729 matches
-
și Colinele Tutovei. Relieful actual care s-a format treptat prin retragerea apelor mărilor neo-pliocene spre actualul bazin al Mării Negre, fiind derivat din vechile câmpii sarmato-pliocene, înălțate spre sfârșitul pliocenului și în cuaternar, având o structură monoclinală a litologiei. Interfluviile deluroase, colinare sau sub formă de platouri, se repetă pe spații întinse, cu altitudini între 200 și 500m. în structura solului predomină gresiile și nisipurile, în alternanță cu argilele și marnele, fapt care explică succesiunea aproape regulată de interfluvii prelungi și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a maselor de aer continental, de origine asiatică și care iarna sunt uscate și reci, iar vara sunt calde și chiar foarte calde și uscate. Ca urmare, precipitațiile sunt reduse, oscilând între 450 și 650 mm anual. Fiind o regiune deluroasă, unde diferențele de altitudine dintre fundul văilor și vârfurile dealurilor nu depășesc câteva sute de metri, se observă deosebiri ale temperaturii aerului, pentru partea de nord-vest a Colinelor Tutovei, unde este situată și comuna Filipeni, S-au făcut observații și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sunt venite mai târziu și că multă vreme familiile venite în Moldova au ținut legătura cu cele din Bucovina. Despre bejenarii plecați din Bucovina în Moldova ca și despre legăturile dintre familiile rămase și cele plecate departe, în zona centrală, deluroasă a Moldovei, a scris și medicul Vasile Ignătescu, de locă din Părhăuți - Suceava. Articolul intitulat „Emigranții părhăuțeni în Moldova” a ajuns în copie, prin bunăvoința profesorului Matei Niță din Suceava, în posesia Olimpiei Bădăluță și a lui Gheorghe Călinescu. Vasile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
completează cunoștințele despre localitățile țării, adăugând o „Descriere geografică, demografică, administrativă și economică a comunei Filipeni”. Comuna Filipeni făcea parte din județul Bacău, plasa Traian și înregistra sumar la „însemnări geografice” unele toponime care nu se mai folosescă astăzi: (Regiune deluroasă) - Dealurile Obârșia, Palanca, Măgura, Văcăriei, Dobreana, Tarnița, șintirim, Bârgăoani, Tureatca, Beșicata, Mamarca, Cornițel. La „însemnări economice”, recensământul înregistrează: Banca „Dunavățul”, Obștea „Dornenii”, Moară cu aburi, Banca „Fruntești”, Moară pe benzină, Bancă populară, Obștea „Sfântul Nicolae”. De asemenea, la însemnări administrative
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
foarte aproape. Au râs vazandu-ma cum alergăm după el cu brațele deschise. Credeți că a stat să-l prind? Eram trei surori și o verișoară. Părinții ne duceau în fiecare vară la țară, într-un sat aflat în zona deluroasa și împădurita a Moldovei. Tata avea o minunată motocicletă roșie cu ataș în care încăpea toată familia: mama în spatele lui, iar noi în atașul dotat cu două bănci mici asemenea nouă. Mașinile sau motocicletele arar ajungeau în satul de baștină
DIN CARTEA RAIUL IN CARE AM FOST de DORINA STOICA în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362925_a_364254]
-
că vrăjmașul va năvăli peste ținuturile lor produse panică în rândul poporului. Dar nu dură mult și dușmanul năvăli peste Dunăre. Voievodul își adună oștenii, de la tineri țărani până la fii de boieri și se retrase cu oștirea într-o zonă deluroasă aflată între năvălitori și cetatea de scaun a țării. Cu cetele de oșteni ascunse în dosul copacilor urma să hărțuiască vrăjmașul sărindu-i în spate. Vor avea și avantajul râului ce brăzda câmpia dintre dealuri și mlaștina din lunca sa
II. NĂLUCA DIN IUREŞUL BĂTĂLIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363257_a_364586]
-
