1,570 matches
-
CVT nu e chiar atît de inocent pe cît vrea să pară. Celebrul naist a dat la iveală, în ROMÂNIA MARE convingeri apropiate de cele ale lui CVTudor și foarte apăsat formulate. E drept că într-un stil pe alocuri delirant, dar cu bătaie în așa-numita și de el ,,conspirație evreiască mondială", în masonerie. Convingeri formulate cu un ton incendiar, încît izolarea i s-a tras nu numai de la prieteșugul cu CVT, ci și de la propriul său extremism. * Talentul, cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
orice valoare. Au fost, cu toate acestea, lăudate în cor și în orice împrejurare de către o critică encomiastică. Și chiar dacă, spre sfîrșitul vieții scriitorului, nimeni nu mai vorbea despre Mitrea Cocor, G. Călinescu îi făcea octogenarului, la Academie, un elogiu delirant, publicat apoi ca prefață la ediția bibliofilă. S-a întîmplat după moarte cu Sadoveanu ce s-a întîmplat și cu alți scriitori decretați clasici în viață în timpul comunismului: a fost dat uitării atît de către editori, cît și de către critici. Ediția
Sadoveanu, azi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15808_a_17133]
-
a capta în cuvînt ceea ce tinde să dispară, să nu existe, de a face din însăși această captare o reprezentație, un spectacol ce aduce la lumina rampei criza, neputința, o scenă goală pe care se rătăcește un personaj care vorbește delirant sau tace. Pentru Bacovia afazia este un stimulent care-l face să construiască din reziduurile lingvistice o imagine cutremurătoare". Simptomatic, în însemnările intitulate Divagări utile, întîlnim un Bacovia conștient de valoarea sa. Poetul copleșit de discreție, ros de o rea
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
prin ,,restaurarea" lui Varia, cît și atentatul prin falsuri, denotă un singur lucru: istoriografia noastră de artă nu a reușit, pînă astăzi, să instaureze o imagine credibilă și puternică a lui Brâncuși în România, el fiind acum recuperat confuz și delirant, prin interminabile crize de mitologizare și prin acute accese de violență. Efortul lui Barbu Brezianu, singular, monumental și perfect rațional - și tocmai de aceea devenit țintă mai mult sau mai puțin explicită a diletanților incomodați - nu pare a fi suficient
Anomaliile anului Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16194_a_17519]
-
dar rămîne poetă în formulările surprinzătoare pe care le găsește, formulări capricioase și metaforice la care cu greu ne-am fi putut gîndi, dar care ne arată dintr-odată o față nebănuită a poeților aleși. Astfel, Eminescu este un "abisal delirant", Emil Botta "halucinează teatral", Leonid Dimov este "un Merlin oniric", Tudor George, "un truver deliroid", Nichita Stănescu, "un trimbulind prin tunelul oranj", Judith Meszáros, "o îngereasă cu febră", Ioan Es. Pop, "un răbduriu în delirul narativ". Ruxandra Cesereanu face adevărate
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
a-i selecta, dacă poezia lor s-a dovedit a conține "germenul delirului ori al unui echivalent al acestuia, într-o tendință fățișă". O carte de critică-poezie originală în care e probabil foarte plăcut să te regăsești ca poet și "delirant" de frumos să pătrunzi ca cititor. Deliruri și delire. O antologie a poeziei onirice românești. Antologie, miniportrete și selecție de texte de Ruxandra Cesereanu. Colecția Antologiile, Editura Paralela 45, 2000, 254 p., 45.000 lei. Critica unui coșmar Cu acest
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
se face elogiul partidului, ci un fel de compunere mai degrabă ermetică, în jurul unui simbol: secera și ciocanul. Citit fără referent, textul nu-l face de rușine pe Arghezi, iar dacă reușim să-l citim în cheie ironică, efectul e delirant. Iată ultimele două propoziții: "Îi sărut secera Măriei, pierdută prin arșiță și lanuri. Îi sărut lăcătușului pieptul ars de vîltoare și opărit de sudori." (26) Oricum, adie un vînt de primăvară în acest al șaselea volum. Atmosfera literară iese încet
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
a masacrul oferă și textul "Barca e plină". Adevărul e că teatrul lui Iosif Naghiu se poate citi ca orice text literar. Toate părțile sunt ascultate, înregistrate, de la fonem la monolog epic, de la replica ațoasă sau acidă la confesiunea totală, delirantă. Imagini dramatice, tensionate declanșează siluete, climate și metafore teatrale demne de adus pe scenă. Publicul nostru are nevoie de visul ironic, primenitor al dramaturgului. Iosif Naghiu, Teatru scurt, București, Ed. Eminescu, 1999, 216 p., f.p.
