259 matches
-
violenței". Această definiție largă ar putea fi precizată, pentru a asigura comparabilitatea cercetărilor, și aceeași cercetătoare propune diferențierea următoarelor forme de comportamente antisociale: "violență fizică sau amenințare la adresa persoanelor (în principal: loviturile și rănirile, agresiunile, încăierările); alte forme de comportamente delincvente (în principal: furtul, vandalismul, consumul de droguri); delicte legate de statut (în principal: chiulul, frecventarea cafenelelor și discotecilor, fuga de la școală); comportamente în afara normei și legate de școală (gălăgie intenționată, întârzieri, ieșirea de la oră înainte de încheiere, fumatul în școală, cu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
spectaculoasă și inutilă. Ne putem întreba dacă e bine să păstrăm pluralul cu uz criminologic al termenului de "incivilitate". N-ar trebui să păstrăm din noțiune doar ideea unei stări a legăturii sociale caracterizate prin ocuparea spațiului public de către grupuri delincvente sau flirtând cu delincvența și prin retragerea în sine a victimelor lor obișnuite? Într-o cercetare asupra traficului de stupefiante (Debarbieux, 2002), am demonstrat, pe baza unor îndelungi observații etnografice în două cartiere pariziene, că anumite "incivilități" pot fi elemente
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
14 ani din nouăsprezece școli engleze, dar și cercetarea lui Blaya (2001), cuprinzând 1 672 de elevi englezi conchid că nu există nici o diferență semnificativă între reprezentanții celor două sexe. Așadar fetele nu sunt doar victime. Participarea fetelor la acte delincvente în mediul școlar este confirmată de declarațiile de participare la extorcare, rezultate din ancheta națională asupra climatului școlar din Franța, în gimnaziile defavorizate (Debarbieux, 1999), care scoate la iveală o participare mai mică, dar demonstrată a fetelor la acte de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ani (Werner, 1999) pe un eșantion de 545 de copii, că, în ciuda unei expuneri precoce la diferiți stresori (sărăcie, violență sau absența tatălui etc.), acești copii "rezilienți" au știut să se adapteze corect și n-au prezentat episoade violente sau delincvente. Dacă sărăcia este violență, nu înseamnă că și săracii sunt obligatoriu violenți. Nu există un handicap socio-violent. Acumularea factorilor de risc Nu există așadar o cauză unică a violenței. Nici un factor, luat în parte, nu este o explicație suficientă. Avem
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cercului. Nu trebuie nici să confundăm efectivul școlilor și efectivul claselor: grupările pe "clase de nivel" pot face ca, paradoxal, clasele cele mai puțin numeroase să fie cele mai dificile, dacă sunt constituite exclusiv din elevi cu o puternică identificare delincventă. Și în acest caz, o abordare simplistă (mai puțini elevi în clasă = mai puțină violență) trebuie modulată printr-o abordare contextuală fină. • Efectele legate de organizarea muncii în echipa adultă și de managementul școlii Dacă teoria criminologică numită "acționism" ne
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pentru violență școlară! La urma urmei, această interpretare s-ar acorda foarte bine cu așa-numitele teorii "acționiste", care explică actul delincvent prin oportunitățile de a-l comite (cu riscuri mai mici): mai puțin timp la școală, mai puține oportunități delincvente în școală. Raționamentul poate părea cinic, dar este întărit de faptul bine cunoscut că violența se produce în orele și locurile intermediare (Payet, 1996), or, tot din lipsă de mijloace, sunt rarisime școlile care dispun, de exemplu, de o cantină
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pe teren de ameliorare a școlarizării, în special pentru fete. În Brazilia, încă de la 14 ani, numărul elevilor școlarizați scade puternic. Se poate crede că adolescenții cei mai violenți sunt absenți din școală, poate intrați într-o (uneori scurtă) viață delincventă sau având meserii mărunte prin care se descurcă social și financiar; • o altă explicație a acestei "liniști școlare" ar putea fi validă din punct de vedere sociologic și psihologic: ea ține de incorporarea dominației trăite de clasele sociale cele mai
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cultural. Cu alte cuvinte, o societate creează dorințe pe care nu poate să le îndeplinească pentru o parte din membrii acesteia. Datorită acestui lucru unii indivizi utilizează mijloace ile-gitime de atingere a scopurilor personale, angajându-se în comportamente deviante sau delincvente care afectează ordinea socială și ofensează spiritul colectiv. Merton argumentează că oamenii din clasele de jos au mai puține oportunități să aibă succes în viață. Aceștia descoperă că normele care reglementează posibilitatea realizării obiectivelor acceptate cultural nu sunt aplicabile la
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