puțin, să fie atrase în haosul kitsch-ului. Între acești artiști, zi cu zi și din ce în ce mai lăudabil auzim despre Anamaria Botezatu, una dintre tinerele artiste căreia folclorul românesc de mâine va avea de ce să-i datoreze rezistența și farmecul. Ținuturile deluroase, viile, văile rupte de ape, munții, plaiurile și muncelele, câmpiile, cei iubiți, și cei neiubiți, cei frumoși și cei nefrumoși, cei îndurerați și cei neîndurerați își află în cântecele Anamariei glasul inimii, alinarea, avântul, aspirația, resemnarea, speranța... Anamaria Botezatu cântă
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
se află între comunele Bertea și Ștefești . Deasupra zonei au fost văzute în câteva rânduri lumini ciudate deplasându-se în zig-zag. Eu nu sunt geolog, dar întotdeauna mi s-a părut foarte ciudat acest platou , într-un ocean de creste deluroase. Dar despre asta , vom mai povesti și altă dată. Am plecat gânditor la vale , abordând în gând viitoare planuri de cercetare geologica a Podului Berții , dar mi-am amintit de Valea Trovanților așa că l-am chestionat pe Constantin : - E departe
PE URMELE LEGENDELOR de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350265_a_351594]
-
în mantii de hermină, petrecând argeșeanul pe plaiuri, de la intrarea până la ieșirea din fiecare anotimp. Și mai cântă viața sufletească a argeșeanului, aninată între bucurie și supărare, răzbătută de luciul dragostei sau de pâraiele lacrimilor. Reprezintă zona etnofolclorică a broderiilor deluroase, cu brazde de iarbă și șiruri de pomi, ori ape scurse pe sub perdele de ceață în dimineți cu umbre și răcoare, când mierla doinește iar vântul poartă parfumul pământului de la Curtea de Argeș, la Corbeni și Vidraru. De aici, cântecele Elisabetei Turcu
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
de mânecă să le cumperi, lăsând din preț chiar la sfert din cel expus. Aflată la 120 mile de Modesto în partea sud-vestică, spre ocean, regiunea Salinas Valley pe care o traversăm pe șosele asemănătoare cu ale noastre în zona deluroasă și de câmpie, regiune legumicolă și horticolă prin excelență, unde găsești în sezon tarabe bine asortate cu legume și fructe specifice, la un preț mult redus decât în magazinele aferente, de exemplu un pepene la vreo 8 kilograme cumpărat de la
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
2011 Toate Articolele Autorului Ath este un oraș mic și prietenos, situat în inima Europei, în regiunea Valonia din Belgia. Este înconjurat de două rezervații naturale, o regiune care îmbină câmpia, pe care este situat parcul natural Escaut, cu zona deluroasă. În ultimii 20 de ani, orașul a cunoscut o revigorare economică importantă datorită reabilitării centrului istoric și a campaniei de promovare a punctelor sale forte. Sloganul său, „Țara de Ath este imensă”, ilustrează perfect expansiunea orașului. Ath-ul este cunoscut ca
ORAŞUL GIGANŢILOR DIN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352130_a_353459]
-
Fenomenul religios dintr-o localitate este influențat într-o bună parte și de așeza- rea geografică, dându-le locuitorilor un specific anume în a-și exterioriza trăirea re- ligioasă printr-un anumit fel de credință. Așezarea comunei într-o zonă deluroasă a influențat pozitiv și credința creștin-or- todoxă moștenită de la moșii și strămoșii lor, concretizând-o mai apoi pri construirea lăcașurilor de cult - biserici. Încă din secolul al XVI-lea se găsesc menționate în documentele istorice biserici pe teritoriul acestei comune
VÂLCEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353143_a_354472]
-
în urmă. D-l Fărcuța a învins și acum este în febra organizării și desfășurării programului de strângere a banilor pentru demararea lucrărilor. Oamenii din cătunul Barcuri însumând 30 de familii sunt săraci lipiți pământului. Ei trăind într-o zonă deluroasă unde agricultura nu merge. Pensiile lor (cei care le au) sunt așa cum sunt pentru că aici nu au fost nici C.A.P-uri. Care ar putea fi contribuția lor bănească la contruirea bisericii? Singura sursă pe care se bazează d
