93 matches
-
Fundu Moldovei este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Botuș, Botușel, Braniștea, Colacu, Delnița, Deluț, Fundu Moldovei (reședința), Obcina, Plai și Smida Ungurenilor. Fundu Moldovei este o comună reprezentativă pentru zona de munte a Bucovinei, ca vatră etnofolclorică deosebit de interesantă, consemnată ca atare încă de la începutul secolului, când a fost aleasă, la îndemnul istoricului
Comuna Fundu Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/301956_a_303285]
-
trece drumul de care ce leagă satul Stâna de Jac. Dela Jurteana hotarul se suie pe Vârful Dealului (414 m) (cunoscut și ca Dealul Rușilor), coborând prin pădure spre Valea Stânii (hotarul cu Chichișa). La hotarul de sud se află Delnița, locul folosit de stâneni pentru pășunat. Deasupra Delniței, pe cumpăna de ape dintre Stâna și Valea Ciumărna, se află hotarul cu comuna cu același nume. În general el urmează șoseaua europeană ce leagă orașul Cluj de Zalău, pe la Popasul Romanilor
Stâna, Sălaj () [Corola-website/Science/308612_a_309941]
-
de Jac. Dela Jurteana hotarul se suie pe Vârful Dealului (414 m) (cunoscut și ca Dealul Rușilor), coborând prin pădure spre Valea Stânii (hotarul cu Chichișa). La hotarul de sud se află Delnița, locul folosit de stâneni pentru pășunat. Deasupra Delniței, pe cumpăna de ape dintre Stâna și Valea Ciumărna, se află hotarul cu comuna cu același nume. În general el urmează șoseaua europeană ce leagă orașul Cluj de Zalău, pe la Popasul Romanilor. De la Popasul Romanilor, în sus (pe lângă marea poiană
Stâna, Sălaj () [Corola-website/Science/308612_a_309941]
-
și vecinătăți sunt prevăzute în înaltul decret regal nr 2233 din 15 mai 1937 publicat în Monitorul din Brașov 112 din 18 mai 1937 și stabilește 50.000 lei hectarul arabil, 40.000 lei hect. finatia, 25.000 lei hect. delnița adică 5 lei/mp, arabil; 4 lei/mp finatia și 2.5 lei/mp delnița." 1944 - Formațiune de luptă compusă din 57 muncitori de la uzinele “Rogifer” Tohanul Vechi formează cu tunurile reparate aici o baterie cu care trag peste 2
Tohanu Vechi () [Corola-website/Science/304296_a_305625]
-
în Monitorul din Brașov 112 din 18 mai 1937 și stabilește 50.000 lei hectarul arabil, 40.000 lei hect. finatia, 25.000 lei hect. delnița adică 5 lei/mp, arabil; 4 lei/mp finatia și 2.5 lei/mp delnița." 1944 - Formațiune de luptă compusă din 57 muncitori de la uzinele “Rogifer” Tohanul Vechi formează cu tunurile reparate aici o baterie cu care trag peste 2.600 proiectile asupra pozițiilor inamice. (“Bateria Albastră”) după culoarea salopetelor. (Extras din “Istoria ilustrata a
Tohanu Vechi () [Corola-website/Science/304296_a_305625]
-
(n. 6 iulie 1929, Delnița, județul Ciuc - d. 4 aprilie 2010, Odorheiu Secuiesc) a fost arhiepiscop al Arhidiecezei Romano-Catolice de Alba Iulia între 1990-1993. s-a născut la data de 6 iulie 1929 în localitatea Delnița (Csíkdelne, jud. Harghita). A absolvit studiile de teologie la
Lajos Bálint () [Corola-website/Science/308967_a_310296]
-
(n. 6 iulie 1929, Delnița, județul Ciuc - d. 4 aprilie 2010, Odorheiu Secuiesc) a fost arhiepiscop al Arhidiecezei Romano-Catolice de Alba Iulia între 1990-1993. s-a născut la data de 6 iulie 1929 în localitatea Delnița (Csíkdelne, jud. Harghita). A absolvit studiile de teologie la Institutul Teologic Romano-Catolic de grad universitar din Alba Iulia. A fost hirotonit ca preot la 28 aprilie 1957 de către episcopul Márton Áron. La 9 iulie 1981 a fost numit ca episcop
Lajos Bálint () [Corola-website/Science/308967_a_310296]
-
aprilie 1990), PS Sebastian Kräuter -Episcop de Timișoara (28 aprilie 1990), PS György-Miklós Jakubínyi -Episcop-auxiliar de Alba Iulia (29 aprilie 1990) și a PS József Tamás -Episcop-auxiliar de Alba Iulia (1 martie 1997). Este înmormântat în cimitirul din satul natal, Delnița, Harghita.