impuse de stat, deci formale, sunt extrem de importante pentru funcționarea societății. De aceea, situația de nonconformare față de lege, de abatere de la aceasta, constituie o crimă sau un delict. Altfel spus, un comportament care violează o lege este definit ca acțiune delincventă, iar în unele cazuri crimă. Spre deosebire de devianță, pedepsele pentru săvârșirea unei crime sau acțiuni delincvente se aplică prin instituțiile statului. Mai există termenul de delincvență juvenilă care desemnează crime comise de cei cu vârste cuprinse între 10 și 17 ani
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
nonconformare față de lege, de abatere de la aceasta, constituie o crimă sau un delict. Altfel spus, un comportament care violează o lege este definit ca acțiune delincventă, iar în unele cazuri crimă. Spre deosebire de devianță, pedepsele pentru săvârșirea unei crime sau acțiuni delincvente se aplică prin instituțiile statului. Mai există termenul de delincvență juvenilă care desemnează crime comise de cei cu vârste cuprinse între 10 și 17 ani, deși termenul de delincvență este adesea folosit să descrie orice comportament antisocial făcut de oamenii
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
persoanei și, ocazional, violența. Ele sunt frecvent reacții spontane față de comportarea cuiva și sunt aplicate pentru violarea tradițiilor și uneori a obiceiurilor. Sancțiunile formale sunt reacțiile instituționale formalizate ale poliției, tribunalelor și altor instituții de stat față de anumite comportări deviante, delincvente sau criminale ale oamenilor. Între aceste sancțiuni amin-tim în primul rând pe cele juridice, după cum ne referim și la sancțiunile înscrise în Carta universitară a unei instituții de învățământ superior sau la cele pe care le prevede în regulamentul de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mai adesea pentru toate aceste domenii având cel mult o pregatire medie. Rapid ajunge să se ridice impotriva propriilor simțuri și raționamente, să ridiculizeze pe oricine, uneori vagabondează, începe să ducă o viață socială marginală, alunecând astfel ușor pe panta delincventei. Alții încep sa acuze transformări somatice, algii, parestezii, solicită să le fie ascultate expunerile, iar în caz contrar trec la acuzații adresate celor care nu dau curs cerintelor lor imperative, pentru ca în final, fie să respingă examinarea 10 Se subliniază
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
trăiește. Fiind o noțiune generică și, deci cuprinzătoare, tulburările de comportament includ În sfera lor: comportamentele aberante, generate de deficiențe și maladii neuropsihice; comportamentele deviante, prin care sunt desemnate abaterile subiectului de la normele sociale ale comunității În care trăiește; comportamentele delincvente, care prsupun Încălcarea legii penale. Pe ansamblu, tulburările de comportament duc la inadaptarea copilului la mediul școlar și social În care trăiește. Termenul de inadaptare desemnează o dificultate a individului În procesul de adaptare. Este vorba de nerealizarea adaptării copilului
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
adapost, un plan organizat de acțiune, și de aceea riscă să fie exploatați/abuzați. Cu cât perioada de viață pe stradă este mai lungă, cu atât crește probabilitatea de a deveni o victimă a exploatării, sau implicare Într-o carieră delincventă. Absenteismul școlar e definit ca o problemă socială, care desemnează un tip de conduită evazionistă stabilă, permanentizată, ce prefigurează sau reflectă deja atitudinea structurată a lipsei de interes, motivație, Încredere În educația școlară. Absenteismul este principalul factor asociat cu abandonul
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
nu voi insista cu această ocazie". Și în lucrările sale de psihiatrie medico-legală, de care am amintit în parte, C. I. Parhon a dovedit o viziune largă, socială. El a contribuit la o mai bună înțelegere a patologiei unor acte delincvente, a unor acțiuni cu caracter delirante, necesare experților deseori puși în dilemă de situații medico-legale complexe. Tematica acestor lucrări și opiniile referitoare la expertiza medico-legală psihiatrică sunt încă foarte actuale. Ele sunt identice, în linii mari, cu punctele de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
încă marcată de această suferință depresivă reactualizată prin repetarea pierderii (în particular prin dispariția rochiei de casă a sorei mai mari); desenele (mari case goale) sunt dovada directă a acestui afect depresiv. Începând cu vârsta de 12-13 ani, apar comportamentele delincvente, odată cu schimbarea aspectului lui Pascal: chiar și afectele depresive nu mai par a fi în primul plan, fiind mascate de o negare masivă. Comportamentele apar ca martor al unei organizări psihopatologice dominate de poziția depresivă și de mecanismele de apărare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pe tot parcursul evoluției sale. Semiologia depresivă evoluează în mod clar în funcție de vârstă, mai întâi depresia anaclitică aproape caracteristică, cu manifestări somatice importante, apoi multiplicarea conduitelor de protest și apariția eșecului școlar, în sfârșit, organizarea progresivă a conduitelor psihopatice și delincvente. Organizarea psihopatologică poate fi recunoscută la început în paralel cu prevalența vidului („depresia” în sensul cvasi meteorologic al termenului care este exprimată tipic prin desenul caselor), apoi o tentativă de reconstrucție defensivă și idealizantă, dar al cărui scop este negarea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să accepte o revenire a afectelor depresive înainte de a putea să le analizeze și să le transforme în mod progresiv. Această evoluție a depresiei copilului spre o psihopatie a adolescentului era deja sesizată de către numeroși autori care au studiat comportamentele delincvente și psihopatice. Astfel, acești autori au observat frecvența separărilor în copilăria adolescenților numiți psihopați. Să-l cităm pe Ainsworth și studiul său asupra a „44 de hoți”, dar și pe Winnicot (1958) pentru care „tendința antisocială” este o conduită de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