ZIDEŞTE BISERICA de IONEL CADAR în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358079_a_359408]
-
de albine și în ultimă instanță variază în funcție de resursele solului pe care cresc plantele respective. Există foarte multe sorturi de miere, unele monoflore adică produse dintr-un singur fel de flori (de salcam, de tei etc), altele produse din zonele deluroase sau submontane cu multe flori (miere poliflora). Mierea de pădure sau de mana este cea mai remineralizanta miere. Remarcă: mierea nu se fierbe pe foc pentru a fi dezaharisita, deoarece se pierd substanțele nutritive din ea și ramane doar un
MIEREA SI EFECTELE SALE CURATIVE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359946_a_361275]
-
tipului de habitat Păduri subcontinentale xero-termofile de Quercus cerris, Q. petraea sau Q. frainetto și alte specii de stejari caducifoliați, local păduri de Q. pedunculiflora sau Q. virgiliana, din Câmpia Panonică, dealurile și câmpiile din vestul și sudul României, zonele deluroase din nordul Balcanilor și din etajul supra-mediteranean al nord-estului Greciei continentale, din Anatolia supra-mediteraneană și munții de mică înălțime cu Acer tataricum. Sunt distribuite în general la altitudini cuprinse între 250 și 600 (800) m deasupra nivelului mării și dezvoltate
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
este următoarea: – moderată (sub 16g): 484,7 ha (89%) ... – repede (16 - 30g): 59,7ha (4%) ... TOTAL: 544,4 ha (100%) Analizând efectul factorilor și determinanților ecologici prezentați mai sus, constatăm că au valori ce indică o favorabil itate mijlocie pentru stațiunile din etajul deluros de gorunete,fagete și goruneto- făgete,cel al fagetelor premontane si cel al amestecurilor de rasinoase cu fag. ... 4.2.3. Hidrografia Pădurile studiate se află în bazinul Valea Sarata, cu ramificatiile: Valea Seaca si Valea Muntelui.Acesta se varsa prin paraul Porumbacu in raul
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298043]
-
Montan de amestecuri- FM2 3332 Montan de amestecuri(Bm) brun edafic mijl.cu Asp.- Dentaria. 69,3 13 - 69,3 - 3101 3301 Etajul Montan-premontan de fageteFMI 4420 Montan- premontan de fagete(Bm) brun edafic mijlociu cu Asp-Dentaria 128,5 24 - 128,5 - 3101 3109 Etajul deluros gorunete,fagete si goruneto-fagete- FD3 5152 Deluros de gorunete-fagete(Bm) brun mediu podzolit edafic mijlociu. 346,6 63 - 346,6 - 2407 TOTAL ( ha/% ) 544,4 544,4 100 100 Suprafața studiata este repartizata in trei etaje de vegetație. în etajul deluros de gorunete- fagete(63%), fagete(24%
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298043]
-
128,5 - 3101 3109 Etajul deluros gorunete,fagete si goruneto-fagete- FD3 5152 Deluros de gorunete-fagete(Bm) brun mediu podzolit edafic mijlociu. 346,6 63 - 346,6 - 2407 TOTAL ( ha/% ) 544,4 544,4 100 100 Suprafața studiata este repartizata in trei etaje de vegetație. în etajul deluros de gorunete- fagete(63%), fagete(24%), si amestecuri de rasinoase cu fag(13%). Din punct de vedere al bonității, 100% din stațiuni sunt de bonitate mijlocie. În tabelul 4.4.2 este prezentată descrierea și diagnoza tipurilor de stațiune măsurile de gospodărire propuse pentru
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298043]
-
gorun și fag. S=128,5ha 411.4- Făget montan pe soluri schelete cu flora de mull. -Pm. 431.2 - Făgeto-cărpinet cu flora de mull. -Pm 3101 3109 Substanțele nutritive, Apa accesbila. Erodarea solului Menținerea vegetației forestiere 7FA 2MO 1PAM 7FA2PAM1CA Tăieri progresive Etajul deluros de gorunete, făgete și goruneto-făgete (FD3) 5.I.5.2. Deluros de gorunete- fagete (Pm) brun mediu podzolit edafic mijlociu FD3 go PmTIII/IVHIII Ue2 Platouri colinare cu mici denivelari,inclinari moderate,soluri brune luvice,mediu podzolite luto- nisipoase,mijlociu profunde,volum edafic mijlociu. Bonitate mijlocie pentru gorun si