Lajos Bálint () [Corola-website/Science/308967_a_310296]
-
înălțarea clădirii, l-au avut primarii satului Jăvreni dnii Ion Petru Brînză și Constantin Alexei Racu. Hramul actualei biserici este a Sfîntului Ioan Teologul. Din documentele istorice atestăm că moșia satului Pocrișeni avea următoarele părți componente: Pocrișeni, Balta, Corniș, Șăbana, Delniță, Boieresc, Stîncă și Jăvreni. Din 1847 stăpâni ai moșiei Mășcăuți și Jăvreni au devenit moșierii Gheorghe și Ion Sârbu, cel din urmă cunoscutul fabulist din Basarabia. Pe parcursul primului război mondial au căzut luptând voinicește localnicii Petru Andrei Lisnic, Nicolae Alexandru
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
timpul verii și toamnei. Satul are o așezare pitorească pe pantele mai multor dealuri. În partea de est este străjuit de dealul „Ciocîrlan” și „Holm”, în partea de nord - de dealul „Cloștei” și „Lihaci”, în partea de sud de dealul „Delnița” și a „Crucii”, iar la sud - est - de dealul „Scroafei”. În partea de vest se întinde un șes cu denumirea de „Seliște” pe unde se scurge pârăul principal numit „Râpa Satului”, care este alimentat de un număr de 3 râulețe
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
patrimoniul gospodăriei era vândut la stânga și la dreapta, iar banii nu mai ajungeau în casieria gospodăriei) se desființează complet. Apar trei noi formațiuni agricole: SRL „Aligotram” sub conducerea lui Iurie Agachi, CAP „MolvilaTURP” sub conducerea agronomului Nicolae Suru și CAP „Delnița” în frunte cu Ion Negru (Munteanu). După doi ani de existență ultimele două se autodisființează, iar „Aligotram”-ul mai viețuiește încă un an. Din acest an toți deținătorii de cote și-au format gospodării țărănești. În 2005 la Pogănești este
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
s-au văzut nevoiți pe de o parte să taie pomii fructiferi din livezile lor, iar pe de altă parte să cumpere diferite cantități de lemne de la cei avuți. Pământurile lor de arat au căzut pradă jafului. Pe câte o delniță de iobag se strânseseră, în unele cazuri, câte trei familii și moșierii cereau de la fiecare familie câte trei zile de corvoadă. Dacă din cauza timpului nefavorabil nu se putea lucra, zilele respective trebuiau compensate, astfel că țăranilor nu le mai rămânea
Revolta de la Stremț din 1835 () [Corola-website/Science/314353_a_315682]
-
DC Colacu, sat Colacu, pe │ │ │ │ │L - 2000 m* l - 2,5 m * h - 0,1 m Refacere îmbrăcămintea împietruită pe DC Moroșan, sat Colacu, pe │ │ │ │ │L - 500 m* l - 2 m * h - 0,1 m Refacere îmbrăcămintea împietruită pe DC Delnița, sat Botuș, pe │ │ │ │ │L - 1500 m* l - 3 m * h - 0,1 m Refacere apărare de mal din anrocamente pe DC Delnița, sat Botuș, │ │ │ │ │L - 100 m* l - 2 mc/ ml* 1,6 t/mc Refacere îmbrăcămintea împietruită pe DC
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
sat Colacu, pe │ │ │ │ │L - 500 m* l - 2 m * h - 0,1 m Refacere îmbrăcămintea împietruită pe DC Delnița, sat Botuș, pe │ │ │ │ │L - 1500 m* l - 3 m * h - 0,1 m Refacere apărare de mal din anrocamente pe DC Delnița, sat Botuș, │ │ │ │ │L - 100 m* l - 2 mc/ ml* 1,6 t/mc Refacere îmbrăcămintea împietruită pe DC Botușel, sat Botuș, pe │ │ │ │ │L - 2000 m* l - 3 m * h - 0,1 m Refacere apărare de mal din anrocamente pe DC
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă; circa 20 % din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "Viața țăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii". În 1890 poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul "Gheorghe Lazăr"), ale cărui cursuri le-a urmat până în 1899, când s-a transferat la
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
se presupune că ele au fost folosite din vechime de strămoșii noștri. Cu toate acestea stânjenul apare târziu în documentele de cancelarie din Moldova și Țara Românească, unde vânzările de pământ s-au făcut în părți de sate, moși (bătrâni), delnițe, funii, coarde, ș.a. și numai mai târziu se trece la măsurători în stânjeni sau pași. De remarcat că la români nu s-a impus stânjenul antic de șase pași. În Moldova și Țara Românească stâjenul era stabilit prin opt palme
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
-o Ion Dafinescu, ginerele preotului Iordache, cel care a cumpărat terenul pentru biserică: „Ion Dafinescu (zis Grămadă) cumpără de la G.Monachu, Constantin cel Mare, Constantin cel Mic, Lazăr Titerlea, Gheorghe Titerlea și Vasile Ploscaru acest teren. Este vorba de o delniță de pământ, în locul numit „Fântâni”, lungime de 80 de stânjeni, în ogașul Bahahăului în sus, lățime 50 de stânjeni din drum spre răsărit și 60 spre apus, pentru a face biserica (zapis 1832, oct.2).” Pisania bisericii: „Cu ajutorul lui Dumnezeu
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
refacere în rezerva Armatei de Nord. La sfârșitul etapei, Divizia 8 Infanterie a ajuns pe aliniamentul pârâul Casva - Cașva - Ibănești - Praid. Divizia 7 infanterie după ce a atins cu o parte a forțelor malul stâng al Oltului, pe aliniamentul Sândominic- Mădăraș - Delnița, a ocupat orașul Miercurea Ciuc la 8 septembrie 1916, printr-o acțiune de dublă învăluire executată cu forțele Brigăzii 13 Infanterie din subordine și ale Brigăzii 15 Infanterie, din compunerea Diviziei 8 Infanterie. La sfârșitul etapei, Divizia 7 Infanterie atinsese aliniamentul
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]