au fost comparați cu un grup martor asemănător (68 cazuri). 21% prezentau „tulburări de comportament” asociate sindromului depresiv. Copiii „deprimați cu tulburări de comportament” au prezentat o evoluție la vârsta adultă marcată de un risc ridicat de conduite antisociale și delincvente, și un risc mai slab privind evoluția depresivă. În schimb, grupul de copii „deprimați fără tulburări de conduită” a prezentat un risc mai ridicat de evoluție depresivă la vârsta adultă. CONTINUITATEA DEPRESIVĂ: COPILĂRIA ADOLESCENTULUI DEPRIMAT O altă problemă abordată de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dezadaptate, comportamentul deviant presupun abaterea celui in cauza de la normele acceptate de către un grup, in cadrul unei instituții sau al societatii in ansamblu si generează conflicte între individ și grup, individ și instituție . Forma grava a fenomenului de devianta este delincventa, care presupune o fapta cu un caracter socialmente periculos, prevăzuta de legea penala si care este săvârșita cu vinovăție. Cauzele unor asemenea situații se manifesta atât la nivel macrosocial cat si microsocial, de la un context economic si social instabil, un
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
dificultăți de adaptare la cadrul"legal" restrictiv si represiv al interrelațiilor sociale largi. Comportamentele aberante se pot exprima relativ devreme si au un spectru larg de manifestări, adesea stereotipe ( automatizate), ca si o incapacitate evidenta de progres sub influenta educației ( delincventa juvenila ). 3 . Exista numeroase forme de comportamente de granița intre comportamentele conformiste si cele deviante moral sau legal, intre comportamentele conformiste si aberante. Evaluarea lor este deseori dificila. O importanta cu totul aparte trebuie acordata condițiilor nefavorabile de mediu, care
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
si persoana celui in cauza ; antecedentele socioeconomice si culturale ale mediului de proveniența; tipul de delict săvârșit ; atitudinea delincventului fata de fapta sa posibilitățile reale de recuperare si resocializare. Utilă s-ar putea dovedi și o tipologie a diferitelor comportamente delincvente juvenile, cum ar fi cea care urmează și pe care o găsim in literatura româneasca de specialitate : 1. comportamente delincvente ocazionale, nestructurate, cu un grad scăzut de periculozitate sociala, caracterizând pe acei minori care au beneficiat de condiții adecvate de
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
de fapta sa posibilitățile reale de recuperare si resocializare. Utilă s-ar putea dovedi și o tipologie a diferitelor comportamente delincvente juvenile, cum ar fi cea care urmează și pe care o găsim in literatura româneasca de specialitate : 1. comportamente delincvente ocazionale, nestructurate, cu un grad scăzut de periculozitate sociala, caracterizând pe acei minori care au beneficiat de condiții adecvate de socializare familiala și școlară. În aceasta categorie sunt incluși, de regula, minori care au intrat sub influenta unor anturaje nefaste
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
solidaritate de grup specific adolescentina.... Pentru marea majoritate a acestor minori exista șanse reale de recuperare sociala, daca sunt evitate pericolele „etichetării", „ răului” și „inducției" negative existente in timpul perioadei de resocializare a lor in institutele de profil . 2. comportamente delincvente structurate, cu un grad ridicat de periculozitate sociala, caracterizând pe acei minori cu un nivel scăzut de integrare sociala si profesionala si care prezintă dificultăți de adaptare, tulburări de comportament sau desocializare. Evoluția carierei lor delincvente atesta comiterea, încă de la
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
de profil . 2. comportamente delincvente structurate, cu un grad ridicat de periculozitate sociala, caracterizând pe acei minori cu un nivel scăzut de integrare sociala si profesionala si care prezintă dificultăți de adaptare, tulburări de comportament sau desocializare. Evoluția carierei lor delincvente atesta comiterea, încă de la o vârsta frageda, a unor acte predeviante (consum de tigari si alcool, mici furturi de la colegi, vecini), fiind cunoscuți in zona lor de domiciliu ca elemente nocive, care poluează moral cartierul sau strada. Deși, au fost
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]