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298043]
-
Transilvaniei. În Depresiunea Transilvaniei sedimentarea începe după paroxismul laramic de la finele Cretacicului. în timpul erelor geologice (Paleogen și Neogen) sunt depuse serii suprapuse de formațiuni. Importante pentru studiul de față sunt cele din depozitele neogene, acestea formând substratul unităților deluroase peste care se suprapune teritoriul ariei protejate. Începutul perioadei miocenului a fost caracterizată de depozite continental lacustre constituite din argile roșii urmate de gresii cu cărbuni pe mai mult de 100 m grosime. Urmează o serie de depozite depuse în
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
mijlocie (m)” 9714 „Aniniș negru pe soluri aluviale, în lunci înalte (m)” 9722 „Anin negru pur de productivitate superioară, din regiunea de dealuri (s)” 9723 „Zăvoi de anin negru (m)” 9911 „Amestec de anin negru și anin alb din regiunea deluroasă (s)” 9 Descrierea generală a tipului de habitat Sunt păduri intrazonale (azonale) situate de obicei în lungul apelor curgătoare, în luncile acestora. în zona de munte aninul alb (Alnus incana) domină habitatul, în timp ce la deal și la câmpie
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
valea Prutului. Depozitele geologice ce apar la zi sunt de vârstă miocena, pliocenă și cuaternară. Spațiul hidrografic Prut - Bârlad se încadrează în formele geomorfologice ale Podișului Moldovei, care sunt reprezentate prin următoarele unități de platformă: în zona nordică de Câmpia deluroasă a Moldovei, asimilată aici cu Depresiunea Jijiei, urmată în zona centrală de Podișul Bârladului, iar în zona de sud de Câmpia Covurlui. Podișul Central Moldovenesc cuprinde bazinul superior al Bârladului și este dezvoltat pe formațiuni sarmațiene, iar sub aspect geomorfologic
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
Moldovenesc cuprinde bazinul superior al Bârladului și este dezvoltat pe formațiuni sarmațiene, iar sub aspect geomorfologic este caracterizat printr-o alternanță de mici depresiuni de eroziune pe bazine hidrografice (Băcești, Plopana, Codăești etc.) tăiate în placă dură și în masive deluroase structurale ca resturi ale acestei plăci (Averești, Ipatele, Șcheia, Dobrovăț, Păun etc.). Stratele acvifere freatice din luncile și terasele Prutului și ale afluenților săi (Jijia, Bahlui, Elan și Covurlui) sunt slab dezvoltate atât ca extindere, cât și granulometric. Orizontul acvifer
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
s-a încadrat o suprafață de 63.13 ha (63%), cu următoarea categorie funcțională: – 2.1.C. - păduri destinate să producă, în principal lemn de cherestea (T.VI) - 63.13 ha (63%). ... Unitatea de producție este situată într-un singur etaj fitoclimatic, și anume: – FD_2 - deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniță și amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal: 100,83 ha (100%). ... A fost identificat un singur tip de sol, cu 2 subtipuri, și anume eutricambosol tipic 63.13 ha (63%) și eutricambosol scheletic 37.70 ha
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295885]
-
și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiune Tipurile de stațiune întâlnite în U.P. IV Trestia sunt următoarele : Tabel 4.4.1.1. Tipuri de stațiune Nr. crt. Tipul de stațiune Suprafața Categoria de bonitate: (ha) Codul Diagnoza ha % Super. Mijl. Inf. FD_2 - Etajul deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniță și amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal 1. 6.1.5.2. Deluros de cvercete Bm, brun slab podzolit edafic mijlociu 7,73 8 - 7,73 - 2. 6.2.5.1. Deluros de cvercete, cu făgete de limită inferioară, Bi, brun
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295885]