Tragicomedii cu evazioniști by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16466_a_17791]
-
nimic despre aventurile sale galante, un personaj neobosit care frecventează restaurante de lux, se amestecă în mulțime, se emoționeză împreună cu ea atunci cînd luminile sînt aprinse la etajul doi al palatului regal sau participă la discuții aproape filosofice despre evenimentele delirante din jur. în spatele tuturor relatărilor se simte însă sensibilitatea, dar și voluntarismul acestei femei născute o dată cu secolul, în care se regăsește deopotrivă marea mondenă, dar și corespondentul de război al ziarului "Newsweek", și care semnează ambiguu: R.G. Waldeck. Relatările ei
O americancă la Athénée Palace by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16552_a_17877]
-
Günter Grass, Michel Tournier), fiecare aducînd un parcurs inedit în cîmpul de înțelegere al temei: eseul ca "dialog nesfîrșit", "cutreier printr-un cerc de uimire", "coexistență a diverselor", "interogare a stereotipurilor", "punere în cumpănă", "antifrază continuă", "variațiuni și paradoxuri", "interpretare delirantă". Acest prim capitol, Lectura eseurilor, cuprinde și, după cum ne avertizează autoarea, inadecvările și automatismele de lectură "prin care trecem, vicios, discontinuitatea în continuitate și convertim incertitudinile la certitudini". "Eseul poate fi văzut ca expresie a unui refugiu în afara convențiilor culturii
Neliniștea din jurul eseului by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16554_a_17879]
-
fost compensat de calitatea ridicată a acestora și de varietatea tematică, de gen și stilistică. De pildă: un film cu o carte de vizită impresionantă - 25 de distincții câștigate - și care a plăcut mult publicului nostru, inteligent, frenetic, imaginativ, postmodernist, delirant, cinic, absurd, violent, amuzant, incitant și solicitant, totodată - a fost filmul Snatch - Unde dai și unde crapă - semnat de copilul teribil al ecranului englez actual: Guy Ritchie Alias mister Madonna. O poveste complicată și încurcată cu gangsteri păguboși de toate
Chintă regală by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16581_a_17906]
-
peste curtea din spate. Vocea groasă, excitată, pătrunde pînă în camera mea. Povestește că e ca un nor luminos, clipitor. Aud cum jumătate din musafiri dau buzna afară, pe ușa de sticlă, glisantă. La ora aceasta spiritele sînt atît de delirante, încît o farfurie zburătoare e tot ce le mai lipsește. Asemenea larmă și voie bună pe pămînt nu putea să nu atragă, în mod logic, o bucurie corespunzătoare de dincolo de stele. Cobor din pat și mă furișez în hol. Pentru
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
grupului, și cam ce nu-i lasă să doarmă liniștiți pe acești scriitori, până ce nu-l vor vedea pe Ceaușescu să-i spună păsul. Ce nu se putea totuși bănui era că o vor face în felul arătat de stenogramă: deliranți, pur și simplu, în lingușirea dictatorului și abjecți fără limite în denunțarea confraților neagreați. Au mers cu acuzele până la a-i învinui față de Ceaușescu de trădarea țării. Aici nu poate fi vorba, cum pare să creadă d-l C. Stănescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11921_a_13246]
-
a suplini deficitul propriu-zis confesiv. în pagini joacă ample umbre epice. îl înregistrăm astfel pe Liviu Georgescu în ipostază de cronicar, pe spații suficient de extinse, al unor împrejurări și evenimente care, trecute prin alambicul imagistic, își degajă figura ascunsă, delirantă, orientată spre acea suprapersonalitate emblematică a creației expresioniste: "ei construiau palate și catedrale mergeau în cruciade/ tu construiai circul foamei peste ochii triști și hămesiți/ mutai biserici în cer/ fugăreai cîrtițele prin galeriile lor gesturi frînte peste păianjenii zilei/ zîmbete
