie, Prusia, Rusia, Sardinia, Turcia). 7/19 iunie 1857, Paris ...................................................................................................................................... Art. 1. Traseul frontierei Rusiei și Turciei în Basarabia este și rămâne determinat conform hărții topografice întocmite de comisarii delimitatori la Chișinău, la 30 martie [11 aprilie] 1857; harta este anexază prezentului tratat, după ce a fost parafată. Art. 2. Puterile contractante convin că insulele cuprinse între diferitele brațe ale Dunării la vărsare și formând delta acestui fluviu, așa cum o indică
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fișier format text ASCII, în care fiecare înregistrare (linie) se termină cu "carriage return" și "linefeed". Nu se admit în cadrul înregistrărilor (liniilor) diacritice (caractere românești) și caractere de control, cu excepția celor menționate anterior. Separatorul dintre câmpuri va fi virgulă, iar delimitatorul câmpurilor de tip caracter (alfanumeric) va fi #. b) în fișier format DBF - DataBaseFile (dbase, Fox, Visual Fox, etc). ... Ordinea câmpurilor din structura fișierului este obligatorie, indiferent dacă acestea se completează sau nu. Fișierul (text sau DBF) va avea obligatoriu denumirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183951_a_185280]
-
contextul propice pentru înlocuirea doctrinei defensiv-emancipatoare a latinismului cu programul ofensiv-afirmator al dacismului. Dacă prima era o idee integratoare aspirând la acceptarea românilor în rândul popoarelor europene la un nivel de paritate etnico- națională, dacismul s-a manifestat ca idee delimitatoare prin intermediul căreia românii au dorit să își sublinieze specificitatea și originalitatea în cadrul concertului popoarelor în cadrul cărora își făcuse cu greu loc (Babu-Buznea, 1979, pp. 38-39). După ce terenul este brăzdat de Mihail Kogălniceanu cu a sa faimoasă denunțare a romanomaniei, răscolit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]