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
existat oare bărbați care, spre a-și impresiona iubita, au săvîrșit crime? Următoarea confesiune e relevantă: „pentru că eu așa văd omul/ care nu își mai poate stăpîni mătăniile/ care nu mai poate convinge prin tandrețe”. Astfel că întreaga această magmă delirant neagră, care alcătuiește materia volumului ar putea fi interpretată ca o declarație de iubire. De un romantism tratat cu acizii negației, maculat cu rîvnă în epoca noastră deschisă excentricităților, căreia i se pot stabili totuși modele vechi, inalienabile (aici, Demonul
Poezia unui Macho by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2683_a_4008]
-
Eliade, fiind orchestrata din birourile președintelui Institutului Cultural Român (ICR), d-l Horia Român Patapievici. Având la dispoziție un buget de câteva milioane de dolari, având sub control edituri și reviste culturale, el și ciracii săi au pornit un atac delirant îndreptat împotriva a tot ce este românesc. D-l Patapievici spune în clar: „Eminescu, ca poet național, și întreaga cultură națională nu-și au locul sub zodia internaționalismului”. Sau: „Dacă vreți să intrați în Europa, trebuie să vă debarasați de
Istorie cu jumătăţi de măsura la Institutul Cultural Român New York. In: Editura Destine Literare by Robert Horvath () [Corola-journal/Journalistic/85_a_463]
-
a produs sute de milioane de victime inocente în diverse țări ale lumii, și altele. Ele exprimă o gravă decădere a culturii spirituale. În același timp, în artă au fost afirmate tendințe anarhiste, negativiste, sceptice și deconstructiviste. Ele neagă vehement, delirant uneori, valorile istorice, patrimoniale, culturale și spirituale creștine ale Europei. Așa zisul avangardism este, în acest sens, cea mai cunoscută tendință... Cele mai acute și mai murdare manifestări ale avangardei au fost finanțate cu bani grei de marii criminali instalați
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
Concertând alături de alți doi muzicieni extrem de buni, Nitai Hershkovits la pian și Ofri Nehemya la tobe, cei trei abia au reușit să scape de pe scenă la sfârșit, oamenii chemându-i înapoi cu poftă și aplauze îndelungi. După o primă piesă delirantă și ropote de aplauze sincere, israelianul a prezentat publicului pe cei doi colegi de trio. Un om de o modestie aproape paradoxală pentru grandoarea muzicală de care a reușit să dea dovadă, Cohen a mărturisit că formula în care ne-
Cum a fost la Avishai Cohen [Corola-blog/BlogPost/98207_a_99499]
-
chimioterapeutice funcționează pe post de măsură „preventivă” împotriva cancerului. Sunt inimaginabile proporțiile escrocheriilor și fraudelor medicale în astfel de situații. Ideea că chimioterapia ar putea servi cumva că un mijloc de prevenire a cancerului este pur si simplu o fantezie deliranta și bolnavă vândută cu vârf și îndesat de către oncologi pacienților dezinformați și naivi. Iar acești medici lipsiți de orice scrupule își camuflează actele sub forma unor „consultații medicale nevinovate” omițând complet să menționeze în toate astea și conflictele de interese
Inca un medic oncolog recunoaste ca a falsificat analizele pacientilor de cancer pentru a vinde chimioterapii toxice [Corola-blog/BlogPost/93592_a_94884]
-
reversibilă visam Reînviind din fiecare ram, Să zbată pleoape dulci între nervuri, Să iasă-n muguri umbra caldei guri! Pe unduioase coapse să se-audă Cum carnea surpă clorofila crudă, Fuga oprită-n rădăcini de plantă Să reînceapă-n glezne, delirantă. Ea alerga, neterminat de vie și-și aduna vestmântul cu mânie, Mult sfâșiat de ramurile sale În vremea stinsei vârste vegetale... Unul din păcatele de timpuriu prezente în poezia mea, nelipsind nici din volumul Bunavestire, este o anume înclinație spre
Neconsimțitoarea nimfă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8216_a_9541]
-
boa constrictor împotriva pradei sale multiple, devorată cu o mânie lentă, dar necruțătoare. O a doua frază, încă mai dezvoltată, colectează cu o blândețe simulată personalitățile care concretizează aceste deviaționisme: Lucian Blaga, "poet panteist mistico-bucolic, în versuri de un imagism delirant", Nichifor Crainic, Ion Pillat, Adrian Maniu, V. Voiculescu, neuitându-i pe moderniștii Ion Barbu și N. Davidescu - cu toții fiind "partizani zeloși ai diferitelor curente decadente de la simbolism la expresionism și ermetism". Dar realismul nu doarme! În timp ce "reacțiunea se dedă la
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
sub arcuri vii, cu arbori, temple, râuri, case, iar noi umblam pe frunze străvezii pe-un drum pornit și el spre miază-zi. Și totu-n jurul meu era în pantă, și chipul tău îmi nălucea abia prin trecerea de păsări, delirantă, continuată printre noi: perdea prin care văzul meu te bănuia. Am eliminat din versiunea inițială niște "schele" realist-socialiste, înlocuindu-le cu "temple" ; în versul următor, am scos "ruginii", ameliorând vag asonanța prin "străvezii" / miazăzi. Nu țin să comentez mai mult
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
vremurilor" sau el reprezintă, dimpotrivă, concesia pe care ideologicul o face unui talent literar puternic, doritor să se afirme cu prețul (și prin intermediul) unui considerabil compromis". Principala caracteristică a romanului ar fi aceea de "partizanat ideologic": Cronica de familie, o "delirantă ficțiune istorică", "reprezintă acreditarea unui punct de vedere politic asupra istoriei și societății românești". Criticul găsește, în principal, două indicii ale "abuzului auctorial": "șarja globală", realizată prin "mijloace epice" și "descriptive (portretistica grotescă)", pe de o parte, iar pe de
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
a "normalității", o "monstruozitate", "o criză de epilepsie", ci un excedent de trăire, revolta unui intelectual claustrat în condiția sa împotriva servituților acesteia. Un donquijotism ofensiv agita ființa exaltată a junelui Noica, ducîndu-l la suprapunerea teoriei și realului, printr-o delirantă revărsare a reveriei interioare în faptă. E de bună seamă o compensație a pasivității benedictinului, o deschidere violentă, răzbunătoare, a spațiului vieții interioare înspre efervescența vieții obiective, o răbufnire a proiectului într-o iluzie de grandioasă realizare. Cu simțămîntul înfrigurat
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
al romanului. Așa cum văd eu lucrurile, reușita lui Petru Maier Bianu decurge - folosesc, cu bună știință, un stereotip medical - dintr-un tratament adecvat aplicat perioadei. De la oscilantul Petru Groza, trecând prin formula brutală a lui Gheorghiu-Dej și culminând cu naționalismul delirant al lui Ceaușescu, comunismul a scufundat câteva reductive biografii trucate în viața fiecăruia dintre contemporanii săi. Mici narațiuni prefabricate umpleau succesiv spațiul altminteri rezervat basmelor. Contingente întregi de "șoimi ai patriei" permiteau - fără s-o știe - asemenea contaminări. Copilul arestat
Ceaușescu, biograf by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8646_a_9971]